Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























LUCRARI DE CONSOLIDARE CU PILOTI FORATI DIN BETON ARMAT CAIET DE SARCINI GENERALE LUCRARI DE CONSOLIDARE CU PILOTI FORATI DIN BETON ARMAT

Arhitectura constructii




ROMANIA

MINISTERUL TRANSPORTURILOR,




CONSTRUCŢIILOR s1 TURISMULUI

COMPANIA NAŢIONALĂ DE AUTOSTRĂZI

sI DRUMURI NAŢIONALE DIN ROMĀNIA

CAIETE DE SARCINIGENERALE COMUNE

LUCRĂRILOR DE DRUM

CAIET DE SARCINI NR. 1

LUCRARI DE CONSOLIDARE

A TERASAMENTELOR DE DRUM

PARTEA A IV-A

LUCRĂRI DE CONSOLIDARE CU PILOŢI FORAŢI

DIN BETON ARMAT

CAIET DE SARCINI GENERALE

LUCRĂRI DE CONSOLIDARE CU PILOŢI FORAŢI

DIN BETON ARMAT

CUPRINS

GENERALITATI

CARL DESCRIEREA OPERAŢIUNILOR

CAP.II. MATERIALE UTILIZATE - CONDIŢII DE CALITATE.

CAP.III. VERIFICAREA CALITĂŢII.

ANEXA - REFERINŢE NORMATIVE

GENERALITATI

Īn cazul fenomenelor de instabilitate a unor masive de pamānt, cum ar fi de exemplu terasamentele cailor de comunicatie, unde apar solicitari orizontale foarte mari, pentru preluarea acestor solicitari se prevad lucrari 939g62j de consolidare cu piloti forati din beton armat (ф > 300 mm).

Lucrarea se masoara la metru liniar (m) de pilot forat si cuprinde urmatoarele operatiuni:

forarea pilotilor;

armarea pilotilor;

3. betonarea pilotilor;

saparea radierelor;

armarea radierelor;

betonarea radierelor si montarea parapetului.

CAP.I. DESCRIEREA OPERAŢIUNILOR

Art.l. Forarea pilotilor

Trasarea si pichetarea axului pilotilor se va face īn mod vizibil, respectānd distantele si cotele din detaliile de executie.

Pilotii forati se vor realiza prin retragere, fiind interzisa circulatia peste pilo|i la mai putin de 3 zile de la betonare.

Pilotii se vor fora obligatoriu in sistem tubat.

Materialul sapat īn piloti se va evacua imediat, fiind interzisa depozitarea acestuia īn zona lucrarii.

Pe tot timpul forarii se va urmari natura materialului extras, comparāndu-se cu rezultatele studiului geotehnic initial. Asupra oricaror nepotriviri se va īnstiinta proiectantul.

Forajele ce nu se mai pot executa (din cauza unor obstacole sau surpari ivite īn timpul forarii, sau greseli de executie) trebuie umplute cu beton foarte fluid, clasa C 6/7,5; solutia de continuare a pilotajului se stabileste de proiectant.

Conducerea santierului este raspunzatoare de pregatirea si instruirea personalului calificat, īnainte de īnceperea executiei. Este interzis a se lucra cu personal necalificat sau cu calificare necorespunzatoare, deoarece calitatea lucrarii de piloti depinde direct de acest lucru.

Art.2. Armarea pilotilor

Armarea pilotilor se face cu carcase circulare alcatuite din bare longitudinale, inele de rigidizare, freta si distantieri.

confectionarea carcaselor de armatura si transportul lor la locul de punere īn opera;

- pentru manipulari se prevad urechi sau inele de agatare;

- īnainte de introducerea carcasei īn foraj, se face receptia ei, prin verificarea concordantei cu proiectul, a rigiditatii, a sudarii corecte a barelor, a distantierilor, etc.;

- lansarea lenta a carcasei īn interiorul tubajului cu ajutorul unei macarale si centrarea corecta a acesteia īn foraj conform proiectului de executie.

La pilotii de proba stabiliti pentru efectuarea īncercarii nedistructive prin carotaj sonic se vor fixa pe carcasa de armatura tuburi din metal sau plastic conform detaliului de armare.

Art.3. Betonarea pilotilor

In functie de prezenta apei īn gaura de foraj exista doua tehnologii de turnare: "sub apa" sau "īn uscat".

Ambele tehnologii comporta urmatoarele etape de realizare:

turnarea betonului de clasa prescrisa si de consistenta fluida cu Iucrabilitate T4 la locul de turnare;



retragerea īn avans a tubulaturii de turnare fata de tubajul recuperabil al instalatiei de forat, odata cu avansarea betonarii.

La turnarea "in uscat", pentru a se evita segregarea betonului, tubulatura de turnare trebuie mentinuta tot timpul betonarii īnecata pe cca.1,0 m īn masa de beton din pilot.

Īn cazul turnarii "sub apa", operatia se executa cu ajutorul unui burlan īnecat, format din tronsoane si prevazut cu capac metalic asezat la partea inferioara a pālniei.

La īnceperea betonarii burlanul trebuie coborāt cu cca. 10 cm deasupra talpii forajului.

Īn timpul betonarii partea de jos a burlanului se va mentine permanent cufundata īn beton pe 2,0...3,0 m pentru a nu se produce īntreruperi īn corpul pilotului.

Nivelul betonului īn burlan se va mentine permanent deasupra nivelul apei din foraj, iar betonarea se va face īn flux continuu, pāna la betonarea completa a pilotului, asigurāndu-se astfel continuitatea betonului īn corpul pilotului.

Extragerea tubajului recuperabil al instalatiei de forat se face prin miscari continue īn plan orizontal si vertical, efectuate de la nivelul terenului prin comenzi hidraulice. Aceasta operatie se realizeaza treptat, avāndu-se grija ca siul tubajului sa fie permanent sub nivelul betonul turnat cu minimum 2 m.

Pentru a se evita antrenarea carcasei de armatura la extragerea tubajului, ea trebuie prevazuta la partea inferioara cu o tabla metalica sudata de armatura pe care preseaza greutatea betonului turnat. Diametrul acestei table metalice va fi I din cel al carcasei, pentru a lasa sa patrunda usor betonul pe fundul forajului.

La terminarea betonarii capul coloanei betonate va trebui sa fie mai sus fata de cotele din proiect cu:

- 0,50 m la betonarea "in uscat";
i '.■ - 1,00 m la betonarea "sub apa".

Materialul suplimentar care nu īndeplineste conditiile de calitate necesare va fi īndepartat ulterior prin demolare.

Pentru fiecare pilot īn parte, seful de lucrare va completa "Fisa tehnica a pilotului" care cuprinde date privind forarea si turnarea betonului pilot.

Art.4. Saparea radierelor

Solidarizarea pilotilor din beton armat se realizeaza cu radiere din beton armat.

Saparea radierelor se face pe rānd (cāte un radier), fiind urmata de armarea si betonarea acestuia.

Art.5. Armarea radierelor

;.. De regula armarea radierelor se face "bara cu bara" din otel beton OB 37, de diametre si la distantele prevazute īn plansele de armare din proiectul de executie, dar poate fi realizata si cu carcase confectionate īn atelier

Art. 6. Betonarea radierelor si montarea parapetului

Turnarea betonului īn radiere se face direct din mijloace de transport prin intermediul unui jgheab metalic sau din lema, astfel īncāt betonul sa nu cada liber de la o īnaltime mai mare de 1,50 m. Betonul se vibreaza. Lucrabilitatea va fi T3.

Radierul se executa īn urmatoarele etape:

armarea;

montarea tuburilor PVC pentru barbacane si a cofrajelor pentru stālpii de parapet;

cofrarea;

turnarea si vibrarea betonului;

montarea parapetului metalic.

CAP.II. MATERIALE UTILIZATE - CONDIŢII DECALITATE

Art.7. Betoane

Betonul care se toarna īn piloti va fi de consistenta fluida clasa minima C 18/22,5 compozitia fiind īn functie de modul de turnare. Pentru betoane pompate (8-10 mc/ora) "īn uscat" dozajul minim va fi de 340-360 kg/mc si lucrabilitate la locul de turnare T4.

Dimensiunea maxima a agregatelor trebuie sa fie cel mult egala cu cea mai mica dintre valorile:

1/4 din ochiul carcasei de armatura;

1/2 din grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturii;

31 mm.

Raportul a/c trebuie sa fie mai mic sau cel putin egal cu 0,4. Se folosesc aditivi plastifianti si, daca este cazul, īntārzietori de priza. Stratul de acoperire cu beton trebuie sa fie de minim 6 cm īn cazul pilotilor.

Abaterile limita admise fata de cotele si dimensiunile aflate īn proiect sunt:

la pozitia īn plan a pilotilor la nivelul bazei radierului 7, 50 cm;

la īnclinarea axei pilotului 2%;

la dimensiuni, 2 cm pentru diametrul pilotului;

la cota:  + 20 cm, pentru cota bazei pilotului; .

+ 5 cm, pentru cota capului pilotului.

Betonul care se toarna īn radier si elevatie va fi de clasa minima C16/20 (B 250), lucrabilitate la locul de turnare T3 si se vibreaza. Stratul de acoperire al armaturii cu beton la radiere va fi de minim 5 cm.

Lucrabilitatea betonului proaspat obtinut la statia de betoane se va stabili de executant astfel īncāt tinānd seama de conditiile de mediu si de durata totala de transport pāna la punerea īn opera, sa se realizeze conditiile impuse la locul de turnare.



Art.8. Otel beton

Pentru armarea pilotilor se folosesc oteluri de tipul:

OB37STAS 438/1;

PC52 STAS438/1.

Pentru armatura de rezistenta a pilotilor se foloseste numai PC 52.

Pentru armarea radierelor se foloseste otel OB 37.

CAP III. VERIFICAREA CALITĂŢII

Pentru executarea unor lucrari corespunzatoare din punct de vedere calitativ pe parcursul executiei este obligatoriu sa se faca verificari la toate fazele de executie dupa cum urmeaza:

Art.9. Forarea pilotului

La aceasta faza de executie se va verifica:

natura terenului sapat (care trebuie sa corespunda cu cel luat īn considerare īn proiect);

cota si adāncimea gaurii sapate (sa corespunda celei din proiect);

distantele interax si a axelor pilotilor fata de un reper dat (sa corespunda celor din proiect).

Art.10. Armarea pilotului

La aceasta faza de executie se fac urmatoarele verificari:

- verificarea executiei carcasei de armatura conform proiectului (carcasa trebuie sa aiba asigurata rigiditatea la transport si manipulare);

- verificarea armarii pilotului conform proiectului;

- verificarea distantierilor astfel ca sa asigure centrarea corecta a carcasei de armatura si stratul de acoperire cu beton cāt mai uniform pe conturul coloanei;

īn cazul īn care carcasa de armatura se blocheaza la lansare, se va extrage imediat, se va verifica si curata carcasa si se va reintroduce īn tubulatura.

Art.11. Betonarea pilotului

Controlul de calitate se efectueaza "īn timpul betonarii" si "dupa executia pilotului" astfel:

11.1. "la betonare"

- verificarea ca betonarea pilotului sa se realizeze imediat dupa armarea lui, continuu si fara īntrerupere ;

se vor evita īntreruperile īn turnare mai mari de 2 ore;

verificarea cotei superioare de betonare a pilotului;

verificarea ca temperatura aerului īn momentul turnarii betonului sa fie mai mare de +5°C;

verificarea calitatii betonului proaspat prin probe recoltate:

a. la Iocul de punere in opera:

- 3 probe de eonsistenta si rezistenta la fiecare 20 mc (metri cubi) turnati sau cel putin la fiecare pilot sub 20 me.

b. la statia de betoane:

1 proba pe schimb si tip de beton;

verificarea fisei de forare - betonare a pilotului completata de constructor.

11.2 "dupa executia pilotului":

controlul calitatii betonului pus īn opera;

verificarea continuitatii corpului pilotului;

la piloti cu deficienta la sapare si turnare;

la un numar de piloti stabilit anterior prin proiect.

Controlul se face prin metoda nedistructiva a carotajului sonic de catre institutii specializate.

Art. 12. Saparea radierului

verificarea dimensiunilor īn plan ale radierului;

verificarea naturii terenului de fundare;

verificarea cotei de turnare;

verificarea pozitionarii pilotilor īn radier.
Art.13. Armarea radierului

Dupa executarea armarii radierului si īnainte de īnceperea betonarii se fac urmatoarele verificari:

verificarea ca armatura sa nu fie murdara de ulei, vopsea, pamānt sau alte impuritati;

verificarea corespondentei armarii cu detaliile din proiect;

verificarea respectarii acoperirii cu beton a armaturii conform proiectului;

verificarea ancorarii barelor din piloti īn armatura radierului.

Art. 14. Betonarea radierului

Verificarile īn aceasta faza de executie se fac īnainte, īn timpul si dupa terminarea betonarii, dupa cum urmeaza:



verificarea turnarii betonului care trebuie sa se faca īn contact direct cu terenul;

verificarea dimensiunilor īn plan si sectiunea verticala a cofrajelor si pozitionarea golului pentru parapet;

verificarea turnarii betonului fara īntreruperi;

la turnarea īn etape se va respecta ca turnarea etapei urmatoare sa nu depaseasca timpul de priza al betonului turnat īn etapa anterioara īn cazul nefolosirii īntārzietorilor de priza. Īn caz contrar rostul de turnare se trateaza astfel:

se curata suprafata rostului īndepartānd murdaria si resturile de beton neaderent;

se trateaza suprafata cu split de ciment (ciment + apa + nisip īn cantitate mica);

se toarna stratul urmator de beton;

verificarea tratarii betonului dupa turnare protejāndu-i suprafetele libere prin:

acoperirea cu materiale de protectie (prelate, rogojini) mentinute permanent īn stare umeda;

stropirea periodica cu apa imediat dupa ce betonul e suficient de īntarit cānd temperatura mediului este de peste +5°C;

acoperirea betonului proaspat cu folii de polietilena pe timp ploios

Aceste verificari se fac conform Indicativ NE 012 si īn conformitate cu Legea nr. 10/1995. La aceste verificari se īncheie procese verbale care stau la baza acordarii fazei determinante pentru continuarea lucrarilor.

ANEXA

CAIET DE SARCINI GENERALE

LUCRĂRI DE CONSOLIDARE CU PILOŢI

FORAŢI DIN BETON ARMAT

REFERINŢE NORMATIVE

I. ACTE NORMATIVE

Ordinul MT/MI nr. 411  Norme metodologice privind conditiile
/
1112/2000 publicat in MO de īnchidere a circulatiei si de instruire a
397/24.08,2000 restrictiilor de circulatie īn vederea executarii

de lucrari īn zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului

NGPM/1996  Norme generale de protectia muncii

NSPM nr. 79/1998 Norme privind exploatarea si īntretinerea

drumurilor si podurilor.

Ordin MI nr. 775/1998  Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere.

Ordin AND nr. 116/1999  Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de īntretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.

Legea nr. 137/1995  Legea protectiei mediului

II. NORMATIVE TEHNICE

C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente.

NE 012-99, partea A,  Cod de practica pentru executarea lucrarilor din

aprobat de MLPAT cu Ord.  beton si beton armat.

Nr. 59/N din 24 aug. 1999

III. STANDARDE

STAS 438/1-89  Produse de otel pentru armarea betonului.. Otel beton laminat la cald Marci si conditii tehnice de calitate.

SR 662/2002 Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera.. Conditii tehnice de calitate

SR 667/2001 Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri. Conditii tehnice de calitate.

STAS 790-84 Apa pentru betoane si mortare.

STAS 889/89 Sārma rotunda trefilata din otel, utilizata īn scopuri generale.

STAS 1275/88 Īncercari pe betoane. Īncercari pe betonul īntarit Determinarea rezistentelor mecanice

STAS 1667/76 Agregate naturale grele pentru betoane si betoane cu lianti naturali.

STAS 1759/88 Īncercari pe betoane. Īncercari pe betonul proaspat. Determinarea densitatii aparente, a lucrabilitatii, a continutului de agregate fine si a īnceputului de priza

SR 1848-4/1995  Siguranta circulatiei. Semafoare pentru dirijarea circulatiei. Conditii tehnice de calitate.

STAS 1848/5-82  Semnalizare rutiera. Indicatoare luminoase pentru circulatie. Conditii tehnice de calitate

STAS 2543-76 Īmpletituri din sārma. Plase cu ochiuri patrate.

STAS 4606-80  Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de īncercare.

SR EN 45.014/2000  Criterii generale pentru declaratia de conformitate a furnizorului (Ghid ISO/CEI 22/1996)

s










Document Info


Accesari: 8278
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )