Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























CONCEPTE ALE SEMIOTICII sI COMUNICĂRII

Comunicare




CONCEPTE ALE SEMIOTICII sI COMUNICĂRII

A. Semiotica, semiologie, semn, semioza

1. Semiotica este stiinta care studiaza natura si functionarea semnelor, adica a elementelor constante si comune tuturor faptelor de limbaj care constituie mediul propriu-zis al comunicarii.

"Sarcina semioticii este aceeea de a īntelege capacitatea unei specii de a produce si īntelege semne, cīt si, la nivel uman, activitatea generatoare de cunoastere pe care capacitatea respectiva le permite oamenilor sa o īnfaptuiasca. Cea dintīi se numeste semioza, secunda - reprezentare", adica utilizarea deliberata a s 313g623d emnelor pentru a cerceta, clasifica si cunoaste lumea .

"Paternitatea" disciplinei este atribuita elvetianului Ferdinand de Saussure si americanului Charles Sanders Peirce, desi prealabile istorice īntīlnim īn toate etapele anterioare secolului XX, cīnd i s-a recunoscut o anume autonomie epistemica. Semiologia, potrivit lui Saussure, este "stiinta generala a tuturor sistemelor de semne (sau de simboluri) datorita careia oamenii comunica īntre ei"[2]. Sarcina noii stiinte ar fi fost aceea "de a descoperi legile prin care īn orice inteligenta stiiintifica un semn da nastere altuia si mai ales un gīnd produce alt gīnd".

2. Distinctia dintre semiologie si semiotica este arbitrara. Saussure vorbea de semiologie, accentuīnd dimensiunea umana a semnelor si rolul acestora īn comunicare, atasīnd proiectata stiinta īn categoria stiintelor sociale. Peirce invoca semiotica, accentuīnd miza logica si cognitiva, abordabila mai curīnd din perspectiva filosofica. Īn momentul de fata, termenul semiologie se foloseste īn scrieri atasate mai curīnd culturii franceze (desemnīnd totodata ramura medicinei ce studiaza simptomele bolilor sau simptomalogia), īn timp ce semiotica devine referinta preferata īn scrierile de inspiratie anglo-saxona si americana, tinzīnd tot mai mult sa se impuna īn vocabularul abordarilor din domeniu.

Din perspectiva lui Gőran Sonneson, semiotica, vazuta ca stiinta autonoma, se deosebeste prin dublu caracter - nomothetic si calitativ; totodata, ea este centrata pe surprinderea anumitor constante si regularitati, pe prescrierea de reguli si legi menite sa identifice si sa descifreze sensurile atribuite fenomenelor, oferind īn plus modele explicative ale realitatilor studiate.

Semiotica este o disciplina explicativa, dar are si aplicatii practice. Astfel putem distinge:

semiotica generala, īnrudita cu filosofia limbajului, psihologia individuaa si sociala, sociologia;

semioticile particulare (specifice sau regionale) de felul celor verbale (lingvistica), gestuale, olfactive sau atasate unor experiente semnificante de felul celor artistice - muzicale, teatrale, cinematografice, plastice;

semioticile aplicate diferitelor tipuri de discurs (jurnalistic, publicitar, artistic...).

3. Conceptul central al disciplinei este cel de semn. Potrivit uneia din numeroasele definitii, "semnul este substitutul unu lucru sau al unei idei, substitut care faciliteaza utilizarea simbolica a acestuia." Termenul ca atare īsi are o istorie īndelungata, fara a fi tematizat decīt sporadic īntr-o maniera coerenta sau sistematica.

Principalele functii ale semnului ar viza:

Semnul ca substitut a ceva (cuvīntul ca substitut al lucrului desemnat, fotagrafia ca substitut al reallitatii, harta ca substitut al spatiului...);

Semnul ca urma a unui cod, acesta din urma gīndit ca ansamblul regulilor ce faciliteaza producerea si descifrarea semnelor de catre cineva īn situatii particulare (de ex., codul limbii romāne, codul numeric al operatoritor de servicii telefonice, codul postal, coduri vestimentare, de circulatie rutiera, navala sau aeriana, de operare pe ordinator, codul cromatic, codul bunelor maniere...);

Semnul ca instrument de structurare a universului, impunīnd reguli, coduri de lectura si interpretare, semnificatii ca indicii de raportare la mediul īnconjurator si de sistematizare īn maniera sociala, culturala, axiologica a acestuia[6].



4. A studia semnele īn procesul comunicǎrii lor echivaleazǎ cu a dezvǎlui o semiozǎ . Semioza este principalul obiectul de interes al semioticii. Ideea este formulata mai īntīi de catre Peirce, fiind preluata ulterior si legitimata speculativ de catre Charles Morris, Th. Sebeok, U. Eco. Īn viziunea lui Peirce o semiozǎ ar fi o actiune care presupune cooperarea a trei agenti - ca, de exemplu, un semn, obiectul sǎu si un interpretant. Īntelegerea actiunii de "cooperare īntre subiecte" ca proces de comunicare a permis ca, īn ultimile decenii, prin semiozǎ sǎ se īnteleagǎ o "transmitere de semnificatii prin intermediul unor simboluri" (Lundberg). Altfel spus, situatia de comunicare se constituie drept cadrul de desfasurare si actiune al unei situatii semiotice (semiozǎ). Umberto Eco vede la rīndul sau semiotica īn termenii "unei activitǎti creatoare de semiozǎ . Īn acest context, prin semiozǎ ar trebui sǎ īntelegem procesul prin care oamenii comunicǎ īntre ei, iar procesele de comunicare devin posibile datoritǎ sistemelor de semnificare.

B. Semiotica si comunicare

1. "Semnul este utilizat pentru a transmite o informatie, pentru a spune sau a indica un lucru pe care cineva īl cunoaste sau doreste sa-l īmpartaseasca si altora. El se insereaza īntr-un proces de comunicare de tipul: sursa - emitent - canal - mesaj - destinatar " Definīnd semiotica drept stiintǎ a procesele culturale studiate ca procese de comunicare", Eco sugereazǎ cǎ dincolo de orice proces comunicativ existǎ un sistem de semnificare. Asertīnd, asadar, o certǎ distinctie īntre o "semiotica a semni­ficǎrii", tratatǎ de teoria codurilor, si o "semiotica a comunicǎrii", cercetatǎ de teoria productiei de semne, Eco īsi stabileste de la bun īnceput continutul celor douǎ niveluri analitice, precizīnd cǎ putem deosebi sistemul de comunicare si procesul de comunicare - atunci cīnd sistemul de semnificare genereaza expresii fizice (obiectuale) sau pentru a īmplini diferite alte scopuri practice. Semnificarea si comunicarea se presupun reciproc si nu functioneaza una īn absenta celeilalte. Īn absenta semnificǎrii nu putem vorbi de comunicare, ci doar de reflectare. Situatia de comunicare este cea care permite semnului sǎ se manifeste īn mod real, efectiv.

2. Schema generala a comunicarii presupune ca "un emitator trimite unui destinatar, prin intermediul unui canal, un mesaj despre ceva, mesaj alcatuit cu ajutoru unui cod dat".

Emitatorul nu este neaparat o persoana concreta si singulara, ci si un organism viu inconstient sau chiar o masina.

Receptorul (destinatarul), ca si emitatorul este mai curīnd o instanta teoretica ideala (de ex. cititorulul ideal al unei carti).

Referentul este "lucrul īn legatura cu care se comunica ceva", lucrul despre care se vorbeste.

Canalul este suportul fizic al informatiei (unde sonore venite pe canalul auditiv, imagini intrate pe canalul visual, mirosuri percepute pe canalul olfactiv.).

Codul constituie regulile care permit atribuirea de semnificatii elementelor mesajului, interfata īntre semn si referent. El este īn acelasi timp locul negocierii sensului īntre partenerii comunicarii. Mesajele angajeaza, de regula, o diversitate de coduri - unele imprecise si slabe, altele fragmentare, provizorii sau contradictorii -, descifrarea lor presupunīnd competente specifice.

Mesajul (enuntul) este produsul tuturor factorilor anteriori, fiind constituit din ansambluri de semne combinate sau din semne izolate.

3. Functiile comunicarii din perspectiva lui Roman Jakobson:

emotiva sau expresiva (centrata pe emitator, descrie situatia acestuia īn momentul comunicarii);



conativa sau imperativa (centrata pe destinatar, urmareste sa-i creeze acestuia un comportment activ sau sa-i modifice situatia);

fatica sau de contact (centrata pe canal, urmareste buna functionare a acestuia, conservarea, ameliorarea sau stimularea conditiilor de comunicare);

metasemiotica (centrata pe cod, presupune convertirea unui limbaj īn alt limbaj, un set de semne īn altul);

poetica sau retorica (centrata pe mesaj si asupra feluli īn care acesta este alcatuit).

O astfel de schema a fost calificata drept modelul "ping-pong", deoarece mesajele sīnt expediate ca niste mingi, unidirectional, de-a lungul aceluiasi canal. I se opune modelul "orchestra", care descrie comunicarea drept un proces colectiv, īn care fiecare īsi interpreteaza o partitura, armonizīndu-se cu ceilalti si interactionīnd. Disfunctiile īn comunicare a unui mesaj sīnt datorate "zgomotului" - voluntar sau nu. Mecanismul de protectie si conservare a mesajului prin multiplicarea lui si codificare suplimentara se numeste "redundanta".



Thomas A. Sebeok, Semnele: o introducere īn semiotica, Editura Humanitas, Bucuresti, 2002, . 25

Ferdinand de Saussure, Curs de lingvistica generala, Editura Polirom, Iasi, 1998, pp. 41-42

Charles S. Peirce, Semnificatie si actiune, Editura Humanitas, Bucuresti, 1990, p. 270

Gőran Sonneson, īn Marie Carani (ed.), De l'histoire de l'art ą la sémiotique visuelle, Les Nouveaux Cahiers du Célat/Les éditions du Septentrion, Quebec, 1992, pp. 29-84

Jean-Marie Klinkenberg, Initiere īn semiotica generala, Editura Institutul European, Iasi, 2004, pp. 16-26

Jean-Marie Klinkenberg, op.cit., pp.27-35

Cf. J. Deely, Bazele semioticii, Editura ALL, Bucuresti, 1997, p. 62

Umberto Eco, Tratat de semiotica generala, Editura st. si Enciclopedica, Bucuresti, 1982, pp.381-383

Idem, Le signe. Histoire et analyse d'un concept, Éditions Labor, Bruxelles, 1988, pp. 27 sq.

Ibidem, pp.14-15

Jean Marie Klinkenberg, op.cit., pp.37 sq










Document Info


Accesari: 6124
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )