Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Patologii si terapii comunicationale

Comunicare


S.N.S.P.A.

FACULTATEA DE COMUNICARE sI RELAŢII PUBLICE

"David Ogilvy"



Patologii si terapii comunicationale

Naniu Radu , An4, Grupa 3, IDD

Mass media astazi īn Romānia

Mass-media din Romānia este relativ tānara dar a urmat cu precizie dezvoltarea

tarilor care au o media puternica. Televiziunea a cāstigat influenta abia din anul 1995,

pāna la acea data suprematia detināndu-o radioul public si presa scrisa īn cea mai mare

parte.

Īn general promotorii presei romānesti sunt cei care existau deja pe piata īn 1990

si care au creat modele de comportament atāt īn presa centrala cāt si īn cea locala.

Totodata, presa formeaza un corp de vectori de opinie, care īntr-adevar se modifica dupa

vremuri si interese, si care a reusit sa acapareze si sa īmparta spatiul public romānesc.

Institutul IREX ("The International and Exchanges Board") din Washington a

facut public un raport care investigheaza capacitatea media de a se autosustine.

"Media Sustainability Index 2005" cuprinde o analiza minutioasa a evolutiei īnregistrate de massmedia

īn tari din Europa si Euro-Asia.

Printre ele se afla si capitolul care face referire la situatia presei din Romānia, odata cu preluarea puterii politice de actualul presedinte.

Studiul se sprijina pe declaratii ale unor reprezentanti semnificativi din peisajul mediatic

romānesc: Ioana Avadani, director executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent,

Razvan Martin, coordonator de proiecte la Agentia de Monitorizare a Presei, precum si

pe marturii ale jurnalistilor din presa centrala si locala.

Studiul precizeaza ca situatia generala a mass- media romanesti s-a īmbunatatit īn

decursul anului 2005, lucru pus pe seama faptului ca noul guvern condus de Domnul

Tariceanu este mai putin orientat pe trasarea unei strategii media decāt a fost guvernul

condus de Domnul Nastase, oferindu-i libertate mai mare.

Īn plus, actualul presedintele al Romaniei, Domnul Traian Basescu s-a declarat un sustinator al libertatii de exprimare, iar acest lucru i-a dat, cu timpul, "privilegiul" de a fi vehement criticat de presa. Problemele

reale ale presei romanesti sunt īnsa de alta natura, explica Cristian Ghinea, (jurnalist la

publicatia "Dilema Veche" si moderator al raportului): "marii proprietari de media,

profiturile mici, determinate de o piata de publicitate saracacioasa si aparitia publicatiilor

care nu se pot autosustine".

Razvan Martin spune ca una dintre cele mai mari probleme cu care se confrunta

presa romaneasca este faptul ca oamenii de afaceri si oamenii politici preiau controlul

asupra institutiilor media si folosesc puterea cāstigata ca sa obtina beneficii politice sau

materiale, īn detrimentul informarii corecte a cetatenilor. "Libertatea presei īnseamna, de

fapt, libertatea de miscare a proprietarilor de institutii media, care folosesc puterea pentru

satisfacerea nevoilor personale", a adaugat Martin.

Totodata, codul deontologic ramāne o problema pentru multi jurnalisti din cauza

faptului ca nu este implementat corespunzator. Totusi, studiul apreciaza ca presa

romāneasca a facut un pas īnainte prin diversificarea surselor de informare la care au

acces cetatenii.

Ca indicatori ai evolutiei presei romanesti īn 2005 s-au luat urmatoarele categorii,

īnsotite de analize minutioase ale cazurilor specifice cu care s-au confruntat jurnalistii:

libertatea de exprimare, exercitarea meseriei de jurnalist īn mod profesionist, pluralitatea

surselor de informare, managementul afacerilor si institutiile care sustin dezvoltarea

presei.

Din punct de vedere al profesionalismului īn jurnalism, cei intervievati pentru

realizarea acestui studiu au spus ca o mai poate fi īnca lucrat la modul de abordare a

informatiilor si de redare a lor, īn sensul ca exista subiectivitate īn redactarea materialelor

de presa si o oarecare comoditate īn cautarea unor surse cāt mai diversificate.

Cu toate acestea, īn general, materialele sunt bine documentate si scrise neutru.

S-a constatat un interes mai crescut pentru anchete. Presa romāneasca s-a

dezvoltat si īn ceea ce priveste numarul de cotidiene, care numai īn Bucuresti sunt mai

mult de cinsprezece. Totodata, au aparut canale TV specializate pe stiri si divertisment,

care segmenteaza si mai mult piata, dar creeaza publicul amator de programe de nisa. Din

2000 pāna īn 2004, televiziunea si radioul public nu au oferit surse diversificate de

informare, fiind manipulate de fostul guvern.

Jurnalismul este mai īntāi de toate o afacere, iar presa romāneasca se confrunta cu probleme īn ceea ce priveste distributia presei centrale īn tara din cauza suprematiei companiei de stat, Rodipet.

O mare parte din venituri īn presa vin din publicitate, īnsa trendul este īn

descrestere din cauza impunerii tot mai pregnante a internetului pe piata.

Institutiile media sunt sustinute de organizatii sau ONG-uri īn vederea garantarii

dreptului de libera exprimare si de protejare a drepturilor jurnalistilor. Printre acestea se

numara Centrul pentru Jurnalism Independent, Agentia de Monitorizare a Presei,

Comitetul Roman de la Helsinki si Asociatia Pro Democratia.

De cinci ani presa romāneasca nu a reusit īnca sa se autosustina, ceea ce ne

plaseaza cu mult sub nivelul asteptarilor.

Indexul analizeaza si situatia din alte tari din Europa, precum Serbia, Georgia sau

Ucraina, unde "revolutia portocalie" nu a dus la o schimbare radicala a situatiei din mass

media, dar lucrurile īncep sa se orienteze īntr-o directie pozitiva.

Presa romāna fata de violentele musulmane

Scurt istoric:

30 septembrie 2005: Ziarul danez publica 12 caricaturi cu Mohammed, ca

reactie la numarul mare de autori care spuneau ca se autocenzureaza de

teama islamistilor;

20 octombrie 2005: ambasadorii a 11 tari musulmane se plāng premierului

danez;

Decembrie 2005: o delegatie de imami din Danemarca porneste īntr-un

turneu prin tarile arabe, pentru a denunta cazul;

10 ian. 2006: premierul danez se declara "uimit" ca unii cetateni danezi de

religie musulmana duc o campanie de denigrare a statului danez īn tari

islamice;

10 ianuarie: caricaturile sunt republicate īn presa norvegiana;

30 ianuarie: sediul UE din Gaza este asediat de radicalii islamici īnarmati;

31 ianuarie: ziarul danez cere scuze;

1 februarie: Presa din Franta, Germania, Italia si Spania publica din nou

caricaturile;

4 februarie: ambasadele Danemarcei si Norvegiei sunt atacate la Damasc.

Varietatea formelor si metodelor utilizate īn organizarea si desfasurarea actiunilor

psihologice corespunde complexitatii obiectivelor vizate de initiatorii acestora.

Putem clasifica formele si metodele de influentare īn:

Forme si metode de influentare folosite atāt īn timp de pace, cāt si de razboi;

Forme si metode de influentare psihologica īn cāmpul tactic;

Forme si metode de influentare psihologica īn timp de pace;

Confruntarea imaginilor, agresarea simbolurilor, miturilor, stereo tipurilor si

metaforelor, a matricelor simbolice a unor grupuri dintr-o tara sau a imaginarului social

national devine metoda principala folosita īn cadrul influentarii atāt pe timp de pace, cāt si de

razboi.

Astazi putem asista mai mult sau mai putin protejati la actiunile coordonate ale unei oligarhii

mediatice ce detine puterea comunicativa si care, si care la rāndul ei se converteste īn putere

politica prin raza sa enorma, de influenta.

Recentele caricaturi publicate īn media au dat nastere unor mari miscari de strada.

Sloganuri precum: "Europa este un cancer, islamul e solutia" au fost strigate pe parcursul

manifestatiilor care au avut loc la Londra, īn semn de protest fata de publicarea deja

celebrelor caricaturi. Manifestatiile, desfasurate īn fata misiunilor diplomatice ale tarilor

scandinave si Frantei, au adunat īntre 700 - 1000 de persoane, conform presei britanice

The Times, Daily Telegraph

Se poate observa cum reprezentantii "tolerantei si iubitoarei de pace religii islamice" utilizeaza din plin termeni precum "ucide", "macelareste", "anihileaza", extermina, decapiteaza. Personajul care tine īn māna o pancarta cu "Freedom go to hell" se bucura din plin exact de aceasta libertate pe care o nesocoteste.

Romānia are trupe īn Irak si īn Afganistan, si aparitia acestor desene īn presa romāna

ar oferi un pretext suplimentar actiunilor agresive, scrie Cotidianul. "Razboiul lumilor"

face victime: raniti si ambasade incendiate la Damasc si Beirut, scrie EVZ. "Armata

Islamica" a cerut mujahedinilor "sa taie danezii īn tot atātea bucati cāte numere au avut

ziarele care au publicat caricaturile", scrie Gāndul. Capitale occidentale condamna

violentele inescuzabile, scrie Adevarul.

Tot din presa am aflat ca presedintele Traian Basescu l-a sunat pe Cristian Tudor

Popescu si i-a solicitat ca, īn calitatea sa de presedinte al Clubului Romān de Presa, sa

faca demersuri pentru a stopa publicarea īn diferite medii de informare a respectivelor

caricaturi.


Document Info


Accesari: 2285
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )