Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































Chestionarul de interese Holland

Resurse umane




Chestionarul de interese Holland

Teoria personalitatii a lui John Holland, este la ora actuala una din teoriile care suscita un deosebit interes. Holland considera ca alegerile vocationale constitue o exprimare a personalitatii, iar mediile de munca, la fel ca si personalitatile, pot fi structurate in categorii bine determinate si definite. El afirma ca:




Alegerea profesie reprezinta o expresie a personalitatii

Inventarele de interese sunt inventare ale personalitatii

Stereotipurile vocationale au implicatiipsihologice si intelesuri sociologice

Membrii unui aceluiasi domeniu de activitate au personalitati similare, precum si istorii similare ale dezvoltarii personalitatii

Indivizii unui grup vocational, avnd personalitati similare, vor raspunde in multe situatii si la multe probleme, in mod similar punndu-si amprenta asupra mediului de munca, dndu-i acestuia anumite caracteristici

Satisfactia vocationala, stabilitatea si realizarea in profesie depind de congruenta dintre propria personalitate si mediul in care lucreaza

J. Holland ajunge la urmatoarele concluzii:

in cultura noastra, majoritatea oamenilor pot fi impartiti in sase tipuri; realist, intelectual, social, conventional, intreprinzator si artistic

Sunt sase categorii de medii de munca: realist, intelectual, social, conventional, intreprinzator si artistic

Oamenii cauta medii si vocatii care sa le permita sa-si exerciteze deprinderile si aptitudinile, sa-si exprime atitudinile si valorile, sa rezolve probleme sau sa joace roluri agreabile si sa le ocoleasca pe cele dezagreabile

Comportamentul unei persoane poate fi explicat prin interactiunea personalitatii sale cu mediul inconjurator.

Prezentam in cele ce urmeaza, cele sase tipuri de pesonalitate:

Tipul REALIST ( motor ) - ii plac activitatile care impun forta fizica; este agresiv, are o organizare motorie buna; nu are deprinderi verbale si interpersonale; prefera sa rezolve problemele concrete si nu pe cele abstracte; este nesociabil.

Preferintele sale se indreapta spre activitati care nu solicita manipularea ordonata si sistematica a obiectelor, instrumentelor, masinilor.

Achizitioneaza competente manuale in domeniul mecanic, agricol, tehnic.

ii displac activitatile sociale si educationale.

Tipul INTELECTUAL ( investigativ ) - este orientat in sarcina, gndeste problemele; incearca sa inteleaga si sa organizeze lumea; ii plac sarcinile ambigue si activitatile intracceptive; este orientat spre abstract.

Preferintele sale se orienteaza spre acele activitati care implica investigatii creative ale fenomenelor fizice, biologice si culturale.

Achizitioneaza competente stiintifice si matematice.

ii displac activitatile persuasive, sociale si repetitive.

Tipul ARTISTIC ( estetic ) - prefera relationarea personala indirecta printr-o autoexprimare proprie mediului artistic.

Preferintele sale sunt axate pe activitati nestructurate care presupun manipularea materialelor pentru a crea forme artistice noi.

Achizitioneaza competente artistice in domeniul muzical, lingvistic, al artelor plastice, literar.

ii displac activitatile ordonate, administrative, sistematizate, de afaceri.

Tipul SOCIAL ( de sustinere ) - alege roluri de predare si terapeutice; ii plac lucrurile sigure; are deprinderi verbale si interpersonale; este orientat social; accepta impulsurile feminine.

Preferintele sale se indreapta spre acele activitati care implica informarea, pregatirea, dezvoltarea, grija pentru alte persoane.

Achizitioneaza competente in stabilirea unei bune relationari cu alte persoane.

ii displac activitatile manuale si tehnice care presupun utilizarea de materiale siAsau masiniAunelte de lucru.

Tipul iNTREPRINZ|TOR (persuasiv) - prefera utilizarea deprinderilor sale verbale in situatii care-i furnizeaza ocazii de vnzare, de dominare, de conducere a altora.

Prefera acele activitati in care solicita alte persoane pentru atingerea scopurilor sale organizatorice sau financiare.

Achizitioneaza competente de lider, de persuasiune,de realtionare interpersonala.

Tipul CONVENTIONAL (conformist) - are o structura verbala,

prefera activitatile in care se utilizeaza cifrele; alege rolurile de  subordonat; isi realizeaza scopurile prin conformism; este loial puterii.

Prefera activitatile care solicita manipulari ordonate si sistematizate a datelor, organiznd informatiile scrise si pe cele numerice pentru atingerea scopurilor sale organizationale sau financiare.

I displac activitatile nestructurate, nesistematice si artistice.

J. Holland face o transpunere grafica a celor sase tipuri de personalitate sub forma unui hexagon, in care fiecare punct de legatura dintre doua laturi, reprezinta un tip de personalitate. in urmatoarea ordine:

realist

intelectual

artistic

social

intreprinzator

conventional

Conventional Realist

intreprinzator  Intelectual

Social Artistic

El considera ca daca o persoana nu are posibilitatea de a-si desfasura activitatea conform propriei personalitati, alegerile sale trebuie sa se indrepte spre domeniile invecinate, cele mai putin indicate ocupatii aflndu-se in coltul diametral opus al hexagonului. De exemplu, daca un individ o personalitate de tip social, se poate afirma ca;

cu ct interesele sociale cresc, descresc interesele realiste. Realistul se afla la polul opus socialului, iar prin desenarea liniilor care unesc toate celelalte interesecu cele sociale se vede foarte clar aceasta departare de interese a celor doua tipuri de personalitate.

ariile de interese cela mai apropiate socialului, ar putea constitui alte prioritati de interese pentru individ ( artistic si intreprinzator )

ariile de interese mai indepartate ( conventional si intelectual ) sunt arii cu interese mai scazute, iar realistul contine cele mai scazute interese.

Holland afirma ca pentru orice tip de personalitate, ocupatia care contine caracteristici congruente tipului respectiv de personalitate ii ofera individului o satisfactie potentiala. Astfel ca, daca luam exemplul dat anterior, constatam ca o persoana care are interese sociale , ea va fii satisfacuta intr-o activitate care contine factori sociali. O metoda buna de predictie a succesului profesional este cea prin care se face o identificare obiectiva a trasaturilor individului cu cerintele cerute pentru succes intr-o profesie si, deci, o potrivire intre individ - activitate. Holland sugereaza ca, cu ct ne creste interesul pentru o anumite preferinte specifice, cu att descreste interesul pentru lucrurile care ne displac, iar ocupatiile care contin sau sunt strns legate de preferintele noastre conduc la un succes mai amre dect acelea care contin foarte putine din problematicile noastre.

PRELUCRAREA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR

Primul lucru care trebuie facut este sa adunati, pe verticala, toate punctele inscrise in fiecare din cele sase coloane. Fiecare coloana corespunde unui anumit tip de personalitate, dupa cum urmeaza:

REALIST

INVESTIGATOR

ARTISTIC

SOCIAL

iNTREPRINZATOR

CONVENTIONAL

in calcularea codului pot aparea mai multe variante, in functie de punctele totalizate ( scorurile ) obtinute pe verticala, la cele sase coloane:

Varianta A:

Codul poate fi format din combinatia a doua scoruricu punctajele cele mai mari, din cele sase trecute la rubrica TOTAL PUNCTE.

De exemplu:

cel mai mare punctaj este in coloana 5, ( de ex. 43 )

punctajul imediat inferior se gaseste in coloana 4, (de ex. 36 )

codul va fi:

iNTREPRINZATOR - SOCIAL

Varianta B:

Daca 2 sau 3 domenii de interes pentru cariera au acelasi scor maxim si se situeaza pe primul loc, veti trece toate domeniile in casutele de mai jos. ( daca sunt mai mult de trei domenii egale, trebuie refacut chestionarul, deoarece rezultatele nu vor fi semnificative ):

De exemplu, daca avem scoruri egale la coloanele 4 si 6, veti scrie:

SOCIAL

INTREPRINZ|TOR

si veti avea in aceasta situatie, 2 combinatii de coduri:

SOCIAL - INTREPRINZATOR

INTREPRINZATOR - SOCIAL

In cazul in care ati obtinut scoruri egale pe trei coloane, de exemplu 1,4 si 6 vom scrie:

REALIST

SOCIAL

INTREPRINZATOR

si vor rezulta astfel, 6 combinatii de coduri:

REALIST - SOCIAL

SOCIAL - REALIST

REALIST - iNTREPRINZATOR

iNTREPRINZATOR - REALIST

SOCIAL - iNTREPRINZATOR

iNTREPRINZATOR - SOCIAL

Varianta C:

Daca aveti un singur domeniu de interes cu scor foarte mare, dar apar 2 sau mai multe scoruri egale pe locul 2, veti sc 545d39f rie in prima casuta domeniul cu scorul cel mai mare, iar pe cele cu scoruri egale pe locul 2 in celelalte casute:

De exemplu:

Locul 1, punctaj maxim = REALIST

Locul 2, la egalitate de punctaj = SOCIAL si CONVENTIONAL

Loc 1

Locul 2 ( egalitate de punctaj )

REALIST

SOCIAL

CONVENTIONAL

in aceasta situatie se vor obtine 2 combinatii de coduri:

REALIST - SOCIAL

REALIST - CONVENTIONAL

in continuare, in tabelul de mai jos, in dreptul fiecarui cod, sunt date domeniile de activitate corespunzatoare, cu informatiile legate de interesele avute pentru diferite cariere:

CODUL

Domeniile de activitate

REALIST- INVESTIGATOR

Activitati tehnice, activitati de tip mestesugaresc, domeniul stiintelor exacte

REALIST - ARTISTIC

Activitati de tip mestesugaresc, activitati artistice, activitati tehnice

REALIST - SOCIAL

Activitate cu publicul, departamente de personal, activitati de tip mestesugaresc

REALIST- INTREPRINZATOR

Activitati de tip mestesugaresc, activitate cu publicul, management

REALIST- CONVENTIONAL

Activitati de tip mestesugaresc, activitati administrative, activitati manuale

INVESTIGATOR- REALIST

Domeniul stiintelor  exacte, activitati tehnice, activitati de tip mestesugaresc

INVESTIGATOR- ARTISTIC

Domeniul stiintelor exacte, domeniul medico-dentar, activitati literare, activitati artistice

INVESTIGATOR - SOCIAL

Domeniul medico-dentar, domeniul stiintelor matematice, servicii sociale

INVESTIGATOR-INTREPRINZĂTOR

Domeniul stiintelor  exacte, management, activitati tehnice

INVESTIGATOR- CONVENTIONAL

Domeniul stiintelor  exacte, analize de date, activitati tehnice

ARTISTIC - REALIST

Activitati artistice, activitati de tip mestesugaresc, activitati tehnice

ARTISTIC- INVESTIGATOR

Activitati literare, domeniul stiintelor exacte, activitati artistice

ARTISTIC- SOCIAL

Servicii sociale, activitati muzicale, activitati educative

ARTISTIC- iNTREPRINZATOR

Spectacole, management, activitati artistice

ARTISTIC- CONVENTIONAL

Activitati artistice, activitati administrative, activitati literare

SOCIAL - REALIST

Departamente de personal, servicii sociale, activitate cu publicul

SOCIAL - INVESTIGATOR

Servicii sociale, domeniul medico-dentar, domeniul stiintelor exacte

SOCIAL - ARTISTIC

Servicii sociale, munca educativa, activitati muzicale, spectacole

SOCIAL- INTREPRINZ|TOR

Servicii sociale, management, activitati de vnzare

SOCIAL- CONVENTIONAL

Servicii sociale, activitati administrative, management

iNTREPRINZ|TOR- REALIST

Management, activitati de tip mestesugaresc, activitate cu publicul

INTREPRINZ|TOR- INVESTIGATOR

Management, activitati de vnzare, domeniul stiintelor exacte

INTREPRINZĂTOR-ARTISTIC

Spectacole, management, activitati artistice

INTREPRINZ|TOR-SOCIAL

Management, activitati de vīnzare, servicii sociale

INTREPRINZ|TOR-CONVENTIONAL

Management, activitati de vnzare, analize de date, activitati administrative

CONVENTIONAL-REALIST

Activitati administrative, analize de date, activitati de tip mestesugaresti

CONVENTIONAL- INVESTIGATOR

Analize de date, domeniul stiintelor exacte, activitati administrative

CONVENTIONAL- ARTISTIC

Activitati administrative, analize de date, activitati artistice

CONVENTIONAL - SOCIAL

Activitati administrative, analize de date, servicii sociale

CONVENTIONAL-INTREPRINZ|TOR

Analize de date, activitati administrative, management

TIPURILE DE PERSONALITATE

Tipul REALIST ( motor ) - ii plac activitatile care impun forta fizica; este agresiv, are o organizare motorie buna; nu are deprinderi verbale si interpersonale; prefera sa rezolve problemele concrete si nu pe cele abstracte; este nesociabil.

Preferintele sale se indreapta spre activitati care nu solicita manipularea ordonata si sistematica a obiectelor, instrumentelor, masinilor.

Achizitioneaza competente manuale in domeniul mecanic, agricol, tehnic.

ii displac activitatile sociale si educationale.

Tipul INTELECTUAL ( investigativ ) - este orientat in sarcina, gndeste problemele; incearca sa inteleaga si sa organizeze lumea; ii plac sarcinile ambigue si activitatile intracceptive; este orientat spre abstract.

Preferintele sale se orienteaza spre acele activitati care implica investigatii creative ale fenomenelor fizice, biologice si culturale.

Achizitioneaza competente stiintifice si matematice.

ii displac activitatile persuasive, sociale si repetitive.

Tipul ARTISTIC ( estetic ) - prefera relationarea personala indirecta printr-o autoexprimare proprie mediului artistic.

Preferintele sale sunt axate pe activitati nestructurate care presupun manipularea materialelor pentru a crea forme artistice noi.

Achizitioneaza competente artistice in domeniul muzical, lingvistic, al artelor plastice, literar.

ii displac activitatile ordonate, administrative, sistematizate, de afaceri.

Tipul SOCIAL ( de sustinere ) - alege roluri de predare si terapeutice; ii plac lucrurile sigure; are deprinderi verbale si interpersonale; este orientat social; accepta impulsurile feminine.

Preferintele sale se indreapta spre acele activitati care implica informarea, pregatirea, dezvoltarea, grija pentru alte persoane.

Achizitioneaza competente in stabilirea unei bune relationari cu alte persoane.

ii displac activitatile manuale si tehnice care presupun utilizarea de materiale siAsau masiniAunelte de lucru.

Tipul INTREPRINZATOR (persuasiv) - prefera utilizarea deprinderilor sale verbale in situatii care-i furnizeaza ocazii de vnzare, de dominare, de conducere a altora.

Prefera acele activitati in care solicita alte persoane pentru atingerea scopurilor sale organizatorice sau financiare.

Achizitioneaza competente de lider, de persuasiune,de relationare interpersonala.

Tipul CONVENTIONAL (conformist )- are o structura verbala, prefera activitatile in care se utilizeaza cifrele; alege rolurile de subordonat; isi realizeaza scopurile prin conformism; este loial puterii.

Prefera activitatile care solicita manipulari ordonate si sistematizate a datelor, organiznd informatiile scrise si pe cele numerice pentru atingerea scopurilor sale organizationale sau financiare.

ii displac activitatile nestructurate, nesistematice si artistice.

Chestionarul de valori profesionale ale lui Super

Chestionarul cuprinde 15 factori, fiecare factor descriind o caracteristicaesentiala, specifica unui ansamblu de profesii sau activitati, prin intermediul a 3 enunturi.

Se poate face suma notelor acordate pentru fiecare factor la cele 3 enunturi relevante pentru acesta. Scorul poate varia de la 3 la 15, deoarece fiecare dintre factorii enumerati are 3 enunturi cu o scara de evaluare de 5 grade.

ALTRUISM ( enunturile 2, 30, 31 ) - profesii care privesc lucrul cu oamenii si contribuie la ameliorarea vietii acestora ; medicina, relatii umane, asistenta sociala, invatamnt, comert, etc.

SIMT ESTETIC ( 7, 20, 41 ) - profesii care permit realizarea unor obiecte estetice: arta, design, etc.

CREATIVITATE ( 15, 16, 45 ) - activitati care permit crearea de noi produse, aplicarea de idei noi,inventarea de lucruri noi: profesii tehnice, stiintifice, artistice, literare, organizatorice, etc.

STIMULARE INTELECTUALA ( 1, 23, 38 ) - activitati ce ofera posibilitatea de a invata ceva nou si solicitao gndire independenta, reflexii abstracte

REUSITA OBIECTIVATA ( 13, 17, 44 ) - munci cu caracter executiv, finalizate prin produse concrete si care dau sentimentul de satisfactie prin buna executare a sarcinilor profesionale.

INDEPENDENTA ( 5, 21, 40 ) - ocupatii care permit persoanei sa lucreze dupa propriul ei ritm si sa aplice propriile idei ( conceptii ).

PRESTIGIU ( 6, 28, 33 ) - ocupatii cu un statut social ridicat si care confera importanta si impun respect.

CONDUCEREA ALTORA ( 14, 24, 37 ) - profesii care dau posibilitatea de a planifica si organiza munca altora.

AVANTAJE MATERIALE ( 3, 22, 39 ) - valoare asociata unor munci cu renumerare mare. Tendinta de orientare in alegerea profesiei dupa cstiguri materiale.

10. SIGURANTA ( 9, 19, 42 ) - valoare asociata unor profesii care prezinta certitudinea mentinerii lor, asigurarea aceluiasi tip de munca si garantarea veniturilor materiale.

11. AMBIANTA DE LUCRU ( 12, 25, 36 ) - ocupatii caracterizate prin conditii bune de munca, si anume curatenie, caldura, lipsa de zgomot.

RELATII CU SUPERIORII ( 11, 18, 43 ) - alegerea locului de munca in functie de cadrele de conducere din domeniul respectiv.

RELATII CU COLEGII DE MUNCA ( 8, 27, 34 ) - alegerea locului de muncape criteriul unor relatii bune in colectivul de munca, ceea ce are importanta majora in ocupatiile semicalificate si la functionarii administrativi.

STILUL DE VIATA pe care il implica profesia ( 10, 26, 35 ) - valoare asociata la tipul de munca ce permite desfasurarea unei vieti corespunzatoare imaginii faurite de persoana respectiva, si anume profesii cu program neregulat, care implica deplasari, calatorii, etc.

VARIETATE ( 4, 29, 32 ) - profesii care permit activitati diverse, variate, nerepetitive. Orientare spre satisfactii personale.

Se stabileste ordinea ierarhica a factorilor. Primii 3-5 factori la care ati obtinut punctajul cel mai amre reprezinta domeniul de activitate in care puteti avea succes si va puteti realiza din punt de vedere profesional.

Directii importante in sociometria moderna

Exista 3 directii mai importante īn sociometria moderna

O directie tehnicista, care ignora problemele teoretice legate de dificultatile explicative teoretice implicate īn fundamentul teoretic al sociometriei:

. A doua directie acorda atentie problemelor teoretice, unor inconsevente tehnologice, aspectelor contradictorii, care se constituie īn cercetarea sociometrica J. Maisonneuve, R. Muchielli si altii);

3. In fine, a treia directie se centreaza pe caracteristicile masurabile ale teleelementelor.

Teleelementele circula spre un subiect dat si de la acesta spre alti subiecti, fapt ce permite sa se efectueze sociograme individuate si de grup facilitānd, astfel, diagnosticarea aspectelor sociale ale grupului si cele individuale. Rezultatul global se numeste sociomatrice. Aceasta permite o eficienta decodificare a unor structuri sociale ale grupului.

Stadiile dezvoltarii sociabilitatii dupa Moreno

Moreno a studiat copii mici si a depistat 3 stadii de dezvoltare a sociabilitatii:

Deficit de sociabilitate īn primele 6 luni si o saptamāna dupa nastere. Este stadiul īn care nu apare nici un interes pentru copii aflati īmpreuna (sunt indiferenti unul fata de altul).

2. In al doilea stadiu, īncepe sa se manifeste curiozitatea - se numeste etapa diferentierii orizontale dupa 6 luni si o saptamāna pāna aproape de 9 luni.

3. In al treilea stadiu, de la 9 la 10 luni, copiii īncep sa se apropie si de alti copii decāt de cei de aceeasi vārsta - incepe etapa diferentierii verticale.

Prin sociometrie se calculeaza gradul de coeziune asociativa a grupului mare, dar si a celui mic si se poate face descrierea caracteristicilor sociometrice ale celor din grup.

In genere, grupurile pot avea o compozitie foarte eterogena sau o compozitie mai omogena; pot fi mai mari sau mai mici. Grupurile manifesta, adesea, cresteri ale productivitatii ideilor, deoarece acestea dispun de varietatea resurselor - dar pe de alta parte chiar acest fenomen afecteaza luarea deciziilor. Grupurile eterogene rezolva mai eficient problemele. Īn grupurile coesive, comunicarea este mai eficienta si rapida si creste productivitatea celorlalti.

Moreno a mai facut o īmpartire a grupurilor, īn psihogrupuri si sociogrupuri. Psihogrupurile au teleelementele mai īncarcate si mai interesate de afinitati afective. Sociogrupurile au teleelementele īncarcate mai mult cu rolul si statutui social de aprecierile randamentului de catre colectiv.

Calitatile grupului social dupa Hemphill si Westle

Dupa Hemphill si Westle, grupul social se descrie prin:

Anatomia grupului - adica masura in care functile sunt independente de ale altuia.

Controlul sau gradul - īn care se exercita permanent relatiile functionale ale grupului.

3. Flexibilitatea grupului - estimarea ariei de activitate si adaptarea procedurilor la conditi si situatii diferite.

4. Tonalitatea hedonica a grupului ~ extinderea caracteristicilor de agreabil si antrenant in activitatile membrilor grupului ca atare.

5. Omogenitatea - extinderea caracteristicilor relevante ce sunt proprii tuturor membrilor grupului.

6. Intimitatea - gradul de apropiere si efort pe care-l acorda fiecare membru al grupului altora. Pune īn evidenta distanta intima si personala.

7. Participarea - gradul de timp si efort pe care-l acorda fiecare membru al grupului.

8. Permeabilitatea - pāna unde permite grupul integrarea si accesul altor persoane.

9. Polarizarea - caracteristica grupului de a fi orientat spre obiective clare si specifice pentru toti membrii sai.

10. Potenta - gradul īn care grupul are semnificatie primara pentru membrii sai.

11. Marimea - numarul membrilor inclusi īn grup.

12. Stabilitatea - persistenta, īn timp, a caracteristicilor esentiale ale grupului.

13. Stratificarea - structurile ierarhice īn grup.

14. Unitatea grupului.

Testul Bales

. Unul din cele mai interesante teste de personalitate este testul Bales. Are 3 variante: A, B. C. fiecare de cāt 26 de itemi. De fapt. continutul de fond al celor 3 variante este aceIasi, fiecare item este īnsa schimbat ca formulare, dar identic ca fond īn cele 3 variante.

- Raspunsurile se dau prin da sau nu (fortate), pe o foaie separata. Subiectilor li se spune, īn instructaj, ca pentru intrebarile (itemii) la care subiectui nu opteaza e bine sa puna un semn de īntrebare.

- Analiza raspunsurilor, īn ansamblul lor, pune īn evidenta o tipologie a sociabilitatii.

Tipurile de personalitate, prezentate printr-un cod, sunt de fapt o expresie a realitatii sociale cu aspectele ei controversate, Testul Bales R.T. solicita o mare cantitate de informatii, de patrundere si evaluare, legate de membrii grupului si permite o analiza a capacitatilor de comportamente interpersonale īn cele mai diverse si complexe forme de autoanaliza a aspectelor interrelationale.

Testul are un cod cu indiciu al tipurilor de personalitate si cu sociabilitate diferita - o cheie de clasificare īn patru tipuri principale de personalitate, si anume:

- Tipul V orientat spre succes material si putere;

- Tipul P. - orientat pe egalitate;

-Tipul B. - orientat pe respingerea convingerilor si ideilor conservatoare de grup;

- Tipul D - orientat spre autoapreciere.

. In afara de cele 4 tipuri fundamentale, fiecare tip are variante, īn functie de o serie de caracteristici de saturatie a itemilor ce valorizeaza un anumit tip, si itemii de ansamblu si de pozitie ai celorlalte tipuri.

De pilda, Tipul U, orientat spre succes material si putere, se manifesta in 7 variante (fata de alt tip apropiat de el ca saturatie).

Cele 7 variante U sunt:

UP - reprezinta o persoana orientata spre succes social;

UPP este orientat spre solidaritate si progres social;

UF este orientat spre loialitate si cooperare de grup;

UNT este orientat spre autoritate si autocontrol;

UN este orientat spre succes si afirmare de sine;

- UNB este orientat spre relativism valoric si expresie;

- UPB este orientat spre sprijin emotional si entuziasm.

Caracterizarea finala se realizeaza prin analiza raspunsurilor DA -NU - īn masura īn care domina īn tipurile consemnate mai sus. Fiecare raspuns este semnificativ pentru un tip sau altul de interrelatii care indica aspectele ierarhice īn analiza finala a caracteristicilor dominante din raspunsuri.

Exista o mare si interesanta posibilitate de prelucrare a rezultatelor si a analizei calitative cuprinsa īn prelucrare. Printre altele, tipul U pune īn evidenta, tendinte de dominatie versus tendinte de acceptare a dominantiei altora asupra sa.

Conotatia D evidentieaza tendinte de conservatorism versus tendinte de radicalism.

La tipul P, se valideaza tendinte de izolare atāt ca dimensiune pozitiva, cāt si pozitiv-negativa de relatii personale. Poate fi in profilul psihosocial pe pozitia 3 sau 4.

- Testul are o foarte mare flexibilitate interpretativa privind evaluarea probabilista a interrelatiilor cu grupul de apartenente, dar si cu persoane din alte grupuri - inclusiv forme tipologice de motivatii comportamentale, orientate īn anumite directii. Se īmbina, īnsa, caracteristicile valorice cu cele de securizare.

Testul pune in evidenta si aspecte disfunctionale īntre cele doua sexe.

Baietii lideri apar, mai ales, in zonele UP. UPF. iar fetele, mai ales in zonele PF, P si DP. Nu toti subiectii se integreaza īn portretisticile acestea. Fiecare grup are cafe 5-7 membri izolati.

Folosindu-se acest test, s-au mai definitivat, de catre unii autori, cāteva aspecte interesante. Cocech I. a diferentiat factorul N, orientat spre izolare. Raspunsurile celor orientati spre succes social U N indica saturatii in emotivitate, iar daca sunt putemice indica si agresivitate. Raspunsurile PF pun in evidenta orientari spre iubire altruista, saturate in aceasta structura, iar raspunsurile B indica activitatea spre iubire, respingerea convingerilor conservatoare ale grupului aflat īn ascensiune (mai ales).

In testul Bales, sunt 26 tipuri de personalitate, codificate prin literele U, D, P, F, N si B; cele decodificate de autor, au urmatoarele forme combinatorii.

Cu dominatia U (variantele) sunt 8 variante UP, orientari spre succes social, iar U orientare spre succes (in genere).

UPP - orientarea spre solidaritate si succes social;

UF - orientarea spre loialitate si cooperare;

UB - orientarea spre relativism - social;

UPB - orientarea spre sprijin social si entuziasm;

UNF - orientare spre autorelatie autentica;

UN - orientare spre afirmare;

UNB - orientare spre individualism si gratificatie.

. Pentru D - care se afla pe locul 2 - sunt variantele:

DP " orientare spre depreciere de sine;

DFF - orientare spre īncredere īn bunatatea altora;

DPB - orientari si identificare, neprivilegiata de viata;

DB - orientare spre retinerea cooperarii;

DNF - orientari spre autosacrificare pentru valori;

DN - orientare spre respingerea convingerilor conservatoare.

. Pentru P - orientare spre egalitarism; s-au obtinut 2 tipuri:

PF - orientare spre valori altruiste;

PB - orientare spre liberalism permisiv.

In fine, pentru B persista orientarea spre respingerea convingerilor conservatoare, iar pentru F, orientare spre convingerile de grup conservatoare.

TESTUL BALES

Forma A

1. Esti implicat īn relatii numeroase cu alti?

2. Īti place sa fii in fruntea colegilor tai?

3. Te simti demn de a realiza o sarcina de seama?

4. Īti asumi, uneori, responsabilitatea (raspunderea) pentru sarcina coordonarii colegilor?

5. Vrei sa-ti afirmi autoritatea completa?

6. Ai tendinta sa-ti afirmi autoritatea completa?

7. Ai tendinte de dominatie?

8. Ceri satisfactie si promovari, cānd consideri ca e cazul?

9. Esti cordial si prietenos?

10. Stāmesti admiratia celorlalti?

11. li ajuti pe altii sa-si afirme opiniile (parerile)?

12. Pledezi pentru ideile si convingerile traditionale ale grupului?

13. Tinzi īntotdeauna sa fii obiectiv?

14. Consideri ca este deosebit de importanta independenta individuala?

15. Crezi ca altii sunt prea confuzi la normele (regulile) conceptionale de conduita morala si sociala?

16. Respingi, īn genere, superstitiile?

17. Simpatizezi usor pe altii?

18. Reusesti sa faci ca altii sa simta ca ii admiri?

19. Crezi ca si pentru altii reprezinta ceva foarte important relatiile de egalitate si umanitate?

20. Esti o persoana inchisa in sine, netravestita, serioasa, introspectiva?

21. Crezi ca e necesar sa-ti sacrifici propria personalitate pentru valori superioare?

22. Esti, īn genere, refractar la tot felul de schimbari rapide ce survin?

23. Accepti cu usurinta insuccesul si retragerea?

24. Dai impresia ca te abtii si esti pasiv la cooperare (colaborari)?

25. Tinzi sa stabilesti relatii si sa te indentifici cu persoanele mai putin necunoscute din grup?

26. Tinzi sa te dezapreciezi?

Forma B

1. Participi intens la activitatea sociala a colectivului?

2. Iti asumi usor succesul social si popularitatea?

3. Consideri ca ai fi un bun si amabil parinte?

4. Ai contributii īn numeroase succese privind sarcinile grupului?

5. Accepti usor dezaprobarile?

6. Dai impresia ca nu-i poti suferi pe altii?

7. Īti place mai mult atmosfera vesela?

8. Esti o persoana deschisa, extravertita?

9. Pari capabil (a) de multa afectiune?

10. Pari prietenos?

11. Esti, in genere, īntelegator cu ceilalti si aprobator?

12. Ai tendinta mai mult sa imiti opinii (pareri) decāt sa analizezi problemele cānd participi la o activitate colectiva?

13. Esti īnclinat (a) spre modelare si obiectivitate?

14. Pari neprietenos?

15. Pari neāncrezator īn idealurile grupului?

16. Pari preocupat de idei fanteziste?

17. Dai unora impresia ca īi consideri distractivi si amuzanti?

18. Esti o persoana calma si īntelegatoare?

19. Dai impresia ca esti ascultator?

20. Dai, adesea, impresia ca te impui īn conducerea colectivului din care faci parte?

21.Manifesti anxietate (neliniste, īngrijorare) si frica, neconformism?

22. Te multumesti doar sa raspunzi cānd ti se cere opinia (parerea) fara a da sugestii?

23. Te preocupi de antipatia (aversiunea fata de cineva) ce o manifesti fata de altii?

24. Manifesti tensiune si opozitie?

25. Ţi se pare imposibil sa stārnesti antipatie?

26. Tinzi sa-ti limitezi participarea la a da doar informatii cānd esti solicitat?

Forma C

1. Ai tendinta de a te adresa mai degraba grupului ca unui īntreg, decat fiecarui membru īn parte?

2. Ai tendinta de a te supraaprecia īn popularitate si succes social?

3. Esti deosebit de apreciat pentru aptitudinea de a conduce?

4. Ocupi un loc proeminent īn grup?

5. Exprimi revendicari si doresti sa impui discipline?

6. Ai tendinta de a subaprecia īncrederea īn sine a celorlalti?

7. Te crezi apreciat īn mod deosebit pentru modul īn care īi domini pe ceilalti?

8. Faci multe glume, bancuri sau manifesti multa fantezie?

9. Esti capabil sa-i faci pe altii sa se simta mai putin anxiosi (nelinistiti, īngrijorati)?

10. Soliciti, adesea, opiniile altora?

11. Manifesti admiratie fata de altii?

12. Esti, īn genere, bine apreciat īn sarcina?

13. Tinzi sa stāmesti agresivitatea īn altii?

14. Esti, adesea, gata de dezaprobare?

15. Crezi ca multi oameni se complac in a fi dominati?

16. Ai tendinta de a considera ca altii accepta prea multe autoritati?

17. Colegii tai tind sa-ti adreseze glumele si fanteziile lor?

18. Ai tendinta de a crede ca impulsurile agresive si instinctive pot fi exprimate prin dragoste fata de oameni?

19. Accepti autoritatea altora?

20. Te orientezi cu interes spre activitati stiintifice?

21. Pari a fi deprimat intr-o oarecare masura?

22. Crezi ca ai putea fi dispretuit de unii?

23. Cand rāzi, esti vesel sau aceasta este doar modalitatea de a participa la grup (colectiv)?

24. Optezi pentru īntelegere?

25. Participi, īn general, foarte putin la viata colectiva?

In genere, testul a declansat discutii privind influenta īnvatamāntului.

Prin anii '90, s-a conturat ,,codul pragmatic al tranzitiei", recomandat de organismele financiare internationale: F.M.I. si Banca Mondiala. Apoi, si Comunitatea Uniunii Europene a privit cu atentie problemele din Romānia. S-a constatat o involutie īn īnvatamānt - s-au schimbat profilurile liceelor, au avut loc reduceri ale duratei invatamāntului; apoi, au aparut, spontan, universitatile private (de īnvatamānt particular).



Testele de sociabilitate au alimentat ideea inteligentei sociale. Ele au devenit tot mai numeroase, fenomen firesc, data flind cresterea socializarii in viata curenta. S-au constituit numeroase teste de sociabilitate si se vor mai constitui; in ele domina interogatii numeroase mai ales incepānd cu finalul secolului XX si īnceputul unui nou secol, dominat de o modificare de fond a vietii sociale, fapt ce va crea o noua conversie īn statutul psihologului si īn reevaluarea si restructurarea testelor īntr-un ritm mai alert si de o mai mare deschidere spre psihologie si psihodiagnoza.

Metoda Vierregge metoda de cunoastere a nivelului mnezic al subiectilor

Metode de investigare a functiei mnezice

Este important de stiut ca:

- Investigarea capacitatii de stocare nu poate fi facuta decāt pe baza unei corecte functionari prosexice;

- Orice ,,amnezie izolata" fara alte simptome clinice trebuie sa atraga atentia asupra eventualei posibilitati de simulare din  partea subiectului;

- De obicei, memoria interfera cu elemente de inteligenta, cunostinte acumulate, experienta cognitiva, afectiva;

- Numai solicitarea de a fixa si reproduce cupluri de silabe ne ajuta īn exprimarea fidela a "memoriei brute". Psihologul poate folosi īn clinica una sau mai multe tehnici, metode de cunoastere a nivelului mnezic al subiectului. Īntre cele existente enumeram:

A. Metoda Viérregge: reprezinta o tehnica binecunoscuta. Concret persoanei de investigat i se repeta unele cifre pe care le pronunta examinatorul. Se cere repetarea cifrelor dupa un minut petrecut īn liniste si īnca o repetare dupa un alt minut, īn care s-a īncercat distragerea atentiei printr-un mijloc oarecare. Un adult sanatos poate repeta dupa primul minut 6-8 cifre si dupa al doilea 5-6 cifre.

O alta varianta este proba "oraselor": i se dau subiectului 6-10 nume de orase si i se atrage atentia ca trebuie sa le retina; dupa ce i se distrage timp de un minut atentia, acesta este solicitat sa le reproduca.

Generic, este important de urmarit relatarea subiectului īn legatura cu istoria existentei

Scala Wechsler pentru memorie

Scala Wechsler pentru memorie (W.M.S.) contine urmatoarele probe:

-   de informatie generala,

-   de orientare,

-   de control mintal (repetarea alfabetului sau numarare īn sens invers),

-   memorarea unui paragraf,

-   memorarea imediata a cifrelor,

-   memorarea perechilor de cuvinte.

Proba auditiv-verbala Rey

Proba auditiv-verbala REY - exploreaza functia mnezica reliefānd capacitatea de fixare si reproducere a ei. Proba este foarte utilizata ca metoda de psihodiagnoza a memoriei. Ea se desfasoara īn cinci etape, stimulii fiind cititi succesiv de examinator.

Dupa instructajul dat subiectului de a retine si reproduce cāt mai mult si cāt mai corect (fidel) din  stimulii prezentati, examinatorul pronunta clar, cu voce tare cele 15 cuvinte ale uneia din  cele patru variante Rey, etalonate pe populatie romāneasca. Proba poate fi folosita īn clinica, īn industrie, īn scoli etc., sub forma test-retest.

Sunt notate toate cuvintele, atāt cele corecte, cele "gresite" (imaginate de subiect), cāt si cele "duble" (repetate īn cadrul aceleiasi reproduceri de 2-3 ori). Proba nu se desfasoara contra-cronometru, iar subiectului nu i se impune sa redea cuvintele īn ordinea stabilita de autor.

Operatiunea se repeta de cinci ori chiar daca subiectul a redat integral toti stimulii din  a treia ori a patra evocare.

Curba "dublelor" (cuvinte spuse de 2-3 ori) ofera un indice de impromptitudine, iar cea a greselilor un indice al infidelitatii mnezice.

Se tine cont de rezultatele etalonarii pe populatia tarii noastre īn evaluarea diferentiata a capacitatii de fixare si reproducere īn functie de nivelul cultural. De asemenea, se pot efectua medii aritmetice pentru cele cinci etape cānd proba este folosita n maniera test-retest.

PROBA REY (15 CUVINTE)

VARIANTA AUDITIVĂ

REY I  

   REY II

Nr. crt.

Stimuli

ETAPE

Nr. crt.

Stimuli

ETAPE

I

II

III

IV

V

I

II

III

IV

V

Vioara

Para

Copac

Fotoliu

Cravata

Crap

sunca

Dop

Valiza

Trasura

Perna

Barbie

Ureche

Lac

Cutit

Sapun

Scara

Hotel

Cāine

Cal

Banana

Insecta

Unealta

Dulap

Vānator

Oala

Galeata

Soldat

Cāmpie

Broasca

Figura 1

Recunoastere: Cāinele (1) muzi-cianului (2) orb (3) care cānta la vioara (4) stānd pe o perna (5) veche lānga scara (6) podului (7) pazea māncarea (8) stapānului (9) sau alcatuita din  pāine (10) si sunca (11). Merindele (12) erau īnchise īntr-o valiza (13) asezata īn spatele zidului (14) printre bolovani (15), unelte (16) vechi, coji (17) de banane (18) si galeti (19) ruginite. El īsi ciuli urechile (20) si-si arata dintii (21) caci vazuse departe pe cāmpie (22), lānga un copac (23) pe cei doi prepelicari (24) ai vānatorului (25) care, cu pusca (26) pe umar (27) si cutitul (28) īn māna (29) dar fara palarie (30) si cravata (31) se apropia fluierānd un cāntec (32).

Recunoastere: Īntors din  razboi (1), soldatul (2) īsi cauta (3) prietenii (4) la barul (5) unui hotel (6) unde se adunau de obicei ca sa ciocneasca o oala (7) cu vĪn (8). El lua o trasura (9) cu un cal (10) dar observa curānd ca vehiculul (11) era plĪn cu insecte (12) asa ca se duse mai īntāi la lac (13) si se spala pe tot corpul (14) cu sapun (15). Apoi īsi scutura hainele (16) dar observa ca totusi trebuie sa le schimbe cu cele curate pe care le avea īn dulap (17) si se īntoarse acasa(18). Aici īsi puse costumul (19) nou si porni vesel (20) spre locul (21) unde socotea ca se va distra de minune. Ajuns acolo se aseza īntr-un fotoliu, comanda o bere (22), o portie de crap (23) si pāine (24). El scoase dopul (25) sticlei (26), bau, mānca totul cu pofta si mai ceru o para (27). Deodata, o broasca (28) venita de nu stiu unde īncepu sa sara pe podea (29) si omul (30) nostru amuzat nu-si putu stapāni un hohot (31) de rīs (32).

PROBA REY (15 CUVINTE)

VARIANTA VIZUALĂ

REY III

  REY IV

Nr.

crt.

Stimuli

ETAPE

Nr.

crt.

Stimuli

ETAPE

I

II

III

IV

V

I

II

III

IV

V

Banca

Tobosar

Cioban

Perdea

Vrabie

Curea

Pantof

Cafenea

Cuptor

scoala

Munte

Ruda

Ochelari

Soare

Burete

Gradina

Tablou

sapca

Vapor

Ţaran

Oaie




Mustata

Pusca

Gāscan

Creion

Culoare

Teatru

Casa

Peste

Rāu

Figura 2

Recunoastere: Prietenii (1) sedeau pe o banca (2) īn gradina (3) publica schimbānd (4) pareri despre teatrul (5) care vizitase de curānd oraselul (6) lor de munte (7). Marele actor (8) jucase rolul (9) unui cioban (10) care cutreiera tara (11) cu oile (12) si pusca (13) lui. Iarna (14) si-o petrecea pe cuptor (15) asteptānd vremea zilelor (16) calde. Unul din  cei doi (17) spuse ca actiunea (18) piesei (19) este lipsita de interes (20) mai ales ca īn ultimul tablou (21) aparea pe scena (22) un vapor (23) pus acolo fara nici un rost. Autorul (24) nu merita sa tina un creion (25) īn māna (26), opera (27) lui merita sa fie stearsa cu buretele (28). Celalalt amic (29) povesti ca nu asteptase sfārsitul (30) spectacolului (31) deoarece īsi uitase acasa (32) ochelarii (33), īl strāngea un pantof (34), iar pe masa (35) īl astepta o strasnica māncare de peste (36). Or, ar fi fost o greseala (37) sa dea vrabia (38) din  māna (39) pe cioara (40) de pe gard.

Recunoastere: Un batrān taran (1) cu mustati (2) lungi sedea pe o banca (3) la soare (4), īn gradina (5) sa, aproape de rāul (6) ce curgea printre copaci (7) si supraveghea gāscanul (8) si gainile (9). El privea un copil (10) care trece pe sosea (11) prin fata cafenelei (12) de lānga gara (13) īndreptāndu-se spre scoala (14). Elevul (15) īsi uitase manusile (16), sapca (17), mantaua (18) si ghiozdanul (19) dar sufla fara grija (20) īntr-o trompeta (21) si fālfāia un steag (22). El purta, legata cu o curea (23) de gāt (24) o mic toba (25) vopsita īn culori (26) vii dar nu o putea folosi. din  casa (27) de dupa perdea (28) rudele (29) si īndeosebi fratele (31) mai mic īl urmareau cu atentie pe micul scolar (32).

Dupa cum se observa cu usurinta proba are atāt o varianta de tip reproducere si una de tip reconoastere. Ambele se pot utiliza, doar psihologul stabileste ce varianta va folosi.

PROBA REY detine etaloane pe populatie romāneasca.

Tabel cu etaloanele probei de memorie rey (15 cuvinte)

Nivel de instructie

Etapele probei si stimulii retinuti

I

II

III

IV

V

Nivel scazut de scolaritate

Nivel mediu si bun de scolaritate

Exemplificarea cu acest tip de probe reprezinta un model de folosit pentru ca probele au etaloane pe populatie romāneasca. Trebuie stiut ca exista alte numeroase probe (doar unele etalonate) care sunt interesante si pot tenta orice psiholog. Ele pot fi cunoscute si doar dupa eforturi de validare si etalonare pot intra īn patrimoniul psihodiagnozei clinice din Romānia. Īn acelasi timp, tinem sa subliniem ca fragmente din alte probe sunt utilizate pentru investigarea functiei mnezice la normali si la bolnavi - din diverse clinici

Calitatile atentiei

Calitatile atentiei

1. Stabilitatea atentiei - se caracterizeaza prin mentinerea neīntrerupta, intensiva si durabila a orientarii si concentrarii noastre asupra aceluiasi obiect sau fenomen.

Cānd īncepem sa privim fie un punct pe hārtie, un obiect simplu ori niste figuri reversibile observam ca atentia noastra dupa cāteva secunde se abate de la obiectul atentiei, apoi revine si īl percepem cu o doza sporita de claritate. Procesele de excitatie si inhibitie, prezente īn anumite celule nervoase necesare perceperii, alterneaza dar cānd figura este foarte simpla apare rapid inhibitia de protectie īn celulele respective si nu ne mai putem concentra.

Insul poate fi atent un timp mai īndelungat asupra unuia si aceluiasi obiect daca acesta se misca sau se modifica. Īn acest caz este implicata succesiv activitatea diferitilor centri nervosi, fapt ce ajuta la evitarea aparitiei inhibitiei de protectie.

S-a constatat prin numeroase studii si experiente ca atentia se poate mentine concentrata neīntrerupt asupra unui obiect aproximativ 15-20 minute, daca acesta este observat, examinat si nu este privit pasiv. Distragerea atentiei timp de cāteva secunde dupa o concentrare de 15-20 minute este suficienta pentru realizarea odihnei necesare. Stabilitatea atentiei nu trebuie īnteleasa ca o īncremenire a acesteia, īn cadrul ei se mentine directia si orientarea de baza a atentiei, dar variatii mici ale gradului de concentrare sunt posibile si necesare. Cānd este prezent un interes deosebit fata de actiunea, activitatea, fenomenul respectiv este favorizata stabilitatea atentiei. Aceasta calitate a atentiei poate fi investigata cu ajutorul probelor psihodiagnostice

2. Concentrarea atentiei. Īn cadrul unei activitati, atentia se manifesta īn grade diferite de intensitate. Intensitatea, concentrarea atentiei depinde de intensificarea zonei de excitatie a focarului dominant. Cu cāt aceasta excitatie este mai puternica, cu atāt mai puternic se va manifesta inductia negativa si, ca atare, stimulentii care nu au legatura cu activitatea respectiva vor atrage mai putin atentia.

Īn procesul didactic, profesorii se pot baza pe anumite variatii ale concentrarii atentiei elevilor, studentilor, trebuind sa asigure prin procedee diferite concentrarea maxima a atentiei acestora, la aspectele esentiale din  materialele expuse, din  experientele efectuate.

Īn clinica, probele psihodiagnostice se folosesc pentru a ,,masura" aceasta capacitate prosexica.

3. Volumul atentiei. Īn mod obisnuit omul nu poate percepe ori receptiona cu maxima claritate si concomitent un numar nelimitat de obiecte diferite. La nivelul gāndirii, de asemenea, nu se poate opera simultan cu un numar prea mare de elemente, la care, īn genere, nu se poate desfasura īn bune conditii un numar prea mare de activitati.

Cantitatea de obiecte si fenomene diferite care pot fi cuprinse simultan si suficient de clar īn cāmpul atentiei reprezinta volumul atentiei. Aceasta caracteristica a atentiei este necesara īn orice actiune, activitate. Cānd examinam o schema pe tabla, cānd privim o scena de teatru, cānd ascultam explicatiile profesorului, reusim sa cuprindem simultan obiectele prin deplasarea rapida a atentiei de la un fenomen sau obiect la altul.

Experimental s-a stabilit ca un adult poate cuprinde cu atentie dintr-o privire, de circa 0, 1 secunde, 4 pāna la 6 obiecte independente sau tot atātea litere izolate (consoane care nu pot fi grupate īn cuvinte). Deci, literele expuse pot fi grupate īn cuvinte cunoscute. Se pot percepe 3-4 cuvinte formate din  3-4 litere fiecare, adica 16 litere īn total. Legate īn propozitii, cuvintele alcatuite din  litere cresc cantitativ.

De caracterul oarecum limitat al volumului atentiei se va tine cont īn procesul de predare, cānd va trebui insistat alternativ pe scheme intuitive si explicatii teoretice. Aceasta trecere are la baza tocmai alternarea focarului de excitatie optima si deplasarea lui de la un element la altul. De asemenea, volumul - calitate a atentiei poate fi mai usor investigat cu probe psihodiagnostice.

4. Flexibilitatea atentiei se impune ca o calitate a acesteia, īntrucāt omul īn munca si activitatea lui nu poate sa īsi mentina permanent atentia concentrata si stabila asupra unui obiect. Este calitatea necesara pentru deplasarea rapida a atentiei de la un obiect la altul.

Flexibilitatea atentiei consta īn posibilitatea deplasarii rapide pe scoarta emisferelor cerebrale a focarului de excitabilitate optima, care depinde īn special de mobilitatea proceselor nervoase.

Cānd suntem īn situatia dea ne muta de la o actiune la alta īn cadrul jocului, īn procesul instructiv, īn activitatea productiva, trebuie sa trecem de la odihna la munca, sa ne adaptam la stimuli noi, necunoscuti anterior etc. Flexibilitatea atentiei se instaleaza mai greu daca activitatea respectiva este mai putin interesanta si placuta decāt cea anterioara, ori foarte diferita de aceasta sau daca ne-au ramas probleme nelamurite, neīncheiate.

Ea este o deplasare voluntara a atentiei, conform cu necesitatile activitatii desfasurate; flexibilitatea nu se confunda cu oscilatiile involuntare.

5. Distributivitatea atentiei. Subiectul uman poate, īn mod obisnuit, sa efectueze concomitent doua sau mai multe activitati, dar nu oricare. Conditia esentiala ca doua-trei activitati sa se poata desfasura simultan este ca macar una din  ele sa se poata desfasura usor, fara control permanent al constiintei, sa aiba un caracter automatizat.

Asa se explica de ce elevul, studentul poate lua notite la curs, poate asculta explicatiile poate privi schemele de pe tabla.

Posibilitatea executarii simultane a doua activitati, cānd una din  ele este automata se explica prin aceea ca activitatea involuntara este dirijata de catre regiuni corticale partial inhibate, iar atentia se poate īndrepta spre celelalte activitati.

Distributia atentiei se caracterizeaza prin numarul de actiuni pe care omul le poate īndeplini simultan, fara ca una sa interfereze cu celelalte.

Nu exista doua focare de excitabilitate optica, ci una din  activitati fiind automata nu solicita controlul constiintei. Īn fond, are loc ori alternarea rapida a atentiei de la una la alta ori includerea actiunilor īntr-o singura activitate coordonata prin extinderea focarului de excitabilitate optima.

Este cazul si locul sa ne oprim cu cāteva precizari īn legatura cu problema distragerii atentiei.

a) Ea poate sa apara ca urmare a labilitatii excesive a proceselor nervoase, a aparitiei unei usoare inhibitii externe ori ca efect al oboselii. Distragerea atentiei se manifesta īn aceste cazuri ca o lipsa a concentrarii si stabilitatii atentiei, omul trecānd de la un obiect la altul, de la o preocupare la alta.

Īn mod normal spunem ca este vorba de oameni neatenti, cānd percepem "blocaje" īn activitatea curenta, īn continuum-ul pe care īl da atentia īntregii activitati psihice. O data cu instalarea treptata a oboselii, omul este confruntat cu o stare de apatie, de disconfort, mergānd pāna la somnolenta. Explicatia este ca inhibitia supraliminara s-a extins si asupra semnalizarii de tip senzorial-perceptiv.

Distragerea atentiei se concretizeaza si sub forma unei imposibilitati de concentrare stabila asupra unei sarcini date. Frecvent, elevii neantrenati īn planul atentiei voluntare lasa sa se manifeste liber atentia involuntara, atrasi fiind de factori exteriori si nu de cei legati strict de exprimarea profesorului, de lectie; īn acest caz, apare inhibitia de protectie.

b) Ca o consecinta a concentrarii deosebite asupra unei activitati poate sa apara de asemenea distragerea atentiei. Inductia foarte puternica provenita de la focarul dominant produce o absenta fata de tot ceea ce se īntāmpla īn afara preocuparii importante. Sunt persoane "distrate" dar care difera ca fenomen prosexic de cei neatenti. Acestia din  urma dispun de posibilitatea concentrarii atentiei (īngusta si putin flexibila), īn detrimentul volumului si al flexibilitatii.

Profesorii cānd sunt foarte concentrati asupra continutului expunerii au obligatia didactica de a veghea īn acelasi timp asupra clasei, asupra conduitelor elevilor.

Observatiile si experientele au aratat ca atentia poate fi bine educata progresiv de la vārste mici si ea poate sa se instaleze chiar cānd subiectul se gaseste īn conditii deosebite: turbulenta, zgomote etc. (daca este antrenata).

Atunci efortul de concentrare are ca efect, īndeosebi la īnceput, aparitia mai rapida a oboselii, ca manifestare a protectiei, a apararii pe care sistemul nervos central o comanda.

Pentru evitarea consumului de prisos a energiei este important ca omul sa decida īn cunostinta de cauza ce aptitudini sa adopte īn viata; īn momentele de decizie, īn situatii limita, recomandāndu-se evitarea atitudinilor afectiv-negative (emotiile puternice īncarcate negativ) fata de agentii distructivi, tulburatori.

Sunt cunoscute īn prezent conditiile generale care favorizeaza atentia. Īntre acestea, o importanta deosebita se acorda pregatirii lectiilor de catre elev, student, īntr-un spatiu (loc) si timp delimitat, fapt ce va ajuta la formarea unor stereotipuri dinamice generale, care faciliteaza aparitia si mentinerea atentiei īn activitatea data. Īn spatiul elevului trebuie sa se asigure conditii de aerisire, cu aer curat, saturat suficient cu oxigen. Cānd neatentia apare ca urmare a instalarii oboselii usoare, nu se va persista īntr-o activitate dificila, elevul va fi sfatuit sa execute cāteva miscari vioaie, exercitii fizice īn special. Īn clasa, profesorul poate folosi o gluma potrivita vārstei elevilor, care se vor destinde si odihni putin pentru reluarea concentrata a activitatii.

Cānd neatentia īntr-o sala de curs este generala, lectorul va īntelege ca este un motiv de a reflecta la calitatea expunerii, care poate fi nesistematica ori prea putin accesibila.

Cel mai general acceptat este fenomenul de īmbinare a informatiilor cu notiunile accesibile, deja cunoscute pentru trezirea si mentinerea atentiei. Respectarea principiului accesibilitatii este de o maxima importanta īn tot cuprinsul procesului de īnvatamānt, dar nu trebuie confundat cu simplificarea exagerata a materialului nou, stiut fiind ca elevilor si studentilor le place sa īnvinga greutatile, obstacolele, dar acestea sa fie pe masura capacitatii lor psihofizice, respectiv intelectiv-operationale.

Metode de investigatie atentiei

Metode de investigatie a atentiei

1. Metoda grafica: se refera concret la "componenta somatica" a atentiei si consta īn īnregistrarea tonusului muscular, a respiratiei si pulsului īn momentul de concentrare a atentiei.

2. Studiile tahistoscopice - dau aprecieri īn legatura cu volumul, concentrarea si intensitatea atentiei.

Se prezinta un numar de figuri īntr-un timp limitat.

3. Metoda Kraepelin: subiectul este rugat sa numere de la 100 īnapoi din  3 īn 3, din 7 īn 7 sau din 13 īn 13, fapt ce presupune o mare concentrare si stabilitate a atentiei.

4. Metoda Bourdon: īn proba de baraj Bourdon-Anfimov i se dau instructiuni subiectului ca īn timpul standard de 10 minute sa bifeze cāt mai multe litere O si C din  cāmpul perceptiv imaginat de cei doi autori, reprezentat de mai multe pagini cu literele alfabetului latin. Pe fiecare rānd sunt 40 litere din  alfabetul latin.

Proba de baraj Bourdon-Anfimov dateaza din  1895 si se considera ca nu este edificatoare decāt analizata īn desfasurarea ei, īn maniera temporala, masurānd timpul necesar bararii fiecarui rānd (secvential).

Totodata, se īnregistreaza numarul de raspunsuri corecte, omisiuni si erori si se calculeaza un coeficient de exactitate care arata aspectul calitativ prosexic, cunoscut sub denumirea de indice de omisiune.

CVTKTOMRGTACTVTFOKVOKFVRCAVFRKVGTTMFCVTC

FRMTCVRGKRTCMFOATROKOCFGRFCTAGROCKAVFMCT

MCRKACFMVGKARKMTCRVOVKTTRGOACFVMKGTCRVFO

VFOATORCAVTMKCOGVFACTAMRAOGKFMGOATKRTCMV

KVTKKFGTAVOMOCGTCVFCTAOVMTKROATKRFMCKRAF

TMCAGAFOVMKTGAVCRFOTCGVAMCRTVAOTVTGOFMKA

VOKGRCKRTAVCCMCOGRFVTCMCRGCFOTAMGVROKFCT

ORMVTCTCRAOMFGVAROMCATKROAFCAOVMGKTOVMGC

ATMCAOVGCKMRKMGTMAOCVMTRCAGFVTRMKVTOCGFC

AROTKMROFMVTORMKFOAVTFKCMFKMMVGOCFAKVROMA

CCRMFAKTVOKGFMOTRGAVKRAMGMFRCAFGGCVMOVAG

FVCOMKRECRAMVAKGORFCAVFKMVTCRFOGTMVGEKOR

MKFGCVATROOFAOTMKGTOVCAFRGMVKAFCKRMVGOFK

RATGOMKTKGVTFOGROTFAMRKGTCOAFMVRTMVARCFM

TGOKTAVOFMTOAGVRFKCMTGKOAORMCVGFORGKMTAA

GTMOKCAVFMTAGRFVCMKRTCOARCVMGFROGTMAGRTV

TORKVMRGCKMTVOFMTGKVAOCMRTRAOVFOKRCTMGVF

FVTORGVFMXAROFTGACMVOKTGVFOMKATCKMTFFRAO

VMKAFTCOMRFVGOKFMRAVCCAOVCMVFVTARKCAMOVR

TFCVKAOKCVGMOFCKCAOKFGRVARTMVTOKAFVTKMCO

Proba de baraj Toulouse Pieron

Figura 3 - Proba de baraj Bourdon-Anfimov

Alte probe de baraj tip Toulouse-Piéron sunt alcatuite din  imagini geometrice (vezi imaginea) īn care instructajul cere sa se bifeze cu o linie, cu creionul numai cele 2 desene asezate deasupra cāmpului vizual perceptiv efectiv de lucrat.

Toulouse-Piéron a modificat testul introducānd (fata de proba Bourdon-Anfimov) figuri īn loc de litere. Īn aceasta formula, proba investigheaza rapiditatea si precizia reactiilor subiectului.

Posibila fatigabilitate se reflecta īn scaderea ritmului de realizare a sarcinii si sporirea numarului de greseli, īn unitatea de timp.

Figura 4 - Proba Toulouse-Piéron

De notat ca toate probele pentru investigarea prosexica se realizeaza contracronometru iar aprecierile se efectueaza comparānd rezultatele subiectului cu performantele etalonate pe populatie romāneasca.

Proba de identificare Herwig

Un alt tip de proba este acela de identificare. Herwig a imaginat proba alcatuind-o din  2 tabele de dimensiuni standard, īn care a dispus toate cifrele de la 11 la 50, dar de dimensiuni diferite si īntr-o "dezordine" proprie. Instructajul cere subiectului ca īn timpul standard de 4 minute pentru fiecare din  cele 2 tabele sa identifice si sa arate cifrele īn ordine crescatoare.

Se pot face aprecieri privind capacitatea de concentrare generala a atentiei, mobilitatea si flexibilitatea.

Figura 5 - Proba Herwig

Īntr-o alta varianta, o proba utilizata īn diverse profesii, care merita expusa este alcatuita dintr-un set de cifre īntre 11 si 99, de asemenea dispuse īn "dezordine" si de dimensiuni diferite. Subiectului i se cere sa indice īntr-un timp standard cifrele care lipsesc si sa le "verbalizeze" doar pe acestea.

Figura 6 - Varianta cu cifre īntre 11-99

Consideram deontologic sa aratam ca īn literatura de specialitate s-au investigat calitati si aspecte ale atentiei īn conditii de laborator, la pesoanele considerate ca apartinānd largii normalitati, la persoanele cu diverse disfunctii clinice si psihologice. Sunt de asemenea metode de īnregistrat global: timpul de reactie, performantele prosexice si mnezice dar aceste metode nu pot fi folosite decāt īn conditii speciale de dotare, de etalonare etc.

Tehnica check-list de evaluare a personalitatii

Cunoscānd o mai mare dezvoltare īn ultimele doua decenii, scalele de evaluare tintesc estimarea cantitativa a comportamentului uman, dovedindu-si utilitatea īn aprecierea cvasi-obiectiva a efectelor psihofarmacologice a diferitelor substante psihotrope.

Acestor scale de evaluare ,,rating scales" li se adauga recentele procedee "check-list" si lista de adjective pentru control. De exemplu, o varianta īn care din 300 de adjective considerate concludente pentru comportamentul uman, subiectul este rugat sa sublinieze adjectivele care l-ar caracteriza.

Īn aceasta tehnica, examinatorul (evaluatorul) apreciaza fiecare simptom (psihic ori somatic) cu o cifra, īn functie de intensitatea acestuia. Prelucrarea statistica obtinuta din  scoruri, la etape anume stabilite de cercetatori, ofera posibilitatea alcatuirii unui profil clinic (īn dinamica) al bolnavului respectiv.

Scalele de evaluare sunt adaptate nosologiei si sindromologiei din  clinicile, de exemplu, de psihiatrie. Se vorbeste de scale pentru nevroze, psihoze etc., ori pentru testarea anxietatii, a depresiei.

Chestionarul pentru copii al lui Carl Rogers

Tot un chestionar pentru copii (9-13 ani) este chestionarul Carl Rogers (APR). Chestionarul are 6 parti īn care se cer subiectului:

I.                optiune profesionala (raspuns la alegere cu trei preferinte);

II.                alegerea unor aspecte relative la viata personala (cum ar prefera sa fie - mai puternic, mai linistit etc.);

III.              indicarea a trei persoane pe care le-ar alege daca ar trebui sa mearga īntr-un desert;

IV.            sa spuna īn ce masura seamana cu o serie de copii a caror prezentare de calitati se face īn propozitii si īn ce masura ar dori sa le semene;

V.               sa raspunda la īntrebari cu alegeri multiple privind probleme ale vietii sociale;

VI.         sa claseze īn ordine de preferinta membrii familiei sale.

Rezultatele celor sase subteste sunt combinate pentru a obtine patru note diferite si anume: note ale sentimentului de inferioritate personala, note ale inadaptarii sociale, note de adaptare familiara, note de reverie treaza etc. pentru fiecare exista trei grupuri (superior, mediu, inferior).

Chestionare pentru copii au realizat si Raynolds (1928), Justin (1933) - cauzele care īi fac pe prescolari sa rāda, Valentine (1930) si Ellesor (1933) au studiat caracteristicile fricii si cauzele fricii la copii, Serara si Sears (1940) au efectuat experimente de frustrare alimentara la sugarii de 6 luni, Dembo, Barker, Lewin (1940) au pus īn evidenta o serie de aspecte ale personalitatii copiilor prin deprivarea de jucarii, Yarrow (1940) a studiat reactiile globale la dificultati ale prescolarilor, Kost a studiat reactiile la sarcini complicate si grele, Zeigarnik a dat sarcini de memorare dificile, dar a adaugat īn cadrul situatiilor dificile sugestii pozitive si negative, urmarind efectul lor, ce si cāt a fost retinut din situatiile consumate de catre copii de diferite vārste.

La Universitatea din Bucuresti s-a efectuat un test de sugestibilitate. Testul S.B.U. se compune din 12 pagini cu cāte 15 serii (itemi) de cāte trei figuri sau imagini asezate īn succesiune verticala. Cele trei imagini sau figuri geometrice din seriile fiecarei pagini sunt identice, dar asezate īn pozitii diferite. Mentionāndu-se faptul ca nu are importanta pozitia imaginilor, se cere subiectilor sa determine care imagine din cele 3 este diferita (elementul indicator) de celelalte doua. Raspunsurile existente si abtinerile s-au considerat ca fiind supuse sugestiei (latente), īn timp ce raspunsurile prin care se identifica o imagine dintrei ca fiind diferita se considera ca fiind o expresie a sugestiei de fond. Pentru fiecare 2 pagini (3 itemi) se modifica instructajul dupa o pauza īn care desenarea din memorie a setului de imagini vazute. Cele 6 tipuri de instructaj au permis sa se puna īn evidenta dominanta relativa a sugestibilitatii directionata spre autoritatea fata de aceea ce este implantata īn conditiile competivitatii si relatiilor sociale curente.

Chestionarul de temperament al lui Guilford si Zimermann

Chestionarul de temperament al lui JOY P. GUIFORD si W.S. ZIMMERMANN (GZ) grupeaza sub forma unui chestionar multifazic factorii mai bine stabiliti. El cuprinde 300 itemi cu raspuns la alegere si acopera 10 trasaturi de personalitate si implicit de temperament, stabilitate emotionala, obiectivitate, bunavointa, tendinte de reflexie, relatii personale, masculinitate.

Descrieti Inventarul de personalitate California CPI

C. P. I. - California Psychological Inventory - a fost publicat de catre directorul departamentului de psihologie din Berkeley, Harrison G. Gough īn 1956. Este destinat diagnosticarii si evaluarii indivizilor, punāndu-se accent pe comportamentele interpersonale si dispozitiile īn corelatie cu interactiunile sociale. Cauta sa evalueze mai curānd aspectele favorabile decāt cele morbide sau patologice. A fost numit M. M. P. I - ul normal, nu numai pentru ca are īn continutul sau 186 itemi din ultimul, ci mai ales pentru a fost construit pe aceiasi schema, īn mod empiric, prin contrast, iar raspunsurile subiectilor sunt apreciate ca extreme īntr-un criteriu pertinent - ca de exemplu Do (dominanta). C. P. I - ul are 18 scari ( Do, Cs, Sy, Sp, Sa, Wb, Re, So, Sc, To, Gi, Cm, Ac, Ai, Ie, Py, Fx, Fe ) dintre care numai 4 au fost construite īn mod clasic, selectionānd itemii īntr-un mod teoretic si supunandu-i unei analize interne, precum si validarilor ulterioare.

Scalele inventarului utilizate initial au fost urmatoarele: 1. Do = dominanta, 45 itemi; 2. Cs = capacitate de statut; 3. Sy = sociabilitate, 30 itemi; 4. SP = prezenta sociala, 56 itemi; 5. SA = acceptanta de sine, 34 itemi; 6. WB = bunastare personala, 44 itemi; 7. RE = responsabilitate,42 itemi; 8. SO = socializare, 54 itemi; 9. SC = autocontrol; 10. TO = toleranta, 35 itemi; 11. GI = impresie buna, 40 itemi; 12. CM = spirit de comunitate, 28 itemi; 13. AC = conformism, 38 itemi; 14. AI = realizare prin independenta, 32 itemi; 15. IE = eficienta intelectuala, 52 itemi; 16. PY = simt psihologic; 17. FX = flexibilitate, 22 itemi; 18. FE = feminitate, 38 itemi. Inventarul conceput initial la Berkeley - California, de catre Gough īn 1956 si-a propus folosirea lui īn practica diagnostica. Autorul a īmpartit cele 18 scale īn 4 grupe de semnificatii psihologice:

dimensiunile personalitatii,

optiuni valorice si maturitate interrelationala,

nivel motivational,

stilul personal.

Studiul comportamentului si a reactivitatii umane a fost scopul pentru care C.P.I. sondeaza interrelatiile sociale preferate celor anormale. Acest studiu rezulta din cunoasterea unor itemi sistematizati īn 26 de rubrici. Acestea sunt urmatoarele: 1. starea generala a sanatatii (9 itemi); 2. simptome neurologice generale (19 itemi); 3. nervii cranieni (11 itemi); 4. motricitate si coordonare (6 itemi); 5. sensibilitate (5 itemi); 6. sistemul vaso-motor, tulburari trofice, limbaj, organe de secretie (10 itemi); 7. sistemul cardio-respirator (5 itemi); 8. sistemul gastro-intestinal (11 itemi); 9. sistemul genito-urinar (5 itemi); 10. obiceiuri (19 itemi); 11. familia si viata conjugala (28 de itemi); 12. profesiunea (18 itemi); 13. educatia (12 itemi); 14. viata sexuala (16 itemi); 15. religie (19 itemi); 16. politica - lege - ordine (46 de itemi); 17. comportament social (72 de itemi); 18. afectivitate - depresiune (32 de itemi); 19. afectivitate - manie (24 de itemi); 20. tendinte obsesive si constrāngere (15 itemi); 21. idei delirante, halucinatii, iluzii, tendinte interpretative (31 de itemi); 22. fobii (29 de itemi); 23. tendinte sadice si masochiste (7 itemi); 24. morala (33 de itemi); 25. masculinitate si feminitate (55 itemi); 26. tendinte ale subiectului de a se arata īntr-o lumina neverosimila (15 itemi). La acestea se adauga 9 scale clinice: aspecte hipocondrice, depresii, isterie, personalitate psihopata, masculinitate-feminitate, paranoia, psihastenie, schizofrenie si hipomanie. Īn versiunile din deceniile de dupa 1960 au fost īmbunatatite alte scale privind sindroame psihice clinice, care, de fapt, toate poseda o semnificatie si īn domeniul normal. Testul s-a efectuat pentru a fi aplicat de la 16 la 55 de ani, pentru ambele sexe. A fost etalonat initial pe 700 de persoane din populatia Statului Minnesota, dar si pe vizitatori din S.U.A.: 250 de cursanti pregatiti pentru Universitate, grupe sociale de muncitori, dar si bolnavi de TBC si de epilepsie.

Scala clinica Minnesota MMPII

Inventarul de personalitate multifazic Minnesota (MMPI) este considerat cel mai complet si cel mai raspāndit chestionar.

Inventarul multifazic de personalitate THE MINNESOTA MULIPHASIC PERSONALITY INVENTORY, elaborat de STARKE, HATHWAY si McKINLEY, are la ora actuala cea mai mare raspāndire printre inventarele si chestionarele de personalitate. Cuprinde 550 itemi cu referire la 20 domenii (sanatate generala, simptome neurologice, psihosomatice, relatii familiale, atitudini morale etc.). Īntrebarile se afla pe cartonase pe care subiectul este pus sa le claseze īn trei gramezi corespunzatoare pentru "adevarat", "fals" si "nu stiu". Aceasta metoda este acceptata si de subiectii mai dificili. Trei scale ale chestionarului permit sa se determine daca subiectul tinde sa se prezinte constient sau nu, sub o lumina favorabila. Daca subiectul tinde sa se subestimeze sau sa se supraestimeze, faptul se pune īn evidenta prin scala K, daca da raspunsuri neobisnuite, fie ca raspunsuri la īntāmplare, fie ca raspunsuri realmente patologice ori raspunsuri care arata ca nu a īnteles īntrebarile, faptul este depistabil prin scala F. combinatii ale scalei F si K permit sa se determine daca subiectul a trecut īntr-un sens sau altul īn categoriile de deformari de raspunsuri specifice uneia sau alteia dintre cele doua scale cu dominanta.

Rezultatele se apreciaza īn functie de 4 scale de validare: ,,?", L, F, K si 9 scale clinice.

Scala de validare Minnesota

Urmatoarele Scale de validare vor fi succint prezentate:

a)    Scala ,,?" - este cea data de numarul total de raspunsuri la care persoanele raspund prin ,,nu stiu" (se numara). O nota relativ crescuta indica un subiect cu o structura psihastenica, depresiva ori numai inhibata. O nota prea mare poate invalida testul.

b)   Scala L (lie = minciuna) - Obtinerea de scoruri mari este proprie persoanelor rigide, psihopate ori cu tendinte interpretative (īn special cānd doresc, īn urma efectuarii testului, sa apara īntr-o lumina favorabila, falsificānd rezultatele).

c)    Scala F - apreciaza validitatea īntregului test. Un scor mare arata o posibila lipsa de atentie īn sortarea enunturilor ori incapacitatea de a da un raspuns corect.

d)   Scala K - are un rol corectiv prin masurarea atitudinii persoanei fata de raspunsurile date. Scorul mare arata tendinta de a se realiza un profil normal, indicānd atitudinea de aparare a persoanei, fata de propriile slabiciuni. El indica si un bun prognostic pentru bolnav, ilustrānd capacitatea lui de a-si rezolva propriile probleme.

Scale clinice - vizeaza, īn fond, trasaturi ale personalitatii.

1.    Scala Hs - pentru hipocondrie - masoara interesul individului pentru functii si caracteristici somatice. Scorul ridicat arata tendinte spre acuze somatice lipsite de suport organic, neīncredere īn medic, relatie terapeutica compromisa, inactivitate psihica. Scala diferentiaza aspectele hipocondriac - cenestopate sau tulburari organice.

2.    Scala D - pentru depresie - este sensibila la aparitia depresiei si anxietatii; scorul poate sa creasca si la subiectii normali dar blazati, sceptici, introvertiti ori cuprinsi de sentimentul inutilitatii. Detecteaza depresiile subiacente si disimulate.

3.    Scala Hy - pentru isterie - arata inactivitatea psihica, egocentrismul, atitudini sociale de mare naivitate, ca si tulburari functionale de ordin general. Scala indica potentialitatea histeroida.

4.    Scala Pd - pentru deviatie psihopatica - indica superficialitatea starilor emotionale, lipsa unor capacitati de a folosi experienta proprie, indiferenta fata de normele etico-morale, potential toxicomanic, tendinta spre perversiuni, tendinte narcisice.

5.    Scala M/F - masculinitate-feminitate - poate avea un scor mare, aratānd devierea structurarii intereselor īn directia sexului opus. Scala M/F cu scor mare la barbati este legata cāteodata, mai mult de anumite trasaturi intelective decāt de homosexualitate. Tendinta de homosexualitate este considerata ca prezenta cānd percepem o marire concomitenta a scorurilor la M/F, Pd si Pa. Scorul mare la femei indica existenta tendintei de dominare, agresivitate, lipsa de inhibitie.

6.    Scala Pa - paranoia - identifica o serie de trasaturi ca: neīncredere, suspiciune, hipersensibilitati, moralitate excesiva, tendinte interpretative.

7.    Scala Pt - psihastenie - se caracterizeaza prin īncercarea de decelare a fobiilor, obsesiilor, a tendintelor compulsive. Identifica si personalitati psihastenice care se manifesta prin depresie, disprosexie, neīncredere īn sine.

8.    Scala Sch - schizofrenie - nu este īn special ilustrativa pentru personalitati schizoide ori schizofrene, īntrucāt schizofrenia are o multitudine de forme clinice.

9.    Scala Ma - hipomanie - ne ajuta sa identificam persoanele cu structuri de personali-tate ce contin: tumult ideativ, polipragmatism, entuziasm incorigibil, non-conformism.

·   Scoruri ridicate la Pd si Ma indica imaturitate, toleranta scazuta la frustrare, ostilitate, impulsivitate, agresivitate, comportament delictual.

·   Scoruri mari la D, Hy, Hs caracterizeaza personalitatile pasive, resemnate, dependente, iritabile, īn tensiune.

·   Psihologii clinicieni au stabilit ca scorurile ridicate la D, Hy, Hs asociate cu valori mari la scala Pt se īntālnesc la alcoolicii vechi cu modificari biologice si psihice.

·   Persoanele cu scoruri ridicate la scala Pt si D pot obtine rezultate bune īn activitatea de rutina, desi sunt lipsite de initiativa, curaj, simt de raspundere.

·   De asemenea, scoruri mari la Pt, D si M/F caracterizeaza personalitatile nevrotice, inhibate.

Īn concluzie, inventarul MMPI releva potentialul psihopatologic, dar are unele dezavantaje: este rigid, raspunsurile pot fi usor trucate, este permanent un monolog, iar īn clinica are mult mai mult succes dialogul; subiectul poate face īn mod inconstient proiectie, īncarcāndu-se cu un grad mare de subiectivitate (īn mod frecvent subiectul se apreciaza asa cum crede ca este, cum si-ar dori uneori sa fie etc.).

Tehnica Rorschach-descriere

Tehnica Rorschach, imaginata si definitivata de Herman Rorschach īn 1921, se bazeaza pe raspunsurile pe care le da subiectul, pe rānd, īn fata a 10 planse, relatānd tot ce īsi poate reprezenta īn legatura cu stimulii standard.

Plansele sunt cunoscute ca alcatuind tehnica "petelor de cerneala" alcatuite prin suprapuneri de imagini simetrice, 5 dintre ele fiind alb-negru, 2 cu nuante de cenusiu si rosu si 3 planse sunt multicolore.

Cotarea se face īn raport de numarul total al raspunsurilor (care pot fi globale sau detaliu; forma, culoare etc.) si de timpul necesar pentru toate cele 10 planse. De o mare importanta pentru interpretare este continutul pe care subiectul īl prezinta īn raspunsuri: forme umane, animale, plante, anatomie etc., ca si raportul banalitate/originalitate.

Pe baza tehnicii Rorschach sunt descrise (Beck) arii centrale ale personalitatii:

a.    activitate intelectuala;

b.    emotii exteriorizate;

c.    viata emotionala īnnascuta.

Planse din proba Rorschach

Tehnica Rorschach, foarte mult utilizata, ajuta la evidentierea unor trasaturi de personalitate la subiecti normali, iar la bolnavi, atāt la cei somatici, cāt si la cei psihici, avānd rol important īn diagnosticare, diferentiere si prognoza psihiclinica. Dorim sa aratam ca, numai pe baza semnelor (fie ele si patagnomice) nu se pot diagnostica tipuri precise de maladii mentale, dar unele indicii, mergānd chiar spre cunoasterea detaliata le putem obtine prin aceasta tehnica. Astfel, perceperea predilecta a amanuntelor de forma este o dovada a claritatii perceptiei si un indicator al bogatiei intelectuale.

Perceperea, īn special dupa culoare a stimulilor din  planse arata unele ,,deschideri" spre zonele de mai mare sensibilitate afectiva, specifica pentru femei, iar la cele realizate preponderent dupa forma arata prezenta unor capacitati cognitive deosebite a tendintelor spre sinteza etc. Cei care au o fire sociabila realizeaza o buna asociere forma-culoare (FC+). Cei ce dau raspunsuri construite pe elementul ,,umbra" denota prezenta unor trairi emotionale negative: anxietate, depresii, inadecvare.

Utilizarea īn mod deosebit a spatiilor albe din  imaginile planselor arata īncapatānare, perseverenta, ostilitate. Viata interioara apare reflectata īn raspunsuri care surprind miscarea (K+), fiind dovada unor elemente ale emotiei interiorizate.

Cānd raspunsurile tip miscare (K) depasesc numarul celor de tip culoare se apreciaza ca gāndurile predomina asupra actiunilor, iar simptomele bolii privesc īn special modificarile la nivel cognitiv.

Predominanta raspunsurilor de tip culoare (C) asupra celor de miscare (K) arata prezenta exagerata a simptomelor somatice si motorii.

Tehnica Rosenzweig-descriere

Tehnica Rosenzweig (Picture Frustration Study-PF Test) este alcatuita anume pentru a sonda tolerantele si modul de a reactiona la stresul cotidian.

Fig. 14. Varianta pentru adulti   

 Fig. 15.  Varianta pentru copii

Formata din  24 de imagini precum cele din figurile 14 si 15, īn care sunt minimum 2 personaje, īn situatii frustrante determinate de un obiect sau personaj, tehnica solicita subiectului sa-si exprime spontan atitudinea prin cāteva cuvinte sau o fraza (īn primele 16 imagini). In urmatoarele 8 situatii subiectul trebuie sa raspunda unei acuzatii sau injurii.

Dupa administrarea probei, bolnavul citeste raspunsurile pe care le-a dat, iar examinatorul noteaza mimica, inflexiunile vocii etc., clarifica eventualele ambiguitati.

Raspunsurile sunt apreciate dupa: directia agresiunii, fapt care delimiteaza subiectii īn mai multe categorii. Acestia pot fi: extrapunitivi, intropunitivi si impunitivi, respectiv subiecti ce īndreapta reactia agresiva īn afara, spre ei īnsisi sau nu acorda semnificatie situatiei transmise: "nimeni nu e vinovat".

Fiecare item este compus din doua pesoane aflate īntr-un dialog si o situatie curenta de frustratie. Una din persoane spune ceva. Problema subiectului este de a se aseza īn situatia celui de al 2-lea personaj (din situatia de frustratie) care trebuie sa raspunda ca si cum ar fi implicat īn acea situatie de frustrare īn mod real.

Exista grade diferite de raspuns, dar modul de a raspunde poate fi īmpartit īn 3 tipuri:

1.    raspunsuri extrapunitive;

2.    raspunsuri intropunitive;

3.    raspunsuri impunitive.

Īn contextul acestor 3 tipuri de raspunsuri se detaseaza trei feluri an care predomina ceva:

1.    exista predominarea obstacolului si a tot ce sine de el;

2.    exista apararea eului;

3.    exista persistenta - cerintei,

       - necesitatii.

Din combinarea acestor 3 tipuri cu 3 raspunsuri se ajunge la existenta a 9 factori.

Teoria frustrarii considera ca este vorba de un obstacol.

Exista perspective principale īn reactia de frustrare care se exprima īntr-un fel de tipologie - Rosenzweig a delimitat 3 tipuri de R-uri:

a.     tipil de reactie dupa trebuintele frustrate,

b.    tipil de reactie dupa directie,

c.     tipil de reactie dupa caracterul mai mult sau mai putin adecvat al reactiei.

Testul are o anumita gradatie a situatiilor frustrante si evidentiaza destul de satisfacator toleranta la frustratie.

Rosenzweig spunea ca fiecare om dispune de o anumita capacitate fie de a evita descarcarea tensiunii; fie de a īncerca sa-si impuna un grad de idiferenta fata de situatiile frustrante iar toleranta la frustrare are atāt componente individuale cāt si educationale si datorita acestui fapt poate exista o ,,amānare" rationasa fie a satisfacerii unei trebuinte, fie a raspunsului agresiv de saturatie.

Exista subiecti care au toleranta foarte scazuta.

Īn interpretarea rezultatului testului se mai calculeaza indicele de conformitate la grup si se noteaza cu GCR; are ca scop masurarea conformatiilor raspunsurilor subiectilor, raportarea acestora la media raspunsurilor populatiei īn astfel de situatii frustrante.

Ele oglindesc gradul de adaptare sociala a insului.

Testul se poate aplica la:   

- oameni normali,

-   dizarmonici,

-   cazuri cu trasaturi sau tendinte anti-sociale.

Tehnica constituie un mod de selectionare a bolnavilor pentru psihoterapie. Totodata, ea da indicii asupra relatiilor interpersonale cu medicul, cu psihiatrul chiar privind riscurile interventiilor exploratorii sau terapeutice.

Chestionarul de personalitate al lui Thurston - prezentare generala

Inventarul de personalitate al lui L.L. THURSTONE (1951) are īn atentie 7 trasaturi de personalitate de baza evidentiati prin cei 140 itemi:

A= activism, rapiditate īn activitati lucrative; V= vigurozitatea; I= impulsivitatea; D= dominanta; E= stabilitatea emotionala; S= sociabilitatea; R= reflexibilitatea.

Chestionarul de personalitate al lui Thurstone are functii psihodiagnostice, de asemenea, complexe prin cei 140 itemi pe care īi formuleaza. Se refera la 7 trasaturi: (A) activism, rapiditate, rapiditati īn activitatile curente, (V) rigurozitate evidenta si īn aspectul corporal general (musculatura scheletului etc.), (I) impulsivitate īn luarea si realizarea deciziilor, (D) dominanta, prezenta si prestanta, īnsusiri active care īl impun ca lider, (E) stabilitate emotionala, (S) sociabilitate, R) flexibilitate. Trasaturile de mai sus au grade de evaluare, fapt ce permite alcatuirea unui profil psihologic complex al personalitatii.

Testul PF 16 Cattel-prezentarea testului

Īn testul PF16, Cattell a prezentat 16 factori de personalitate carora le-a implicat 2 feluri de dominatii factoriale: factori manifesti (constienti) si factori voalati (inconstienti). Aspectul acestui test implica o optica multifazica īn care este implicata inteligenta.

Pentru un profil de personalitate normala dar si īn cazul celor cu unele tendinte patologice, proba este eficienta. Redam notarea folosita de autor.

Etalon 16 P.F.

Nota

A

B

C

E

F

G

H

I

L

M

N

O

Q1

Q2

Q3

Q4



Profil 16 P.F. (R. B. Cattell)

□ A   Numele ........... Prenumele ....... Sexul ... Vārsta .... Data .......

□ B

Rezervat, detasat, critic, rece (preponderent schizotim).

A

A

Deschis, cald, amabil, cooperant, sociabil (preponderent ciclotm).

Mai putin inteligent, gāndire corecta (lentoare īn īntelegere sau īnvatare).

B

B

Inteligenta vie, capaciatate de abstractizare.

Stabilitatea emotionala scazuta, hipersensibilitate, versatilitate, iritabilitate, lipsa de toleranta la frustrare (eu slab).

C

C

Stabil emotional, realist, calm, echilibrat (eu puternic).

Umil, amabil, acomodabil, con-ciliant, docil.

E

E

Afirmativ, sigur pe sine, cu independenta de spirit, agresiv,īncapatānat, autoritar, dominator.

Moderat, prudent, taciturn, rezervat.

F

F

Impulsiv, entuziast, expansiv, vesel, direct, plin de viata.

Nepasator, oportunist, fara simtul datoriei, tendinta spre neglijenta (supraeu slab).

G

G

Constiincios, perseverent, cu simsul datoriei si al respon-sabilitatii, pozant moralizator (supraeu puternic).

Timid, timorat, suspicios; prudenta extrema (exteriorizare dificila, sentiment de infe-rioritate).

H

H

Īndraznet, sociabil, īntreprin-zator, spontan, cu rezonanta bogata.

Dur si realist, bazāndu-se pe sine, pozitivist, cu spirit practic, insensibil.

I

I

Tandru, dependent afectiv, imatur emotional, sensibil. Cere ajutorul si atentia celorlalti, īi lipseste spiritul practic.

Īncrezator, cooperant, adaptabil

L

L

Neīncrezator, īndīrītnic, neindicat pentru munca īn echipa.

Practic, constiincios, tine la forma, capabil sa-si pastreze sāngele rece; oarecare lipsa de imaginatie.

M

M

Imaginativ, boem, visator.

Direct, naiv, sentimental, natural.

N

N

Subtil, perspicace, clarvazator, lucid.

Calm, īncrezator īn sine, senin.

O

O

Anxios, depresiv, cu senti-mente de culpabilitate.

Conservator, cu respect pentru conventii.

Q1

Q1

Deschis spre nou, inovator, critic, cu gust pentru analiza.

Dependent de colectiv, fidel colectivului.

Q2

Q2

Independenta personala, decis, plin de resurse.

Necontrolat, īn conflict cu sine, fara grija pentru conventii, impulsiv. Integrare slaba.

Q3

Q3

Controlat, formalist, prudent īn raporturile sociale, cu amor propriu.

Destins, calm, nepasator, satisfacut. Slaba tensiune energetica.

Q4

Q4

Tensionat, cu sentimente defrustrare, depasit de evenimente. Tensiune energetica ridicata.

Chestionarul de personalitate Freiburg Fpi-prezentare generala

Chestionarul de personalitate Freiburg este un chestionar multifazic, factorialist, elaborat de Fahrenberg Selg Hampel (1978). Are 12 scale (īn total 212 itemi). Exista o serie de variante prescurtate. Scalele au saturatii īn diferite structuri, mai mult din domeniul afectivitatii si a tendintelor de tulburari ce se pot structura.

FPI 1 pune īn evidenta: nervozitate, tulburari psihosomatice (34 de itemi), dar si tulburari si stari generale proaste, insomnii, oboseala stagnanta, instabilitate, nelinisti, sensibilitate crescuta la stimuli puternici si meteosensibilitate.

FPI 2 pune īn evidenta agresivitate, imaturitate afectiva (26 de itemi), la care se adauga dispozitii si stari de agresiune corporala, verbala sau imaginara, reactii negative, impulsivitate, tendinte sadice, lipsa de control, nevoie intensa de schimbare, vulgaritate, glume proaste si tendinte spre exaltare.

FPI 3. Depresie, nesiguranta (228 de itemi), proasta dispozitie generala, momente numeroase de epuizare, nemultumire, anxietate, neliniste, ca si cum ar trebui sa se īntāmple ceva periculos, sentimente de gol interior si apatie, nemultumire, concentrare redusa aproape permanenta.

FPI 4. Emotivitate, frustrare (20 de itemi), stari de iritabilitate, tensiuni, susceptibilitate, toleranta scazuta la frustrari, nerabdare, neliniste, tendinte de iritabilitate urmate de agresivitate si furie, actiuni si stari afective adesea violente.

FPI 5. Sociabilitate (16 itemi). Tendinte de a stabili contacte, cunostinte si prieteni cāt mai multi, vioiciune, activism, tendinte de a fi comunicativ, īntreprinzator, vorbaret si prompt īn replici.

FPI 6. Sānge rece, calm, īncredere īn sine (20 de itemi), iritabilitate, tendinte de a fi deceptionat, susceptibil deceptionat cu usurinta, tendinte de a se simti deranjat si pus īn īncurcaturi, īngrijorari, preferinte de a ramāne īn asteptare, cānd trebuie sa decida ceva (deci amāna), pesimism si descurajare frecvente.

FPI 7. Tendinte de dominare, agresivitate, reactivitate, agresivitate (20 de itemi). Acte de agresiune fizica, verbala sau imaginara, capacitate de a-si impune interesele proprii, egocentrism, atitudini de suspiciune si de neīncredere īn ceilalti, conduite si gāndire autoritara, conformism, agresivitate sociala.

FPI 8. Inhibitie, tensiune (20 de itemi), timiditate si inhibitie īn relatiile curente, mai ales īn colectivitate, care poate evolua capacitatea de a relationa sau pāna la exprimarea unui comportament anormal. Neplaceri si trac īnainte de unele situatii, emotii ce se manifesta fizic si aspecte vegetative. Īn genere, forta de actiune redusa, nesiguranta īn luarea de decizii, incapacitate de a duce la bun sfārsit cele propuse, iritare si teama cānd este privit.

FPI 9. Fire  deschisa, autocritica (14 itemi), recunoastere deplina si usoara a unor defecte sau slabiciuni generale umane. Tendinte de autocritica, uneori īnsotite de atitudini dezinvolte.

FPI E. Extroversie-introversie. Este o scala care are 34 de itemi. Se refera la sociabilitate, nevoie de contacte, conduite degajate, placere de divertisment si variatie, tendinte spre activitate. E vorba de persoane īntreprinzatoare care dau tonul, dar au si tendinte de a domina, uneori, cu lipsa de stapānire.

FPI N. Labilitate emotionala. Este tot o scala suplimentara cu 24 de itemi. Se afirma nu numai dispozitia labila si proasta, dominant agresiva, tristete multa si lipsa de vlaga, iritabilitate si vulnerabilitate la frustrari, tensiune permanenta, tendinte spre meditatii si reverii inutile, plin de griji, cu sentimente de vinovatie, de multe ori cu dificultati de contact, dar si sentimente de a fi fost gresit īnteles si chiar nedreptatit, uneori apatic.

FPI M. Masculinitate (26 de itemi). Subiectul are comportamente active, constiinta de sine, este optimist, īntreprinzator, gata de actiune, cu dispozitie echilibrata, cu putine neplaceri organice si, īn genere, nu au trac.

Aceasta Scala FPI a fost tradusa si folosita īn Romānia, īncepānd cu 1984, la Universitatea din Cluj, de catre H. Pitariu.

Chestionarul Lacerbeau

Chestionarul lui   Lacerbeau (1965) dispune de 72 itemi, avānd sensibiliate pentru subiectii de 10-12 ani. Pe fiecare din cele 4 pagini ale testului se afla 18 ocupatii evocate, iar subiectii trebuie sa aleaga 6 ca preferate si 6 ca respinse, celelalte ramānānd neutre. Sunt continute ocupatii tehnice, intelectuale, sociale, sportive, legate de natura, de comert, artistice, manuale si imaginative. Īn cadrul fiecarei grupe se prezinta activitati teoretice si practice. Īn cotatie s-au acordat 2 puncte pentru raspunsurile preferentiale, un punct la cele nealese si nerespinse si 0 puncte pentru cele respinse.

Chestionarul Edwards

Chestionarul Edwards contine 240 de itemi cu raspunsuri perechi (alegere fortata). Dupa un timp, īntrebarile se repeta, fapt ce permite compararea rezultatelor. Pot aparea rezistente la raspunsuri, neglijente, confuzii, erori involuntare si voluntare.

Chestionarul s-a construit prin stabilirea situatiei statistice a fiecarui raspuns privind diferite activitati vocationale si avocationale.

Chestionarul de valori profesionale al lui Super

Chestionarul de valori profesionale ale lui Super

Chestionarul cuprinde 15 factori, fiecare factor descriind o caracteristicaesentiala, specifica unui ansamblu de profesii sau activitati, prin intermediul a 3 enunturi.

Se poate face suma notelor acordate pentru fiecare factor la cele 3 enunturi relevante pentru acesta. Scorul poate varia de la 3 la 15, deoarece fiecare dintre factorii enumerati are 3 enunturi cu o scara de evaluare de 5 grade.

ALTRUISM ( enunturile 2, 30, 31 ) - profesii care privesc lucrul cu oamenii si contribuie la ameliorarea vietii acestora ; medicina, relatii umane, asistenta sociala, invatamnt, comert, etc.

SIMT ESTETIC ( 7, 20, 41 ) - profesii care permit realizarea unor obiecte estetice: arta, design, etc.

CREATIVITATE ( 15, 16, 45 ) - activitati care permit crearea de noi produse, aplicarea de idei noi,inventarea de lucruri noi: profesii tehnice, stiintifice, artistice, literare, organizatorice, etc.

STIMULARE INTELECTUALA ( 1, 23, 38 ) - activitati ce ofera posibilitatea de a invata ceva nou si solicitao gndire independenta, reflexii abstracte

REUSITA OBIECTIVATA ( 13, 17, 44 ) - munci cu caracter executiv, finalizate prin produse concrete si care dau sentimentul de satisfactie prin buna executare a sarcinilor profesionale.

INDEPENDENTA ( 5, 21, 40 ) - ocupatii care permit persoanei sa lucreze dupa propriul ei ritm si sa aplice propriile idei ( conceptii ).

PRESTIGIU ( 6, 28, 33 ) - ocupatii cu un statut social ridicat si care confera importanta si impun respect.

CONDUCEREA ALTORA ( 14, 24, 37 ) - profesii care dau posibilitatea de a planifica si organiza munca altora.

AVANTAJE MATERIALE ( 3, 22, 39 ) - valoare asociata  unor munci cu renumerare mare. Tendinta de orientare in alegerea profesiei dupa cstiguri materiale.

10. SIGURANTA ( 9, 19, 42 ) - valoare asociata unor profesii care prezinta certitudinea mentinerii lor, asigurarea aceluiasi tip de munca si garantarea veniturilor materiale.

11. AMBIANTA DE LUCRU ( 12, 25, 36 ) - ocupatii caracterizate prin conditii bune de munca, si anume curatenie, caldura, lipsa de zgomot.

RELATII CU SUPERIORII ( 11, 18, 43 ) - alegerea locului de munca in functie de cadrele de conducere din domeniul respectiv.

RELATII CU COLEGII DE MUNCA ( 8, 27, 34 ) - alegerea locului de muncape criteriul unor relatii bune in colectivul de munca, ceea ce are importanta majora in ocupatiile semicalificate si la functionarii administrativi.

STILUL DE VIATA pe care il implica profesia ( 10, 26, 35 ) - valoare asociata la tipul de munca ce permite desfasurarea unei vieti corespunzatoare imaginii faurite de persoana respectiva, si anume profesii cu program neregulat, care implica deplasari, calatorii, etc.

VARIETATE ( 4, 29, 32 ) - profesii care permit activitati diverse, variate, nerepetitive. Orientare spre satisfactii personale.

Se stabileste ordinea ierarhica a factorilor. Primii 3-5 factori la care ati obtinut punctajul cel mai amre reprezinta domeniul de activitate in care puteti avea succes si va puteti realiza din punt de vedere profesional.

Tehnica Szondi- descriere

Tehnica Szondi, elaborata de Leopold Szondi īn 1939, vizeaza explorarea pulsiu-nilor intime ale individului. Formal, bazāndu-se pe notiunea de preferinta estetica, proba este alcatuita din 48 fotografii ale unor bolnavi psihici - 6 serii a cāte 8 fotografii, cu reprezentanti din  8 entitati nosologice recunoscute clinic.

Bolnavul alege din  fiecare serie 2 fotografii care-i plac mai mult si 2 care-i displac, īn ansamblu va alege 12, considerate simpatice si 12 drept antipatice. Se repeta de mai multe ori, la 1-2 zile. Pentru alcatuirea unei poze, unii psihologi solicita si algeri precum: ,,mai putin simpatic" ori ,,mai putin antipatic".

Alegerile sunt considerate ca reprezentānd trebuinte aprobate de persoana, iar respingerile ca trebuinte reprobate, refulate, ele manifestāndu-se īn toate domeniile vietii omului: profesiune, prietenie, dragoste, boala.

Tehnica este bazata pe o metodologie psihologica originala, numita de Szondi "analiza destinului", ce exploreaza "inconstientul familial" situat īntre inconstientul personal al lui Freud si inconstientul colectiv al lui Jung.

Tehnica este destinata investigatiei pulsionale, avānd pretentia de a formula diagnostice psihiatrice.

Īn acest sens, Moser (1954) compara pe 40 de cazuri diagnosticul clinic cu rezultatele tehnicii si gaseste o corespondenta de 86%.

Totusi, Arnold si Kohlmann arata ca numai epilepticii au putut fi identificati, pe baza probei, de alte grupe nosologice.

Chestionarul L.B.D.Q. -descriere

Investigarea conducerii se realizeaza prin chestionarul de 100 de itemi -Leadership Behavioral Descriptivr Questionary -Chestionarul descriptiv al comportamentului leaderului (L.B.D.Q.)cuprinde 100 de itemi evaluānd 12 dimensiuni ale comportamentului de conducere:

1. Consideratia - vizeaza masura īn care leaderul este preocupat de starea generala si de statutul subalternilor;

2. Structurarea - masura īn care leaderul īsi defineste clar propriul rol si le aduce la cunostinta subalternilor ce se asteapta de la ei;

3. Reprezentativitatea - masura īn care leaderul vorbeste si actioneaza ca reprezentant al grupului;

4. Īmpacarea cerintelor - masura īn care leaderul īmpaca cerintele organizationale contradictorii si reduce dezordinea din sistem (entropia sistemului);

5. Tolerarea incertitudinii - masura īn care leaderul este capabil sa suporte incertitudinea si amānarea fara a deveni nervos sau anxios;

6. Puterea de convingere - masura īn care leaderul foloseste īn mod eficient persuasiunea si discutia si exprima convingeri ferme;

7. Tolerarea libertatii - masura īn care leaderul le ofera subalternilor posibilitatea de a avea initiative, de a lua decizii si a actiona;

8. Asumarea rolului - masura īn care leaderul īsi exercita īn mod activ rolul de conducator si nu-si deleaga autoritatea altora;

9. Corectitudinea predictiilor - masura īn care leaderul da dovada de previziune, de capacitate de a prevedea corect rezultatele;

10. Accent pe productie - masura īn care leaderul exercita presiuni pentru a asigura productia;

11.Integrare - masura īn care leaderul mentine unitatea grupului pe care īl conduce; rezolva conflictele aparute īntre membrii grupului;

12. Orientare spre superiori - masura īn care leaderul mentine relatii bune cu superiorii are influenta asupra lor, si lupta pentru a-si ridica statutul.

Cotarea se realizeaza atribuind fiecarui item o scala de la 1-5 si adunand pe fiecare dimensiune in parte punctajul obtinut.

Chestionarul de investigare a culturii organizationale

Chestionare de investigare organizationala

Cultura organizationala

Concept viu disputat si īncarcat de multiple semnificatii, cultura organizationala are meritul de a aduce īn atentia managementului organizatiei importanta factorului uman si a fenomenelor identitare īn cadrul īntreprinderilor. Lansat pe la īnceputul anilor '80 īn Statele Unite, cultura organizationala si, īn general, culturalismul a cunoscut o expansiune rapida, astazi constituind nucleul teoretic al unei noi scoli īn stiinta managementului: scoala managementului cultural. Din acest moment, literatura de management a īnceput sa popularizeze faptul ca excelenta unei organizatii este data de modurile comune prin care membrii ei au īnvatat sa gāndeasca, sa simta si sa actioneze. Asadar, este greu de crezut ca īn zilele noastre, un studiu asupra comportamentelor, relatiilor si structurilor organizationale se poate realiza fara luarea īn considerare a culturii.
Domeniul culturii organizationale a atras atentia cercetatorilor īndeosebi dupa aparitia lucrarii renumitilor T. Peters si R. Waterman In Search of Excellence. Cei doi autori au avut un aport major la raspīndirea acestui concept deoarece, prin numeroase cazuri concrete, au demonstrat ca exista o corelatie īntre dimensiunile culturii organizationale si performantele obtinute de companii de renume.. Herbert Simon a īncercat sa exploreze lumea necunoscuta a sentimentelor si a examinat consecintele acestora asupra functionarii organizatiilor, ajungīnd la asa-numita "rationalitate limitata", termen cheie pentru definirea culturii organizationale.
Pentru teoria clasica a organizatiilor (ne referim aici la F. W. Taylor sau H. Fayol) comportamentul uman nu a ridicat niciodata vreo problema. Pentru primii teoreticieni īn stiinta manageriala, aspectele negative nu erau rezultatul irationalitatii comportamentului angajatilor īn munca, ci rezultatul unor structuri organizatorice prost realizate. Īn opozitie cu aceasta opinie, miscarea relatiilor umane a scos īn evidenta importanta sentimentelor si a factorilor afectivi, psihologici īn explicarea comportamentului īn organizatie.
Īn acest context, Herbert Simon reuseste o deconstructie a modelului clasic al rationalitatii, propunīnd termenul de rationalitate limitata. Īn elaborarea conceptelor, Simon a plecat de la considerentul ca teoria organizatiilor nu-si gasea utilitatea si justificarea decīt daca se admitea ca rationalitatea umana este supusa unor limite. Aceste limite depindeau de mediul organizational īn care se afla individul, mai precis de valorile proprii, credintele, traditiile si mostenirile ce confera fiecarei organizatii o identitate. Rationalitatea este "cultural limitata" pentru ca, sustine Herbert Simon, organizatia poate avea o structura bine definita īn masura īn care exista frontierele rationalitatii. Daca aceste frontiere variaza īntr-un mod repetat si imprevizibil, organizarea nu poate fi stabila.
Contributia lui Herbert Simon la conturarea, pentru prima data, a conceptului de cultura organizationala avea sa puna sub semnul īntrebarii modelul de actiune rationala si sa redescopere necesitatea si virtutiile unui mecanism de functionare emotional, colectiv. Pentru P. H. Chombart de Lauwe cultura este un produs al societatii care īnglobeaza ansamblul cunostintelor, al modelelor de practici, al sistemelor de valori si reperezentari, al simbolurilor, al miturilor care se impun indivizilor. Ea are la rāndul ei o actiune asupra indivizilor, fiind traita īn practicile muncii, īn raporturile sociale, īn utilizarea timpului liber, īn aspiratii, īn proiecte, īn actiune. G. Rocher considera cultura ca fiind ansamblul modalitatilor da a gāndi, simti si actiona, mai mult sau mai putin formalizate, care, fiind īnsusite si comune mai multor persoane, folosesc la constituirea unor persoane īn colectivitate sociala distincta.
O opinie pertinenta o constituie si cea a lui G. Hofstede, conform careia cultura este un fenomen colectiv, deoarece este acceptata cel putin partial de oameni, care traiesc sau au trait īn acelasi mediu social, unde a fost īnvatata; este programarea colectiva a gāndirii, care distinge membrii unui grup de un altul.
Cultura organizationala, la rāndul ei, reprezinta un complex de comportamente, practici si sisteme de valori care asigura si guverneaza coeziunea membrilor sai. Bazele culturii organizationale stau īn cultura nationala pentru ca regulile, normele, valorile regasite īntr-o organizatie īsi au sorgintea īn regulile, normele si valorile promovate la nivelul culturii nationale. Cultura organizationala, asadar, nu se confunda cu viziunea, misiunea sau strategia organizatiei. La fel, prin cultura nu vom īntelege civilizatia sau rafinamentul mintii, ci "software"-ul mental.
Pentru Edgar Schein, cultura organizationala vizeaza cīteva elemente constitutive: regulile de comportament, normele care se dezvolta īn cadrul grupelor de munca, valorile dominante adoptate de organizatie privind produsele, filosofia care calauzeste politica unei organizatii fata de partenerii de afaceri, regulile stabilite īntr-o organizatie pentru functionarea ei eficienta, spiritul si climatul ce caracterizeaza organizatia īn mediul intern si īn relatiile cu mediul īnconjurator.
Alte ipoteze, exprimate de Renaud Sainsaulieu, arata ca la baza notiunii de cultura organizationala sta aderarea indivizilor la un proiect mobilizator. Organizatia nu se limiteaza doar la un spatiu de manifestare a unor practici, valori si ritualuri colective, ci ar mobiliza si fortele membrilor sai īntr-un proiect care implica atingerea unor obiective strategice.

Este foarte important sa avem metoda de investigare adecvata pentru cultura organizationala. Unul dintre ele este chestionarul de cultura organizationala care merge pe tipologia lui Mintzberg alcatuit din 40 de itemi.

Cotare

a)

b)

c)

d)

e)

1

2

9

3

8

4

7

5

6

Caracteristicile tipurilor organizationale

Structura simpla

q               supervizare directa a sefului

q               flexibila

q               neformalizata

q               autocratica

q               lidership "hands on"

q               seful ia deciziile

q               seful cunoaste toti angajatii cheie

q               hotarare

Birocratie mecanicista

q                   bazata pe reguli, proceduri si sisteme

q                   comunicare complicata

q                   experti functionali

q                   specialisti

q                   control si masurare

q                   colectari sofisticate de date

q                   disciplina

Birocratie profesionala

q                   munca importanta facuta de profesionisti

q                   organizatia sprijina profesionistii

q                   delegarea luarii deciziilor si puterii

q                   organizatia stabileste standardele de baza

q                   libertate pentru profesionisti

q                   managerii conduc si coordoneaza

q                   lidership persuasiv

q                   schimbare lenta

Divizionala

q                   masurare atenta a rezultatelor

q                   independenta divizionala

q                   autoritatea si responsabilitatea se afla in principal la managerii de divizii

q                   duplicarea functiunilor

q                   cheltuieli mari

q                   unitatile sunt centre de profit

q                   planificarea strategica facuta la centru

q                   mecanisme de protectie divizionala

q                   comunicare formalizata cu centrul

Adhocratia

q                   discutii intre experti

q                   evitarea birocratiei

q                   echipele se formeaza si se dizolva

q                   indivizii isi urmeaza propriile interese

q                   mult efort de coordonatre

q                   lipsa standardizarii si formalizarii

q                   deschidere

q                   sedinte si examinari frecvente

q                   complexitate

q                   lipsa de ordine

q                   puterea apartine celor cu expertiza

q                   revedere regulata a strategiei

Testele de aspiratii Dembo

Testul de aspiratii Dembo este un test de atitudini fata de propriile posibilitati si performante. Se prezinta subiectului mai multe foi cu sarcini spre rezolvare a diferitelor secvente care solicita unele performante. Īntr-o prima faza, subiectul este solicitat sa priveasca motivele primei secvente a testului ce i se ofera spre rezolvare si sa evalueze daca va putea sa rezolve sarcina si īn cāt timp. Se noteaza cotatiile subiectului si apoi se cronometreaza rezolvarea si timpul de reactie. I se aduce la cunostinta subiectului rezolvarea din punctul de vedere al corectitudinii si al timpului. Urmeaza a doua etapa similara, apoi a treia. De fapt, prin aceasta strategie de testare se sondeaza atāt performantele efective, cāt si aspiratiile solicitate. Ele reprezinta o evaluare a propriilor performante potentiale si ajustarea lor pe parcursul īntregului test. Este un test final care arata mai ales atitudinile fata de sine ale subiectului (apud Ursula schiopu, 2002).

Mentionam faptul ca īn literatura psihodiagnostica exista o multitudine de chestionare de interese, de opinii, de tip emotional. Ele evidentiaza, īn fond, atitudini si ajuta specialistul īn completarea diagnostica a unui caz.

Īn Romānia a fost tradusa versiunea franceza de catre C. Zahirnic versiune prelucrata. Exista 3 variante, A, B si C, relativ similare. Chestionarul se remarca prin densitate. Are 187 de itemi cu raspunsuri la alegere.

Testele Cornell-index

Chestionarelesunt modalitati de cercetare, de cunoastere, prezente īn majoritatea disciplinelor ca si īn activitatile cotidiene, alcatuite din  īntrebari cu un anumit grad de generalitate, dar urmarindu-se o ,,radiografiere" a starilor, atitudinilor, intereselor, pozitiilor subiectului. Se īntelege ca raspunsurile pot fi mai mult sau mai putin subiective, de aceea se alcatuiesc fie cu raspunsuri īnchise("DA", "NU", "NU sTIU"), fie cu raspunsuri deschise (libere).

Unul dintre chestionarele cunoscute si frecvent utilizate este Chestionarul Cornell (Universitatea Cornell din  S.U.A.), alcatuit din  101 īntrebari, la care subiectul este "fortat" sa raspunda cu DA ori NU.

Īntrebarile sondeaza īn ansamblu aspecte somatice, psihice, comportamentale. din  cele 101 īntrebari: 18 se refera la frica si dificultati adaptative; 7 īntrebari investigheaza timia, dispozitiile afective; 7 īntrebari sunt referitoare la anxietate si nervozitate, altele privesc aspecte hipocondriace, neīncrederea ori sensibilitatea excesiva, iar altele se refera la tulburari gastro-intestinale, circulatorii etc. Se obtine o nota care poate varia īntre 10 si 100, iar cei cu punctaj peste 23 sunt considerati bolnavi.



loading...








Document Info


Accesari: 48843
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )