Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























CARACTERISTICI DISTINCTIVE ALE ARTTERAPIEI

Psihiatrie




CARACTERISTICI  DISTINCTIVE ALE ARTTERAPIEI




Creativitatea artistica exprimata prin caile de expresie plastica - modelaj, desen, pictura, sculptura, expresivitate mimico-gesticulara, expresivitate scenica, muzica prin ritm si melodie, au un rol important īn procesul educational-terapeutic īntr-o cazuistica pe cāt de vasta pe atāt de diversa.

v    Tranzitia de la 929g64j joc la arta

Īnca din perioada jocului simbolic, copilul īsi exerseaza functiile de simbolizare, modelaj, desen, toate fiind modalitatile unui act de comunicare bipolar - cu propria fiinta si cu cei din afara.

Jocul simbolic este īntotdeauna amestec īntre actiune si vis, realizeaza visul prin actiune, idealizeaza actiunea prin vis. Jocul are ascendent asupra lucrurilor si se sustrage lucrurilor. El pune stapānire pe lume si creeaza alta lume. De aceea unii au īncercat sa explice arta prin joc.

Pe de o parte se spune ca impulsul artistic īsi are radacinile īn activitatea subconstienta a copilului, care se joaca, īn stradania lui captivanta de a se forma, īn dorinta lui simultana si contradictorie de a se impune atentiei semenilor si de a se izola ca sa guste īntreaga seductie a jocului.(James Sully- Psychologie des sentimentes)

Pe de alta parte se spune ca arta slabiciunilor, mai cu seama reprezentarea luptelor si a scenelor de vānatoare, pare sa demonstreze ca arta nu este decāt o continuare a activitatii īn joc.

si totusi, se arata ca arta nu se trage din joc, ci mai curānd din toate activitatile umane. Arta este unul din modurile īn care se foloseste si se consuma activitatea totala a omului (Henry Delacroix- Psihologia artei). Dansul nu este un simplu joc, o simpla expresie de miscare din exces de energie folosita, el se confunda cu telurile utilitare si mistice ale vietii colective si implica stari sufletesti extrem de profunde si complexe, fara a se renunta la tot ceea ce arta propriu-zisa adauga acestor forme primitive, fara a se renunta la formele pur si simplu estetice ale dānsului.

Din punct de vedere psihologic exista numeroase asemanari cāt si deosebiri īntre joc si arta- jocul este eliberare- ca si arta el descatuseaza, elibereaza de realitate. Ca si arta el este creatia unor tendinte profunde. Mesajul lui este libertatea prin actiune si prin vis. si totusi, īn arta nu mai este vorba despre un joc de imagini si sentimente,este vorba de o alegere de imagini si sentimente expresive frumoase si capabile sa se ordoneze īn simboluri armonioase.

Arta consruieste o lume care se impune spiritelor prin ordine si legile sale. Ea nu mai īnseamna acea creatie monotona si fugitiva, care se pirde īn emanatii efemere si care ramāne transcedentala si insensibila la structura si la aparenta exterioara a realizarilor sale. Jocul contribuie la pregatirea artei, dar jocul nu devine arta decāt la fiinta aflata pe cea mai īnalta culme a spiritualitatii. Jocul devine arta atunci cānd cel care se joaca este un artist.

Edith Kramer īn lucrarea sa - Childhood and art therapy- considera unele tipuri de joc ca o pregatire pentru arte. Īn acest sens arata -copii mici au nevoie sa se joace cu materiale moi si nestructurate, precum apa, nisip, lut, pietre, clei.

Avānd la baza intelegerii psihologiei copilului teoria lui Freud, E.Kramer fundamenteaza ideea de arta ca scop. Artterapia are forta de a sprijini Egoul, de a amplifica dezvoltarea sensului de a īnlesni maturizarea īn general. Principala functie a artei, īn acest context, este de a contribui la dezvoltarea organizarii psihice, astfel ca aceasta sa fie capabila sa functioneze īn conditii de sress fara a se deteriora. Īn acest sens, art-terapia, devine atāt o componenta a unui mediu terapeutic (alaturi de alte tipuri de terapii), cāt si o forma de terapie complementara sau care sprijina psihoterapia, fara a o īnlocui īnsa.

v    Moduri de folosire a materialelor specifice artei

Edith Kramer distinge cinci moduri īn care materialele specifice artei pot fi folosite. Primele patru nu sunt calificate ca arta si sunt explicate ca fiind stadii preliminare, simptome de disfunctie care reflecta o delimitare psihologica sau o comunicare limitata.

Prima categorie este formata din- activitati premergatoare - explorarea proprietatilor fizice ale materialelor care nu duc la crearea configuratii simbolice, dar sunt cotate ca pozitive

A doua categorie este descrisa ca activitati haotice- ca spoit, stopit, māzgalit - componente disructive, determinate de pierderea controlului.

A treia categorie - stereotipiile - denumite acte īn slujba apararii.Acestea pot lua forma copiatului, trasatului sau a repetitiilor stereotipe. Īn cadrul acestei categorii se identifica doua tipuri:

1.sterotipiile conventionale;

2.stereotipiile rigide sau bizare, care au un īnteles personal, evdentiind false sentimente.

A patra categorie si cea mai controversata este pictografia- ca fiind o comunicare pictoriala care īnlocuieste sau suplimenteaza cuvintele.

A cincea categorie, cea a - expresiei formale - defineste producerea de configuratii simbolice care servesc cu succes atāt exprimarii de sine, cāt si comunicarii. Pentru E. Kramer, numai acest mod de a folosi materialele este arta īn sensul deplin al cuvāntului, deoarece deriva din sentimente evocate si serveste ca analog pentru o variata forma de experiente umane.

Categoriile evidentiate de Kramer nu sunt separate rigid, astfel, un copil poate trece prin activitati de joc premergatoare spre expresia formala, poate regresa la productiile haotice, poate sa se retraga īntr-o activitate depresiva ca sa ajunga īnapoi la o activitate creativa, finala

v    Relatia arta - sublimare

Scopul artterapeutului este de a ajuta persoanele sa produca lucrari ce sunt, deopotriva, expresive si formale, fiind perioade cānd activitatea creativa este dincolo de realitatea cotidiana si cānd aceste modalitati de a fi, de a functiona sunt mai folositoare pentru individ.

Terapia prin arta este legata de conceptul de sublimare, de placerea pe care o obtine subiectul prin sublimare. Īn arta, sublimarea este obtinuta cānd artistul īnlocuieste impulsul de a-si exterioriza fanteziile cu actul de a creea echivalenti pentru fantezii prin imagini vizuale. Aceste creatii devin arta numai cānd artistul reuseste sa le faca īntelese altora, pentru a comunica.

Rolul artterapeutului este de a recunoaste si raspunde aspectelor evidente cāt si celor ascunse ale productiilor copilului si sa-l ajute pe acesta sa creeze materiale expresive emotional.

Īn arta, imaginea este un substitut, un mod de a exterioriza experienta de viata, pulsiunile erotice, fanteziile sexuale īn multe cazuri.



v    Efectele art - terapiei

Dupa Freud, ca efecte ale art - terapiei se constata

reactualizarea eului

identificarea persoanei

deconflicualizarea

īnvatarea simbolurilor culturale

reechilibrarea afectiva

diferentierea afectiv-emotionala

compensarea unor componente alterate

valorificarea  de sine - socializare.

v    Obiectivele art - terapiei

Obiectivele psihoterapiei de expresie sunt realizate prin

-perceperea simbolurilor si faptelor culturale;

-receptarea afectiv-cognitiva a simbolurilor;

-imitarea si executarea simbolurilor;

-transformarea lor īn activitati proprii;

-dezvoltarea unor forme de interes, recompensa, motivatie;

-selectarea  valorilor si activitatilor de cunoastere;

-asigurarea unui sentiment de confort prin aceste activitati.

Exista astazi o varietate de studii si cercetari īn legatura cu rolul de expresie (artistic) al copilului normal. Ele sunt folosite si ca mijloc de interpretare a personalitatii patologice sau morbide. 

v    Psihologia activitatii patoplastice

modelajul īn plastilina sau lut;

sculptura;

pictura sau desenul;

decoratiunile;

confectionarea de jocuri- jucarii- marionete;

artizanatul;

dansul - muzica - teatrul;

terapia verbala.










Document Info


Accesari: 2577
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )