Rezentarea metodelor de gandire critica

REZENTAREA METODELOR DE GANDIRE CRITICA

AVANTAJELE METODELOR DE GANDIRE CRITICA

     Dezvoltarea pe termen lung a relatiilor deschise, de colaborare

     Dezvoltarea capacitatii elevilor de a gandi critic

     Stimularea invatarii independente

     Asumarea responsabilitatii elevilor fata de propriul proces de invatare

     Intelegerea logicii argumentelor

     Sintetizarea unor idei provenite din surse diferite

     Formarea unor opinii argumentate

CADRUL DE INVATARE

EVOCARE:

• realizarea unor corelatii cu lectia anterioara din perspectiva noului subiect predat
• captarea interesului pentru noile aspecte care vor fi abordate

REALIZAREA SENSULUI

REFLECTIE: fixarea, consolidarea cunostintelor

1. INTREBARILE

Metodele de gandire critica se bazeaza pe folosirea unei game largi de intrebari care stimuleaza participarea elevilor la discutie si sa determine solutiile din perspective variate.

Nu sunt recomandate:

• intrebarile inchise ( cu raspuns „da” sau „nu” );
• intrebarile care directioneaza raspunsul ( „nu este asa ca…” );
• intrebarile care solicita exclusiv memoria

TIPURI DE INTREBARI CARE STIMULEAZA GANDIREA CRITICA:

v    Ce s-a intamplat?  (elevii sunt ajutati sa-si clarifice perspectiva asupra problemei)

v    De ce s-a intamplat?  (elevii sunt ajutati sa inteleaga cauze, efecte)

v    De ce au facut asa?  (permite deplasarea accentului spre cautarea motivelor, cauzelor interioare)

v    Se putea face si altfel?  (se incurajeaza ideea ca actiunile sunt de fapt rezultatul unei alegeri sau sunt influentate de faptul ca nu au ales cea mai buna alternativa posibila)

v    Poti sa faci si tu?  (este deschisa ideea transpunerii teoriei in practica)

v    Ce ai fi facut tu daca erai intr-o asemenea situatie? Ce crezi ca a simtit cel in cauza? Ce ai fi simtit tu intr-o asemenea situatie?  (permit observarea masurii in care elevii folosesc empatia in anumite situatii, in ce masura pot identifica alternative, dar si dezvoltarea inteligentei emotionale a elevilor)

v    A fost drept/corect/ ? A fost gresit? De ce?  (permit urmarirea stadiilor dezvoltarii morale)

2.STIU / VREAU SA STIU / AM INVATAT

• Realizati pe tabla un tabel cu trei coloane, astfel:

• Cereti elevilor sa procedeze la fel, impartind foaia caietului in trei coloane
• Anuntati subiectul si cereti elevilor sa spuna ce stiu despre subiectul respectiv. Aceste idei vor fi notate in prima coloana
• Treceti in coloana a II-a elementele necunoscute, ideile despre care au indoieli sau care ar dori sa stie in legatura cu tema respectiva
• Discutand cu elevii, folosind materialele complementare, dobandind cunostinte referitoare la acel subiect, clarificati necunoscutele sau problemele intelese gresit. Puteti utiliza lucrul in echipa pentru obtinerea de noi informatii.
• Dupa ce elevii au terminat lucrul, discutati despre elementele noi pe care si le-au dobandit. Treceti aceste idei in coloana a III-a.
• Cereti elevilor sa compare:

- ce stiau initial, ce au invatat

- ce doreau sa invete, ce au invatat

• Decideti apoi impreuna cu elevii daca mai sunt probleme care ar trebui clarificate si daca sunt, clarificati-le.

3.TURUL GALERIEI

Elevii,in grupuri de cate 3 sau 4, lucreaza la o problema - sarcina de invatare - care se poate materializa  intr-un produs – schema, desen, inventar de idei – realizat pe o foaie de hartie

Produsele muncii grupurilor se expun pe peretii clasei, transformati astfel intr-o adevarata galerie expozitionala

La semnalul profesorului grupurile trec, pe rand, pe la fiecare produs pentru a examina si discuta produsele propuse de colegi. Pot nota observatii si pot face comentarii pe materialele expuse

Dupa ce se incheie „turul galeriei” , grupurile isi reexamineaza propriile produse. Citesc comentariile celorlalte grupuri si, daca este cazul, discuta observatiile si comentariile colegilor lor pe propriul lor produs. In final se comenteaza impreuna cu profesorul rezultatul activitatii.

AVANTAJE ALE UTILIZARII ACESTEI METODE:

se realizeaza interactiunea directa intre elevi ( in grupul initial ) si indirecta cu ceilalti colegi (prin intermediul produselor muncii acestora);

elevii sunt incurajati sa isi exprime propriile idei si opinii, sa le discute cu ceilalti si sa gaseasca impreuna solutii la problemele analizate, cantarind alternativele;

invatarea prin cooperare dezvolta capacitatile intelectuale ale elevilor (de a gandi, a intelege, a comunica eficient, a fi creativ etc.) pentru a rezolva problemele cu care se confrunta.

Metoda poate fi folosita, de exemplu, in cadrul temelor:

„Lucrurile care ne exprima”, clasa a III-a

„Grupul din care facem parte”, clasa a III-a

„Comunitatea locala” , clasa a IV-a

4.LINIA VALORICA

Profesorul pune o intrebare/ridica o problema care admite mai multe perspective de abordare

Elevii se gandesc in mod independent la problema propusa, conturandu-si o anumita pozitie fata de problema in discutie ( pro, contra, indecisi )

Profesorul solicita elevii sa se dispuna pe o imaginara „linie valorica” : la un capat al liniei se situeaza cei care au opinii favorabile, la celalalt capat se situeaza elevii care au opinii nefavorabile, elevii indecisi se pot plasa la mijlocul „liniei valorice”. Ei pot fi convinsi de o „tabara” sau alta sa li se alature.

Dispunerea elevilor mai spre extremitatile „liniei valorice” exprima intensitatea atitudinilor lor fata de subiectul in discutie.

Elevii care reusesc sa-i convinga pe cei nehotarati dovedesc capacitatea de sustine cu argumente pozitia adoptata si de a-i determina pe acestia sa-si schimbe atitudinea.

5.TEHNICA „CIORCHINELUI”

Profesorul noteaza un cuvant sau o propozitie-nucleu in mijlocul tablei, iar elevii in caiet

Elevii vor propune cuvinte care le vin in minte in legatura cu problema pusa in discutie – scrisa in mijloc -

Cuvintele sau ideile produse trebuie legate de cuvantul sau propozitia – nucleu, stabilita ca punct de plecare, prin trasarea unor linii care evidentiaza conexiunile dintre idei.

Aceasta metoda permite:

fixarea mai buna a ideilor;

structurarea informatiilor;

facilitarea retinerii si intelegerii informatiilor.

Ciorchinele stimuleaza:

evidentierea conexiunilor dintre idei;

realizarea unor noi asociatii de idei;

relevarea unor noi sensuri ale ideilor.