Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Arhitectura Spatiului Neconstruit

Arhitectura constructii




Facultatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu , Bucuresti




Arhitectura Spatiului Neconstruit

Ferme urbane

Termenul de "arhitectura" reprezinta la baza construibilul, īnglobānd īn īntelesul acestuia diferitele curente ce s-au succedat de-a lungul istoriei umane, de la prima cocioaba pe care omul primitiv a īncropit-o dupa ce a pasit afara din pestera si pāna la zgārāie-norii zilelor noastre. Nu este vorba aici de valoarea morfologica a termenului mai sus amintit, este vorba de simbolistica acestuia ce reprezinta "construitul" īntr-un spatiu "neconstruit" - spatiu ce nu a fost supus schimbarii din forma sa naturala de catre om si īn forma caruia nu a existat o interventie umana, interventie 929k108j ce ar fi constat īn recrearea acestui spatiu dupa dorintele - nevoile si esteticul - omului.

"Construitul" creeaza apoi spatii īntre constructii, iar aceste spatii - legaturi īn interiorul retelei construitului - īncep sa capete statut de spatii arhitecturale sub influenta necesitatii umane : chiar daca īn antichitate se punea pret pe amenajarea acestor spatii a urmat o perioada de peste 1000 de ani īn care dezinteresul fata de spatiile inter-cladiri a dus la aparitia unei trame stradale de tip medieval, un haos de strazi si stradute ce se īntālneau, mai mult sau mai putin, īn piete publice neregulate, de fapt un spatiu mai mare neamenajat īntre diferite cladiri.

Tendintele īn arhitectura s-au schimbat odata cu vremurile, pe de o parte din necesitate, pe de alta parte odata cu evolutia tehnologiei, astfel īncāt, īn zilele noastre, cānd se simte puternic nevoia de spatii recreative - spatii verzi - acestea au devenit un element foarte important īn urbanismul actual. Explozia demografica, care sta la baza tuturor celorlalte forme de agresare a mediului, a dus la expansiunea urbana, la poluarea crescuta a mediului, si nu īn ultimul rānd, la ideea resurselor limitate de hrana, problema cu care omenirea urmeaza sa se confrunte, dupa spusele specialistilor, īn cel mai scurt timp.

Īn concluzie, tot ce rezida īn interiorul orasului - si nu numai - si este creat de om sub influenta dorintei estetice, din necesitate, sau amuzament se poate numi arhitectura.

Ma voi concentra acum pe una din cauzele pentru care omul a modelat mediul īnconjurator de-a lungul timpului - necesitatea, aceasta fiind la ora actuala, date fiind problemele speciei umane, ce-a mai importanta stare ce trebuie satisfacuta.

Īnainte de caderea Blocului Comunist, URSS a jucat un rol foarte important īn sustinerea agriculturii cubaneze. Pe de o parte, principalul produs al Cubei - zaharul - era cumparat de rusi la un pre de cinci ori mai mare decāt cel al pietei, iar, pe de alta parte, īngrasamintele chimice furnizate de rusi contribuiau masiv la dezvoltarea agriculturii din Cuba.

Astfel, Cuba aducea anual din URSS mai mult de 1,3 milioane tone de īngrasaminte chimice pentru a le folosi īn agricultura. Mai mult decāt atāt, aproape 65% din alimente si 90% din petrolul din Cuba proveneau din URSS. De aceea, caderea Uniunii Sovietice a determinat un soc pentru sectorul agricol si alimentar al Cubei, īn numai patru ani productia agricola cubaneza īnregistrānd o scadere de 54 de procente. Perspectivele sumbre indicau riscul unei crize generalizate. Sistarea furnizarii de petrol catre tara lui Fidel Castro a facut aproape imposibil transportul legumelor si fructelor de la fermele din zona rurala catre locuitorii oraselor. Riscul unei crize generalizate īn asigurarea hranei populatiei a fost depasit prin dezvoltarea agriculturii urbane



Īn aceste conditii, strategia adoptata pentru solutionarea acestei crize viza prioritizarea productiei de alimente si īncurajarea dezvoltarii micilor fermieri. Totodata, sistarea importului de īngrasaminte chimice rusesti a determinat reorientarea specificului agricol catre profilul bio. Pentru a asigura necesarul de hrana pentru populatie, productia agricola a Cubei trebuia sa fie dubla, dar folosind compost īn loc de īngrasaminte chimice.

Pentru populatia urbana, salvarea a venit prin īnfiintarea de ferme agricole īn orase. Cubanezii le numesc "organoponicos" si, indiferent ca sunt mari sau mai mici, toate au la baza doua principii - sa utilizeze metode organice si sa raspunda nevoii de hrana a locuitorilor. Marimea acestora variaza de la cātiva metri patrati pāna la doua hectare, fiind situate pe terenurile virane din orase, īn locul unor foste parcari pentru masini, īn spatiul dintre strazi sau chiar pe acoperisul cladirilor.

Toate furnizeaza legume si fructe suta la suta naturale - de la fasole, rosii, salata verde, vinete sau ceapa, pāna la banane si mere, pe care populatia din orase nu īsi permite sa le transporte de la distante mari

Havana, cel mai mare oras din Cuba, care adaposteste aproximativ 20% din populatia tarii, a simtit cel mai acut efectele crizei economice determinate de caderea URSS. Īn conditiile declinului productiei agricole si lipsei combustibilului necesar transportului de alimente, īn Havana anilor '90 s-au dezvoltat mai bine de 25.000 mici ferme agricole pentu cultivarea legumelor si fructelor.Īn prezent, mai mult de 90% din fructele si legumele proaspete pe care le consuma locuitorii Havanei provin din cele peste 200 de gradini urbane īnfiintate īn capitala Cubei. Fermele din Havana ocupa aproximativ opt procente din suprafata orasului

Exemplul cubanez, nascut dintr-o disperare si o dorinta acuta de supravietuire a unei natiuni, probabil va fi preluat si de alte tari, care, sigur, nepresate de foamete si colaps economic, vor putea sa īmbunatateasca si sa optimizeze aceste ferme urbane , care, pe lānga faptul ca ofera hrana 100% ecologica pot tine loc si de "spatii verzi" producatoare de oxigen - aer curat - īn interiorul megalopolisurilor viitorului. Cuba a reusit sa supravietuiasca contra tuturor oprelistilor si chiat daca aceste ferme nu satisfac īn totalitate nevoia populatiei, reprezinta un procentaj importanmt din consumul zilnic de "verdeturi".

Un exemplu care sustine aceasta directie spre care tind si tarile dezvoltate este conceptul elaborat de profesorul de ecologie Dickson Despommier de la Universitatea Columbia din New. Constructii de tip "zgarie-nori" cu functiuni de ferme urbane ar putea fi realizate pentru inceput in Dubai si Olanda. Prin supraetajare se va oferi posibilitatea castigarii de spatiu, pe care s-ar putea realiza impaduriri, reprezentand si o solutie pentru reducerea efectului de sera. In conceptul lui, profesorul de ecologie, propune o distributie pe 30 de etaje ; serele de legume si fructe vor avea conditii propice de dezvoltare si de alimentare cu apa de canalizare din centrele urbane. Cladirile vor avea structura circulara, find acoperite cu pereti exteriori din sticla protejata cu un strat transparent de oxizi de titaniu. Pe acoperisul imobilului sera se vor amplasa panouri solare sau spirale eoliene, la subsol fiind prevazuta o mini-termocentrala.



Serele cu zeci de etaje vor putea fi construite in orice oras din lume si vor proteja recoltele de intemperii, oricare vor fi schimbarile climei. Legumele si fructele vor beneficia de conditii optime de dezvoltare, iar apa de canalizare din marile metropole va fi reciclata si imbunatatita cu ajutorul plantelor cultivate de oraseni.

Fermele urbane au fost dintotdeauna visul multor oraseni. Pe la inceputul secolului XX, multi americani cresteau gaini pe acoperisurile blocurilor, pentru a avea oua proaspete. Chiar si astazi, in multe zone urbane ale lumii, locatarii planteaza uneori pe spatiul verde din fata imobilelor legume sau pomi fructiferi. Sa nu uitam ca si in Romania se dorea implementarea unor astfel de ferme in perioada comunista, orice cetatean - ex. din Bucuresti - putea lua in folosinta de la primarie dupa ce depunea o cerere, un teren din intravilanul municipiului pentru al cultiva cu zarzavaturi.

Totusi, pana acum nimeni n-a indraznit sa viseze atat de grandios ca doctorul Dickson Despommier, profesor de stiinte ecologice la Universitatea Columbia din New York. El a conceput un veritabil zgarie-nor destinat agriculturii, care ar putea asigura hrana orasenilor din viitor.

Specialistii in statistica ne asigura ca, pana in anul 2050, omenirea va depasi noua miliarde de locuitori. Acestia vor trai in proportie de 80% in orase, intrucat doar centrele urbane le pot oferi locuri de munca diversificate. Calculele arata ca, pentru a hrani surplusul de trei miliarde de oameni, pamantenii vor avea nevoie de mai mult teren agricol Sa taie alte paduri este inacceptabil. In plus, pentru ca viitorul sa apara intr-o lumina si mai sumbra, din cauza schimbarilor climatice chiar si actualele terenuri agricole se vor reduce prin desertificare sau cresterea nivelului oceanului planetar. Fermele zgarie-nori ar putea fi o solutie. Ele ar oferi plantelor aceeasi protectie contra intemperiilor de care au parte si oamenii, putand fi amplasate atat in zonele friguroase, cat si in cele desertice. Transportul hranei catre zonele urbane s-ar reduce foarte mult, iar practicarea agriculturii ar putea deveni un hobby sanatos pentru oraseni.

Multe idei exista in legatura cu aceasta teorie , idei facute sa prezinte intr-o lumina favorabila viitorul omenirii, care la ora actuala nu pare prea luminos. Cāte din aceste idei sunt realizabile ? "vom trai si vom vedea" se zice in popor, si mai mult de atat chiar ca nu avem ce face. Īntrebarea este daca a invatat omenirea ceva din toata istoria sa si nu va mai repeta greselile pe care le-a facut cu privire la degradarea mediului, si aici nu e vorba de exploatare pentru ca omul are dreptul la exloatarea mediului, e vorba de exploatare ignoranta, lipsita de respect pentru mediu ; sau teoria asta nu face altceva decat sa ne faca sa rasuflam usurati si sa ne continuam exploatarea ignoranta pentru ca pana la urma exista solutii pentru a supravietui si fara asa-zisa natura pentru ca ne putem creea singuri natura noastra in interiorul oraselor, deci pana atunci putem termina toate resursele naturale ...si apoi ne vom refugia in " fermele urbane" si va fi bine.

Schimbarea climei nu trebuie sa ne sperie. Vom gasi solutii si vom salva aceasta planeta si viitorul omenirii. Dickson Despommier










Document Info


Accesari: 3345
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )