Probleme de niveliment

Probleme de niveliment

Dintre problemele de nivelment geometric cele mai frecvente se enu­mara : ridicarea profilelor longitudinale si transversale ale drumurilor si tailor ferate, nivelmentul de suprafata, trecerea nivelmentuhii peste ripe .~i ape etc.

De obicei se cer profilele longitudinale ale axelor si profilele trans­versale la anumite distant_ e precum si acolo unde aspectul profilulni trans­versal se schimba.

Nivelmentul longitudinal 535h79f se desfasoara pe axa viitoarei lucrari si tine cont de toate punctele caracteristice de planimetrie (de exempla : punctele de intrare in curba, punctele dee iesire din curba, pietrele kilometrice, pre­cum si toate punctele unde se vor ridica profile transversale) si de alti­metrie (punctele in care se schimba evident panta terenului). Punctele caracteristice in prealabil se picheteaza. Dupa pichetare se stabilesc punctele de druinuire, asezate la distante convenabile (circa 100-150 m), iar celelalte puncte pichetate intermediare de pe profilul in lung se con­sidera puncte radiate.

Data nu exista o ridicare planimetrica prealabila se masoara si distantele dintre picheti. Masuratorile de teren calculul cotelor punctelor se fac conform celor aratate la metoda drumuirii si radierii

Nivelinentul transversal  se exeuta, de obicei, simultan cu nivelmentul longitudi­nal, in punctele in care se cer profile transversala . Pen­tru efectuarea masuratorilor instrumental se instaleaza intr-un punc al profilului in lung, se vizeaza la un alt punct cunoscat, de obicei punctul precedent al profilului in lung si apoi se vizeaza succesiv la mirele tinute vertical in punctele caracteristice ale profilului transver­sal, puncte ce se aleg la distante egale in cazul terenurilor cu punct aproxi­mativ uniforma sau la distante diferite in cazul cind panta terenului se schimba evident. In acest ultim caz se citesc si distantele

Nivelimentul de suprafata

-Nivelmental de suprafata, denumit si nivelment complet, cuprinde ­ansamblul lucrarilor de masurare, calcul si reprezentare a reliefului unui teren. In acest scop se urmaresc si se determina un numar sufcient de puncte judicios alese ca numar si pozitie in functie de scara planului ce se va redacta si precizia urmarita.

In terenuri asezate, unde, de obicei, se cere o precizie ridicata, nivel­mentul de suprafata se executa prin nivelment geometric. In terenuri aproximativ plane, dace punctele caracteristice (punctele de schimbare de panta) se identifica cu usurinta, ridicarea nivelitica se face prin metoda drumuirii cu radieri. Urmeaza sa se gasesca o solutie convenabila pentru determinarea pozitiei planimetrice a punctelor.

Daca insa punctele caracteristice sint greu identificabile, situatie ce apare in majoritatea cazurilor terenurilor quasiorizontale, pe teren, in prealabil se aplica o retea ordonata de puncte, care echivaleaza cu stabi­lirea pozitiei planimetrice a acestora. Punctele se aleg fie pe directii per­pendiculare pe traseul drumuirii, in cazul suprafetelor de forma alungita, fie sub forma unui cadrilaj. Alte puncte caracteris­tice importante ce nu sint cuprinse in reteaua punctelor astfel consti­tuita vor fi determinate altimetric dar si planimetric prin masurarea unghiurilor orizontale si a distantelor. In ambele variante ridicarea niveli­tica propriu-zisa se face prin metoda drumuirii cu radieri.

Nivelimentul geometric cu puncte intermediare

Desi nivelimentul geometric se aplica in terenuri aproximativ orizontale totusi pota pare anumite portiuni de teren cu duferente de nivel evidente. Intr-o asemenea situatie chiar daca instrumentul se aseaza la mijlocul distantei dintre ele cele doua stadii, axa de viza orizontala poate sa bata inapoi in aer si inainte pe pamant., in asemenea situatie se alege un punct intermediar care va servi la numai la trsnmiterea cotei de la un pichet la altul.

Precizia nivelimentului geomtetric

Precizia nivelmentului geometric este in functie de instrument-mira, conditiile de media si metoda aplicata.

Culegerea datelor din teren se executa totdeauna cu instrumente veri­ficate si rectificate, precum si cu mire controlate. Eventualele erori instrumentale ce mai ramane dupa rectificarc (eroarea cea mai importanta este; neparalelismul directricei nivelei in axa de vizare) se pot elimina integral prin metoda de lucru, folosind portee practic egale.

Precizia nivelelor clasice cu luneta este influentata in mare masura si de earacteristicile constructive : sensibilitatea nuvelei g si puterea de marire a lunetei M. La instrumentele automate sensibilitatea nivelei este in­locuiita cu precizia compensatorului. 0 sensibilitate mai mare inseamna orirontalizarea mai riguroasa a axei de vizare, iar o putere de marire mare inseamna marirea mai accentuata a imaginii diviziunilor de pe mira ei, ca urmare, o citire mai sigura.

Erorile de citire pot fi micsorate folosind instrumente prevazute cu placa plan-paralela si micrometru optic, precum si stadii de invar. Dar precizia citirilor este influentata si de refractia atmosferica. Efectul nega­tiv al acesteia insa se poate elimina practic integral prin metoda de lucru, lucrind cu portee egale.