SPECIFICUL ACTIVITĂŢII LA DEFICIENŢII DE AUZ
La vârstele mici cea mai importanta forma de activitate este jocul. Pentru copilul surd jocul are un rol deosebit de important. În absenta stimulentilor auditivi, îndeosebi a celui verbal, jocul este mai sarac în continut si în formele sale de manifestare. Componentele vituale ale cunoasterii, afectivitatii si motivatiei prezinta o mare importanta pentru jocurile acestei categorii de copii. De aceea 17217k1024r pe copilul surd îl antreneaza culoarea forma, marimea, functionalitatea jucariei.
De obicei jocurile surzilor sunt mai stereotipizate , mai monotone si mai simple decât ale auzitorilor de aceasi vârsta. Se observa tendinta insistarii pe aceleasi actiuni , secvente de actiuni, a repetarii mecanice: aceleasi cuvinte, aceleasi roluri folosite de aceiasi copii; tendinta de arepeta si actualiza conditiile din jocurile precedente desfasurate pe aceeasi tema.
Jocul copilului surd pare mai putin organizat decât cel ala auzitorului. Episoadele jocului nu sunt întotdeauna legate suficient între ele; tocmai de aceea actiunea factorilor întâmplatori poate modifica cu usurinta atât directiile, cât si mobilurile jocului.
Jocul surdului angajeaza de obicei în actiune un numar mic de copii. Multa vreme se continua preferinta pentru jocul de unul singur, ca la anteprescolar. Apoi pentru jocul în doi, dar nu numai în perioada prescolara , ca la normali, caz în care iese în evidenta dorinta de a imita miscarile sau actiunile executate de partenerul de joc.
Desi schemele jocului sunt si ramân în esenta simple ele se modeleaza si se mai complica în continuare. În functie de factorii conjuncturali se introduc elemente de extindere sau reductioniste.
Spre a-si urmari cu mai multa usurinta miscarie si a-si relationa fiecare comportament cu cel al partenerilor, surzii prefera amplasarea de tip geometric în joc, geometrizarea activitatii jocului. Ca urmare la unele jocuri cu mingea, în functie de numarul partenerilor, îi gasim pe copii surzi ocupând pozitii care imita linia dreapta, triunghiul, patratul sau dreptunghiul. De asemenea în mute jocuri ei iau forma cercului sau a elipsei.
Jocurile didactice se structureaza cu predilectie pe continutul obiectelor de învatamânt, respectând specificitatea fiecaruia. Jocurile de echpa stimuleaza spiritul activitatii colective. Rol important în acest caz aduc suporterii fiecarei echipe precum si reactiile întregii asistentei.
Spectacolele de scena, mai ales dansurile si jocurile popuare fac parte din rândul celor mai îndragite de surzi. Artractia spre ele e stimulata de frumusetea costumelor de ritmicitatea miscarilor si de admiratia publicului.
Jocul didactic presupune actiune, strategii, participanti, loc de desfasurare, mijloace de realizare. În gradinitele pentru surzi si în scoli, jocul didactic beneficiaza de o atentie deosebita. Pentru copii mici el este folosit cu un bun randament ca mijloc de predare a unor cunostinte si ma ales cu scopul consolidarii si verificarii a ceea ce s-a predat.
Jocul didactic opereaza cu elemente instructiv-educative si recreative, îmbinând utilul cu placutl cu satisfactia si mobilizarea psihica cu eliminarea starii tensionale.
În conditiile scolii speciale pentru surzi, în functie de nivelul dezvoltarii psihice al elevilor, de progresele obtinute în demutizare si de clasa din care fac parte la limba româna se organizeaza jocuri didactice cu tematica variata:
crearea, într-un timp limitat , a unui numar cât mai mare de propozitii simple;
crearea de propozitii dezvoltate în aceleasi conditii;
înlocuirea unor cuvinte cu altele care au aceleasi sens;
folosirea de cuvinte cu semnificatie omonima, în cadrul acelorasi propozitii sau fraze;
selectarea unor verbe de o anumita conjugare si prezentarea lor la un anumit mod, timp, numar si persoana;
sublinierea pe text a uor parti de vorbire;
sublinierea unor structuri sintactice;
corectarea unor cuvinte care sunt date în mod intentionat cu forme necorespunzatoare în anumite texte;
completarea unor texte special întocmite lacunar de catre profesor;
La matematica, jocurile didactice se vor axa pe competivitatea rezolvarii unor exercitii si probleme, pe desenarea unor figuri geometrice, confectionarea unor corpuri geometrice, etc.
O atentie deosebita trebuie acordata la activitatile sau la orele de tehnica vorbirii, dezvoltarea vorbirii, munca individuala de corectare a tulburarilor de vorbire.
Din multe puncte de vedere merita a fi subliniat rolul jocurilor didactice care se organizeaza la orele de educatie fizica. Sub aspect instructiv, toate activitatile sportive contribuie la dezvoltarea si consolidarea structurilor biologice si psihice (ele sporesc rezistenta si mobilitatea fizica si intelectuala, ingeniozitatea actionala, atentia distributiva, memoria miscarilor), ar din punct de vedere educativ, formarea unor importante trasaturi de vointa si caracter, principialitate, hotarâre , modestie.
Este pe deplin justificata elogierea facuta sportului de catre Ludwig Guttman: sportul poate avea o valoare terapeutica imensa, deoarece " reprezinta forma cea mai naturala a exercitiului corectiv. Principalul avantaj al sportului, în comparatie cu exercitiile corectoare traditionale, consta în valoarea recreatica, el instaurând o motivatie suplimentara pentru handicapat, prin întoarcerea la activitatea ludica, care sporeste bucuria de a trai."
|
