CHESTIONAR CARACTERIOLOGIC TEMPERAMENTAL
(Heymans si Wiersma)
Indici ai emotivitatii sau nonemotivitatii.
1. Va māniati usor? Īn situatii dificile va alarmati usor? Intrati īn panica?
2. Sunteti sensibil la mustrari, la critica, la īncurajari?
3. Sunteti timid īn relatiile cu altii?
4. Vi se īntāmpla sa rositi usor sau se instaleaza usor paloarea īn situatii speciale?
5. Se poate spune ca sunteti certareti? Ridicati usor vocea īm discutie? Folositi relativ usor cuvinte tari?
6. Aveti īn genere o dispozitie emotionala schimbatoare? (Treceti relativ usor de la veselie la melancolie sau invers?)
7. Īn fata unui eveniment necunoscut tresariti usor?
8. Sunteti puternic impresionabil? (Situatiile mai deosebite va impresioneaza puternic?)
9. Manifestati neliniste(va tulburati) cānd lucrurile num erg asa cum a-ti dorit?
10. Sunteti īn general agitat, nervos, instabil īn trairile emotionale?
Total puncte "Da" = mai mult de 5: Emotiv (E), mai putin de 5: nonemotiv (nE)
Indici ai activitatii sau nonactivitatii:
1. Aveti tendinta de a va gasi tot timpul ocupatii - mai ales īn timpul liber?
2. Va decideti usor? Treceti imediat la actiune?
3. Sunteti perseverent? Persistati īn realizarea unei actiuni?
4. Sunteti constant īn eforturile dumneavoastra, īn munca pe care o desfasurati?
5. Īn general sunteti vioi, energic, vorbaret?
6. Preferati activitati dinamice?
7. Preferati mai curānd sa actionati decāt sa priviti actiunea?
8. Acceptati usor sa desfasurati o activitate chiar daca nu corespunde gusturilor dumneavoastra?
9. Sunteti īntreprinzator?
10. Sunteti īn general realist? Aveti simt practic? Sunteti descurcaret?
Total puncte "Da": mai multe de 5 activi (A), mai putin de 5: nonactivi (nA)
Indici ai primaritatii si secundaritatii.
1. Va consolati repede? Va īmpacati usor? (Va trece usor supararea?)
2. Sunteti īn general indifferent fata de recunostinta altora manifestata fata de dumneavoastra?
3. Sunteti schimbator īn prieteniile dumneavoastra? Va schimbati usor parerile?
4. Sunteti īn genere schimbator īn ocupatiile si preocuparile dumneavoastra?
5. Sunteti usor de convins? Sunteti usor influientabil?
6. Īn general actionati mai ales īn vederea unor rezultate immediate? (Sub echoul consecintelor immediate?)
7. De obicei sunteti risipitor, cheltuitor?
8. Vi se īntāmpla sa abandonati usor promisiunile pe care le faceti, hotarārile, deciziile luate?
9. Īn general iubiti noutatea, imprevizibilul?
10. Va place īn tot deauna sa fiti pregatit la ultimul strigat al modei? (Īn pas cu moda?)
Total puncte "Da" = mai mult de 5: primaritate (P), mai putin de 5: secundaritate (S).
Aplicarea celor trei principii duce la urmatoarea clasificare:
1. emotiv inactiv primar (EnAP) nervosi; ex: Byron.
2. emotiv inactiv secundar (EnAS) sentimentali; ex: Amiel.
3. emotiv activ primar (EAP) colerici; ex: Danton.
4. emoti activ secundar (EAS) pasionati; ex: Napoleon.
5. nonemotiv activ primar (nEAP) sangvinici; ex: Bacon.
6. nonemotivi activ secundar (nEAS) flegmatici; ex: Kant.
7. nonemotiv inactiv primar (nEnAP) amorfi; ex: Ludovic al XV-lea.
8. nonemotiv inactiv secundar (nEnAS) apatic; ex: Ludovic al XVI-lea.
1 Emotivitatea. Orice eveniment provoaca īn viata noastra organic sau psihologic o stare mai mult sau mai putin puternica. A fi mai mult emotiv īnseamna a fi tulburat. Emotiiile difera dupa: obiectul ce le provoaca, intensitate, durata, etc. Estte emotiv cel care se tulbura īn situatii cānd cea mai mare parte a oamenilor nu sunt miscati sau cel care, īn anumite circumstante esste mai violent-emotionat decāt media semenilor.
Nonemotivul este cel ce cu greu poate fi miscat, iar emotiile lui sunt putin violente.
2. Activitatea. Activul se manifesta "de la sine" si nu sub comanda impulsurilor din afara. Evenimentele exterioare nu sunt decāt ocazii sau pretexte pentru actiune, iar īn cazul ca asemenea evenimente sau ocazii n-ar exista, activul le-ar cauta, deoarece el nu poate concepe viata fara actiune.
Nonactivul actioneaza mereu impotriva tendintei sale, opunad rezistenta si plāngāndu-se mereu de efortul pe care este nevoit sa-l depuna.
Activul Se caracterizeaza prin faptul ca el reia munca cu o forta deosebita chiar dupa o munca epuizanta, totul petrecāndu-se ca si cum actiunea iar consuma foarte putina energie, pe cānd nonactivul, dupa o actiune intensa, pare prabusit, avānd nevoie de mult timp pentru a-si reveni.
3. Rezonanta (sau rasunet). Toate impresiile pe care le suferim, toate reprezentarile pe care le avem exercita asupra noastra, atunci cānd sunt prezente, o actiune imediata, pe care o numim "functiunea lor primara" (primaritate ). Dar dupa ce au disparut din cāmpul constiintei, ele continua "sa rasune " īn noi, influentīnd astfel maniera noastra de a gāndi si a actiona. Aceasta actiune prelungita de "rumegare" este functia lor secundara (secundaritate).
Viata tipului primar este sub dependenta directa a evenimentelor prezente si actioneaza sub influenta prezentului, pe cānd tipul secundar se orienteaza dupa trecut, dupa ceea ce s-a īntāmplat. Fiind atent la ceea ce este dat, primarul este orientat spre īn afara, iar secundarul fiind orientat spre trecut, este interiorizat. Primarul este capabil de adaptari rapide, are reactii vii, dar superficiale, pe cānd secundarul se angajeaza profund īn tot ce face, īnlocuieste spontaneitatea prin reflexiv, este omul īntoarcerii spre sine. El se adapteaza mai greu circumstantelor noi, dar face fata surprizelor prin prevederea sa.
Cele opt tipuri (profilul lor )
1. Nervosii (EnAP) - mobilitatea si vivacitatea sentimentelor, nevoia de emotii, vagabondajul afectiv, putere de seductie, impulsivitate, violenta, actiuni adesea īn contradictie cu principile enuntate (dupa Le Senne ). Gaston Berger adauga si alte caracteristici;
Nervosii, avānd dispozitie variabila, vor sa uimeasca si sa atraga atentia altora asupra lor. Indiferenti la obiectivitate, simt nevoia de a īnfrumuseta realitatea, mergānd de la minciuna la fictinea poetica. Au un gust pronuntat pentru bizar, macabru, si īn general pentru tot ceea ce este negativ. Lucreaza īn mod aritmic si numai īn domeniile care le produce placere, iar pentru a se smulge din activitate si plictiseala au nevoie de excitanti. Sunt inconstanti īn afectiunea lor, usor de sedus si consolat. Valoarea dominanta pentru ei ; divertismentul.
Reprezentanti: Baudelaire , Poe, Rimbaund,Mozard, Chateaubriand, Musset, Chopin, Stendhal, P. Verlaine.
Sentimentalii (EnAS). Pe primul plan apare emotivitatea. a emotivitate este specializata, īntrucāt annumite categorii de evenimente, chiar grave, īi lasa indiferenti. Manifesta totdeauna introversiune, sunt melancolici, meditative, timizi, vulnerabili, scrupulosi, alimentīndu-si vita interna c8u ruinatiile trecutului. Cauta permanent solitudine, ocolesc oamenii, fug de reletiile sociale, dar manifestta o deosebita plāccere pentru natura, īn care gasesc descarcare si linisre.
unea
Introversiunea conduce sprte introspectie, analiza permamenta si neobosita a eului propriu, proiectarea spre trecut pe cwer ar dori sa īl redreseze. Introspectia īnchietudinea se combina pentru a favoriza analiza extreme de scrululoasa care amplifica propriile greseli si care fireste, pot duce la acuzarea de sine. Melancolia este starea lor normala, īnsotita de resemnare, apoi timiditatea, ,izantropia, dragostea exagerata pentru animale si rezerva. Valoarea dominanta pentru ei ;atea.
Reprezentanti ;Amiel, Rousseau, Maine de Biran, Vigny, Robespierre, Eminescu, Kikegaard.
3 Colericii /EAP) - mobilitatea si vivacitatea sentimentelor, aptitudinea oratorica, ca expresia vehemebtei emotiiilor ti a tendindintei de exteriorizare . Manifesta izbucniri eruptive de iritatie, simt nevoia de actiune, initiativa, gustul pentru noutate, sunt voluntary si extreme de active, plini de optimism, ei red āīn progress. Generosi, cordiali plini de vivalitate si exuberanta, īn general cu buna dispozitie, acestor oameni le lipseste adesea masura. Īntregul lor comportanent este dominat de extraversiune, sociabilitate, nevoia de a se raspīndi. Valoarea dominanta pentru ei ; actiunea.
Reprezentanti ; Danton, V. Hugo, G. Sand, Gambetta, Mirabeau.
4. Pasionatii (EAS). Īntreaga lor personalitate este īntr-o tensiune extrema, fiind dominati de ambitii, de succese, īn opozitie cu sentimentalii care se multumesc sa viseze. Activitatea lor este concentrata asupra unui scop unic, fiind apti īn mod natural pentru a comanda. Desi dominatori, stiu sa-si stapāneasca si sa-si utilizeze violenta, dozānd-o dupa oameni si īmprejurari. Ambitia lor, spririndu-se pe o autoritate dura, pe vigoarea reactiiilor la obstacole, precum si peputerea de munca, conduce spre realizarea obiecivelor propuse, daca nu este prea exagerata sau prea violent contrariata de dusmanii pe care ti-i creaza.
Ān afara de ambitia valorizariii proprii si de vigoarea reactiei, pasionatii se mai caracterizeaza prin putere de munca, gustul pentru istorie sauprin atasamentul fata de trecut, severitate. Sentimentele ān general sunt directionate mai mult sau mai spre austeritate decīt spre amorul pur, mergīnd adesea pīna la ascetism. Valoarea dominanta pentru ei ; āndeplinirea operei preconizate.
Reprezentanti; Napoleon, Pasteur, Pascal, Racine, Corneille, Flaubert, Michelangelo.
5. Sangvinicii (nEAP); extravertiti, efectueaza observatii exacte si dau dovada de un remarcabil simt practic. Iubesc lumea, iar ān relatiile cu oamenii se arata politicosi, spirituali, ironici, sceptici. Apti pentru a fi conducatori, dau dovada de abilitate, pretuiesc mult experienta, manifestīnd inisiativa si o mare supplete a spiritului.
El este greu de tulburat, nu simte cīnd un conflict apasa atat de greu asupra sa pentru a-l zdrobi. Activitatea lui īi permite sa domine situatia iar īnfrīngera digicultatilor care īi apar consituie pentru el un amuzament. Legile si uzantele nu sunt considerate cu preamare gravitate, fiiind suficienta cunoasterea lor pentru a le aplica īn mod inteligen. Ceea ce īl entuziasmeaza sau īl scandalizeaza pe emotiv devine pentru ssangvin pretext de reflectie ironica.
Reprezentanti; Bacon, Montesuieu, Anatole France, Tallyrand, Mazarin.
6 Flegmaticii (nEAS). Manifesta o activitate care se reduce la dobīndirea strictului necesar, fara agitatie, cu perseverenta, īmpinsa pīnala tenacitate. Opozitis osmenilor se va lovi de indiferenta flegmaticului si se va uza īn fata obstinatiei sale.
Este obiectiv si nu īncurca se īn consideratii dictate de sensibilitatea, evitīndu-le printr-o activitate metodica. Grija lui se limiteaza preocuparile,la personale, dar acest egoism este temperat de un mare respect pentru semenii sai, pentru obiceiurile lor, pentruhabiturile lor, cu conditia ca acesti oameni sa nu vina īn conflict cu el. Sunt dominati de o regularitate inflexibila īn utilizarea timpului, de automatism.
Sunt oameni cu tabieturi, respectosi fata de principii, punctuali, obiectivi, demni de īncredere, pedanti rabdatori, tenaci, lipsiti de afectare, cu dispozitie egala.
Simtul umorului este la ei foarte viu, poseda un fel de optimism rece care consta īn a īnlocui emotia cu o agreabila zeflemisire. Iubesc sistemele abstracte.
Examineaza faptele si reflecteaza, nu se pasioneaza, ramīne calm si cauta sa degajeze elementele cu sīnge rece.Valoarea dominanta pentru ei ; legea.
Reprezentanti; Kant Washington, , gton, Franklin, Bergson.
7 Amorfii ( nEnAP); lipsa de energie, neglijenta, toleranta datorita indiferentei, sunt concilianti, fara spiritīntreprinzator, fac adesea dovada unei īncapatīnari deosebit de tenace. Sunt linistiti si calmi, putin comunicativi si reflexivi. La Lipsa lor de energie si neglijenta se mai adauga īnclinarea spre lene, lipsssa de punctualitate, indiferenta. Valoarea dominanta; placerea.
Reprezentanti; Ludovic al XV-lea, La Fontaine.
8. Apaticii (nEnAS). Sunt īnchisi īn sine, interiorizati si ca atare orientati catr propriul eu. Sumbri si taciturni, rīd rar, nu cunosc explozia, vivacitatea, sunt conservatori, robi ai habitudinilor de la care nu se abaat. Nu dispun de spirit īntreprinzator, iubesssc liinistea inteioara si singuratatea. Desi viata sociala īi lasa indiferensi, sunt totusi, īn general, oameni onesti, onorabili.
Nonemotivii inactivi n-au deloc reactii personale, īsi asculta habitudinile sau asculta de circumstante, de aceea sut foarte putin afectati. Rezistenta habitudinilor le confera independenta si le asigura autonomie relativa īn raport cu mediul. Forta lor este aceea a inertiei. Valoarea dominanta; linistea.
reprezentanti; Ludovic al XVI-lea.
|
