Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























VORBIREA/LIMBAJUL

Comunicare




VORBIREA/LIMBAJUL

Limbajul este comunicarea prin intermediul limbii. Limbajul trebuie īncadrat īn mecanismele psihice.



Limbajul este un mecanism psihic prin intermediul caruia se transmit imagini, gānduri, trairi. Conduita verbala implica o serie de activitati, schimb de idei, traducerea informatiei.

Limbajul poate fi introdus īn rāndul conduitelor simbolice(gesturile, dansul). Analiza limbajului a presupus investigarea:

* perceperii limbajului

* īntelegerii, memorizarii frazelor si textelor

* modului de achizitie a limbajului

* modului de utilizare

* relatiei dintre gāndire si limbaj

MOMENTE IMPORTANTE

coincide cu debutul psihologiei ca stiinta. Wilhelm Wundt interpreta limbajul ca o serie de activitati interne sesizānd legaturi īntre gāndire si limbaj. El spune ca limbajul este o exteriorizare a gāndirii(sfārsitul secolului XIX). Carl Buhler interpreta limba doar din perspectivele exterioare ale limbajului.

anii '30-'40 - se dezvolta psihologia conduitei, psihologia actionala. Valon, Piaget, Vāgotski au avut importante cercetari īn domeniul limbajului, socializarea copilului prin intermediul limbajului. S-a conturat o disputa īntre Piaget si Chomski, īn ceea ce priveste caracterul īnnascut sau dobāndit al limbajului. Piaget considera ca acesta este dobāndit, īn vreme ce Chomski considera ca limbajul este īnnascut.

anii '70-'80 - se instituie un grup de cercetatori - o serie de noi paradigme privind īntelegerea limbajului:

paradigma liniei de telegraf - limbajul presupune o transmitere din aproape īn aproape(de la om la om)

paradigma orchestrei - pe prim plan trece grupul, important fiind modul cum acest om intra īn orchestra. A intra īn orchestra īnseamna a intra īn simbolurile existente, adica a face ceva īmpreuna cu altcineva. De aici rezulta rolul limbajului īn contexte grupante.

FUNCŢIILE LIMBAJULUI

clasificare

1. Ombredane(autor francez) īn 1933 si 1955 īmparte functiile limbajului dupa:

* vechimea, gradul lor de semnificatie → primitive

modul īn care se manifesta → spontane

a) Cea mai primitiva este functia afectiva, exprimarea emotiilor(strigate, modificari de mimica). Asistam la o regresiune catre automatisme, constructii ilogice, repetitii, lexic primitiv si injurios.

b)Functia ludica - individul se abandoneaza, au loc verbalizari simple si care scapa rigorilor gramaticale.

c) Functia practica - declansarea, conducerea actiunilor colective prin elaborare sau rivalitate.

d) Functia reprezentativa - prin limbaj omul desemneaza ceea ce este absent.

e) Functia dialectica - facerea si desfacerea continutului simbolic.

2. Buhler(1930-1933) clasifica functiile limbajului independent de continutul psihic:

a) functia referential-designativa - cognitiva

b) functia emotional-expresiva

c) functia conativa - avea īn vedere influentarea conduitelor altor persoane - volitiva

3. Jakobson(1960) - porneste de la centrarea pe unul sau mai multe dintre elementele comunicarii:

a) functia emotional-expresiva - mesajul centrat pe emitator

b) functia conativ-persuasiva - mesajul centrat pe receptor

c) functia denotativ-reprezentativa - mesajul centrat pe obiectul desemnat

d) functia poetica - mesajul centrat pe el

e) functia fatica - mesajul centrat pe canalul de comunicare

f) functia metalingvistica - centrata pe preocuparile codului, de a īntelege si de a fi īnteles.



FUNCŢIILE GENERALE ALE LIMBAJULUI

Functia de comunicare - se exteriorizeaza continuturile vietii psihice, se exteriorizeaza profilul psiho-moral, alte trasaturi de personalitate, caracterul. Permite conectarea individului la reteaua comunicarii interumane. Din aceasta functie deriva celelalte. Rezulta conceptul de om comunicant care se implica īn aceasta retea, este generator.

Functia cognitiva - nu trebuie īnteleasa īntr-o maniera eronata precum ca limbajul realizeaza cunoasterea, ci el faciliteaza cunoasterea, si fixeaza īn cuvinte aceste informatii. Limbajul este cel care faciliteaza intrarea īn functiune a celorlalte mecanisme psihice(operatiile, procesele gāndirii).

Functia de reglare si autoreglare - prin intermediul ei se realizeaza schimbarea comportamentelor celorlalti oameni(declansam, oprim, modificam, deviem, convingem, rascolim afectivitatea, stapānim dorinta unei persoane). Limbajul, datorita acestei functii, este un mijloc de relaxare, de deconectare. Limbajul poate fi utilizat īn scop terapeutic.

MODALITĂŢI VERBALE

* cerinta, rugamintea, comanda, ordinul, invitatia, propunerea, sfatul, revenirea, reprosul, interdictia, amenintarea

Ce anume asigura functia de reglare?

Functia de reglare a limbajului stabilizeaza, permanentizeaza o serie de reactii pe care le are individul. Reactiile sunt convertite īn cuvinte, rezulta si o functie de generalizare - conduitele se stabilizeaza. Se asigura reajustarea functionarii cognitive(1-2 ani o serie de experimente au pus īn evidenta o serie de sarcini). Rolul reglator al limbajului īn rezolvarea problemelor este evidentiat īn problemele care presupun spatialitate. Extrem de important īn functia de persuasiune - mijloace afective sau logice → au fost dezvoltate tehnici de persuasiune.

PROCESELE LIMBAJULUI

Emitator  1) Procesul de emisie

Receptor  2) Procesul de receptie

Receptor  3) Procesul de īntelegere

R

 


E

 
mesaj

canal


Limba

1) Procesul de emisie se realizeaza prin intermediul limbajului exterior(vorbire/scriere).

* Intentionalitatea emitatorului este sa informeze, sa schimbe, sa modifice, etc.

* Eficacitatea emisiei - este necesar ca emitatorul sa manifeste grija pentru constructia semantica(mesaj concis, precis), sa se asigure conditii optime de emisie.



* Pozitia emitatorului fata de receptor

* Intensitatea vocii

2) Procesul de receptie(perceptie)

* problema descifrabilitatii mesajului transmis, intensitatea sunetelor transmise(gradul optim - emisia 25 db)

* caracterul sau extensia receptiei - integrala sau partiala, selectiva, preferentiala, o serie de fenomene perturbatoare, filtrarea informatiilor, se transmite doar o parte.

* rapiditatea cu care se realizeaza : spontan sau īntr-o perioada mai īndelungata de timp(caracter discursiv). Factorii care influenteaza durata: semnificatia cuvintelor, relatia continutului cu interesul receptorului, gradul de implicare.

3) Procesul de īntelegere a limbajului echivaleaza cu decodificarea mesajului. Este dependent de calitatea celorlalte doua. Tempoul īntelegerii este mai mic datorita acestuia se creeaza posibilitatea descifrarii mesajului, uneori chiar lungind perioada. Distantele dintre perceptiv si inteligibil sunt variabile.

Īntre cele 3 procese exista o strānsa interactiune. Perceptia si īntelegerea sunt procese inverse emisiei. Īn receptie - de la semn la identificarea semnificatiei.

CARACTERELE GENERALE ALE FORMELOR LIMBAJULUI

Formele limbajului :

  1. interior
  2. exterior - scris

- oral - monolog

- dialog

CARACTERE COMUNE

  1. caracterul adresativ - limbajul presupune o tinta, o adresare catre o persoana sau catre propria persoana(autoadresare). Exterior-oral-dialogat = maximal. Īn celelalte forme sunt mai greu de construit caracterele adresative.
  2. caracterul sustinut - cel caruia i se face adresarea raspunde. Prin el se realizeaza continuitatea comunicarii.
  3. caracterul situativ - limbajul este strict dependent de o serie de particularitati ale situatiei. Expresiile verbale pot fi īnlocuite cu cele mimico-pantomimice. Limbajul se realizeaza cu mare economie de cuvinte. Accentul se pune pe structura de ansamblu, de aceea sunt create cuvinte fara a fi purtatoare de mesaje integrale. Se accentueaza caracterul polisemic.
  4. caracterul expresiv

a)      concordanta dintre continutul mesajului si forma acestuia

b)      capacitatea de a se transmite o serie de atitudini pe care le traieste individul

Limbajul expresiv este retinut mai bine decāt cel neexpresiv, are o mai mare capacitate de convingere. Nici suprasolicitarea acestei functii nu are neaparat efecte pozitive. Se realizeaza prin 2 tipuri de mijloace:

a)      extralingvistice - caracteristicile fizice ale sunetelor(timbru, amplitudine) de unde rezulta intonative ale limbajului(accent, pauza, interogatie)

b)      semantice - continutul semantic ideativ(coerenta frazelor, figuri de stil, metafore, respectarea logicii)

  1. caracterul inteligibil - capacitatea acelor forme ale limbajului de a asigura īntelegerea(decodificarea). Un aspect particular īl are economia limbajului - se elimina cuvintele greu de retinut sau de pronuntat. Zipp a formulat o lege a economiei sau a minimului de efort - īntre lungimea si frecventa utilizarii lor exista o relatie inversa(nu lua īn considerare importanta functionala). Rezulta prescurtari, abrevieri.
  2. caracterul contextual - vizeaza semnificatia capatata de cuvānt īn functie de contextul īn care apar, lingvistic si psihologic. Contribuitii valoroase au fost aduse de Tatiana Cazacu a publicat o lucrare īn anii '60 cu tipuri de  contexte, rolurile contextelor. Teoria contextual dinamica(!)









Document Info


Accesari: 6166
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )