Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























VICTOR VISINESCU--A--Principii fundamentale ale jurnalismului si comunicarii de masa

Comunicare




VICTOR VISINESCU--A--Principii fundamentale ale jurnalismului si comunicarii de masa

B--Genuri si tehnici specializate

A)1) Functiile mass-media, in regimul liberal de presa




-Jean Claude Bertrand-"O introducere la presa scrisa si vorbita"-31-39

-Visinescu-"Jurnalism Contemporan"-46-51

a)          scurt istoric al regimului de presa liberal (Bertrand)

b)         participantii la comunicarea sociala (Bertrand)

c)          functiile mediatice(Bertrand)-exemple

d)         alte functii si disfunctii-Visinescu (46-51)

a) Regimul liberal

Dupa ce a fost adoptat in toate Jarile democratice, regimul liberal a devenit norma internafionala grafie articolului 19 din Declarafia Univer 212p1518c sal\ a Drepturilor Omului a ONU, adoptata in 1948 (in absenfa URSS): Conform doctrinei liberale aparute in secolul al XVIII-lea, Secol al Luminilor, este suficient ca toate faptele sa fie raportate cu obiectivitate si ca toate opiniile sa apara pe "piafa ideilor": atunci omul este capabil sa discearna adevarul si inclina sa-l utilizeze in compor-tamentul sau. Statul nu trebuie decat sa lase sa se intample acest lucru si totul va merge de la sine. Trebuie ca liberul schimb de informafii sa insofeasca liberul schimb de produse: in felul acesta, va fi asigurata o servire ireprosabila a utilizatorilor. Aceasta utopie nu a rezistat fenomenului de comercializare crescanda a presei incepand cu secolul XX. Majoritatea mass-media care apareau atunci avea un scop comercial: lucrurile profitabile erau considerate bune. In plus, tendina normala a acelor intreprinderi de presa, ca si a celorlalte intreprinderi, era una de concentrare. In consecinta, puterea de a informa (sau de a nu informa), puterea de a defini marile teme de dezbatere nafionala, de a "stabili ordinea de zi" a tarii cadea in mainile unui numar tot mai restr^ns de proprietari de presa, persoane care nu erau nici alese, nici foarte experte sau preocupate sa serveasca publicul.

b) Cei sase participanti la comunicarea sociala

Pentru a-si indeplini funcjiile, mass-media pun in miscare in sanul unor sisteme complexe oameni care acjioneaza in comun sau unii impotriva altora. Cine sunt acesti actori?

Proprietarii sau administratori de mass-media

Administratori? Mass-media sunt, din ce in ce mai mult, societaji cotate la Bursa, ai caror acjionari se numara cu miile. Cei care conduc institujiile de presa sunt adesea salariaji care poseda o parte minima sau neinsemnata a companiei, ceea ce nu-i impiedica sa dejina o mare putere.

Cumparatorii de spafiu publicitar

Acestia au o mare putere, pentru ca mass-media le datoreaza intre 40 si 100% din profit. Ei exercita rareori o presiune directa, autocenzura mass-media fiind suficienta. Influenta lor asupra conjinutului este difuza, dar puternica: mass-media nu trebuie sa displaca, ci sa placa pe cat posibil oamenilor interesanji, adica celor care sunt in numar mai mare sau care cheltuiesc mult pe presa.

Profesionistii: jurnalisti si realizatori

Importanja lor este mare. Aceasta ar trebui sa creasca, deoarece ei au interesul ca meseria lor sa fie cat mai bine exercitata si stiu cum sa faca acest lucru.

Altadata, majoritatea nu erau decat simpli angajaji care scriau sau citeau la microfon bule-tine de stiri.

Tehnicienii

Acestia sunt adeseori uitaji. Se fac remarcaji mai ales cand isi inceteaza lucrul: ei sunt cei care stau cel mai frecvent la originea grevelor din mass-media. Tipografii s-au constituit in primele sindicate muncitoresti, caci aveau o educajie si mijloacele de a-si difuza ideile. Puterea lor este inca destul de mare: sindicatele presei najionale engleze au blocat orice modernizare timp de 20 de ani, pana in 1986.

Utilizatorii: cet&teni §i consumatori

Odinioara, ei se puteau manifesta doar prin decizia de a cumpara sau nu un ziar. Puteau de asemenea sa dea drumul aparatului - dar, intr-o Jara ca Franja, gestul nu avea mare efect, pentru ca rezultatele rarelor sondaje nu erau date publicitafii. Oricum, redactorii-sefi si responsabilii de programe credeau ca stiu mai bine decat publicul insusi nevoile si dorinjele acestuia.

Politicienii

Informajia este sinonima cu puterea: este imposibil sa acjionezi fara sa cunosti. Or, exista profesionisti ai puterii: oamenii politici. In mod firesc, ei au vrut dintotdeauna sa objina si sa pastreze pentru ei un maximum de informajii. S-au straduit deci sa limiteze difuzarea informajiei in public sau sa ii manipuleze conjinutul; au reusit mult timp lucrul acesta si, intr-o oarecare masura, inca il mai fac.

c) Pentru a simplifica, putem regrupa toate funcfiile mass-media din regimul liberal in sase categorii - dar granitele dintre ele nu sunt intotdeauna evidente.

Supravegherea mediului inconjurator

Rolul mass-media este acela de a obfine informaia si de a o face sa circule. §i cum informafii se gasesc din abundenja, mass-media au rolul sa le trieze, sa le ierarhizeze si sa le interpreteze. Presa (scrisa si audiovizuala) este cea care indica ce anume este important si ce nu din masa evenimentelor, a proceselor, a opiniilor si a personalitafilor. Mass-media decid sa popularizeze sau nu idei noi. Mass-media trebuie, in intervalul dintre alegeri, sa ii supravegheze pe guvernanfi si sa le faca publice greselile.



Prezentarea unei imagini despre lume

Nici un om nu are cunostinfe directe despre lume in ansamblul ei, iar cei mai mulfi dintre noi nu au decat o experienfa extrem de limitata. Ceea ce stim despre restul lumii stim datorita scolii, conversatiilor si, in primul rand, mass-media. Unele mijloace de informare de masa joaca cu precadere acest rol: ofera cetajeanului informajii si idei venite din alte parji. Il ajuta sa dobandeasca o viziune globala, conferindu-i un prestigiu social sporit.

Transmiterea culturii

Mass-media transmit de la o generaie la alta mostenirea culturala a grupului sau a najiunii, "ideologia" ei: o anumita viziune asupra trecutului, prezentului si a viitorului lumii.

Ipostaza de tribuna de dezbatere

Ne imaginam uneori cum, in satele de altadata, toata lumea discuta cu toata lumea - in fata bisericii, la targ, la cafenea sau sub copaci, la umbra. Astazi, in societatea de masa, oamenii care au aceeasi origine etnica sau impartasesc o pasiune ori o profesie comuna sunt adesea r\sp^ndifi in interiorul unui megalopolis sau al unui teritoriu vast. Contactele si schimburile se realizeaza mai ales prin intermediul mass-media.

Promovarea consumului

Candva, jurnalismul era un artizanat si iata ca redevine ceea ce a fost odinioara grafie noilor tehnologii (fotocopierea, publicafii asistate de calculator, fax, internet). Acum, fara excepfii, mass-media sunt nevoite sa ofere salarii angajafilor si dividende acfionarilor, asemenea marilor intreprinderi. De altfel, mass-media reprezinta un sector important al economiei: industria mediatica este al doilea exportator al SUA.

Stimularea distracjiei

Folclorul ne duce la ideea ca, in societatile primitive, fiecare grup era preocupat de propriile distracjii. In timpul lungilor nopji de iarna, se povesteau vechi legende si se cantau refrene populare; in timpul sarbatorilor rituale, oamenii jucau, dansau si cantau in piafa publica. In societatea de masa, divertismentul este mai necesar ca niciodata pentru a reduce tensiunile ce se acumuleaza in fiecare individ si care pot sa-l duca la razvratire, imbolnavire sau alienare

d) Victor Visinescu-Jurnalism Contemporan

J. C. Bertrand cons ca mass-media are mai mult decat 3 functii-a inf, a educa, a distra, mai ales in era moderna

Mihai Coman insista asupra urm functii:

de informare

de interpretare

de legatura

culturalizatoare

de divertisment

2 intrebari ale sociologului E. Katz directioneaza cercetarea functionalista:

ce face mass-media din individ?

ce face individul din mass-media?

Raspunsurile conduc la audienta-efecte si la utilizari/satisfactii

Paradigma functionalista a def cateva criterii esentiale:

deplaseaza accentul de la emitatori/comunicatori spre receptare/receptori

defineste o identitate noua a receptorilor-din receptori pasivi, ei devin utilizatori ai continutului mesajului

primele 2 puncte indreapta cercetarea in directia formelor, modalitatilor de utilizare a mass-media

Bernard Voyenne considera ca functiile presei servesc trei mari teritorii tematice:

informare

exprimarea opiniilor

divertisment

Fiecaruia dintre cele 3 campuri ii corespundea un numar de directii de investigare tematica subsumate unor obiective finale

1) INFORMAREA

a)          comunicari

b)         documente

c)          noutati



d)         explicatii

e)          opinii raportate

OBIECTIVUL URMARIT: A CUNOASTE(=fapte)

2) EXPRIMAREA OPINIILOR

a)          opinii declarate

b)         opinii implicate

c)          opinii sugerate

d)         informatii manipulate

OBIECTIVUL URMARIT: VALORI(=a judeca)

3) DISTRACTIE

a)          joc

b)         identificare pozitiva

c)          distantare negativa

d)         evaziune(vis)

OBIECTIVUL URMARIT: EMOTII(=a simti)

Functiile mediatice dupa Bertrand:

SUPRAVEGHEREA MEDIULUI INCONJURATOR

PREZENTAREA UNEI IMAGINI DESPRE LUME

TRANSMITEREA CULTURII

IPOSTAZA DE TRIBUNA DE DEZBATERE

PROMOVAREA CONSUMULUI

STIMULAREA DISTRACTIEI

Cautarea identitatii proprii, raportarea acesteia la semenii din preajma dar si la cetatenii lumii, evidentiaza functia de ANTENA

Melvin de Fleur-schita operationala a functiilor/disfunctiilor in sistemul comunicarii de masa-functie/disfunctia corespunzatoare ei:

Demascarea coruptiei---Coboara gusturile publicului

Apararea libertatilor---Stimuleaza delicventa

Accesul a milioane de oameni la bunurile culturale---Contribuie la degradarea morala

Divertisment cotidian pt publicul larg---Contribuie la adormirea constiintei politice

Informare asupra evenimentelor---Inabuse preocuparile si capacitatea creatoare (apud I. Dragan)










Document Info


Accesari: 3036
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )