Daca terenul este inclinat, iar valorile inregistrate in teren sunt g = 2^g17^c, g = 2^g22^c, j = 12^g43^c +n^c, j = 8^g16^c, b = 2 m, care este valoarea distantei orizontale dintre punctele 26 si 27 masurate.

Ca in cazul anterior, distanta orizontala este constituita din cele doua distante partiale D₁ si D₂ .

Vizele spre baza fiind inclinate D₁ si D₂ se vor determina prin intermediul valorilor L₁ si L₂ (distantele inclinate).

g 2^g17^c

L₁ = ctg ---- (1.71) L₁ = ctg -------- = 58,670 m;

2 2

g 2^g22^c

L₂ = ctg ---- (2.71) L₂ = ctg ------- = 57,347 m;

2 2

D₁ = L₁cosj (3.71) D₁ = 58,670 .cos12^g43^c = 57,555 m;

D₂ = L₂cosj (4.71) D₂ = 57,347 .cos8^g 16^c = 56,877 m;

D_26.27 = D₁ + D₂ (5.71) D_26.27 = 57,555 + 56,877 = 114,432 m.

Utilizandu-se o baza ajutatoare CD s-au determinat prin metoda paralactica elementele necesare calcularii distantei orizontale D_AB. Pe baza valorilor prezentate in continuare ale acestor elemente, sa se calculeze D_AB.

g = 2^g62^c , g = 7^g16^c + n^c , b = 2 m, j j

Solutie:

Se calculeaza D_CB:

g

D_CB = ctg ----- = 17,76 m (1.72)

2

g D_AB

ctg ----- = ---------- =>

2 D_CD

-------

2

D_CD g

D_AB = ------- ctg ----- (2.72)

2 2

17,76 2^g62^c

D_AB = --------- ctg ---------

2 2

D_AB = 431,577 m.

Prin metoda prezentata anterior, s-au preluat si valorile necesare determinarii distantei D_41.42 . Acestea sunt:

g = 2^g84^c + n^c , g = 8^g61^c - n^c , b = 2 m, j = 12^g62^c , j = 10^g18^c.

Solutie (vezi fig.nr.1.73)

Observatie: imaginea in plan a masuratorii apare in figura nr.1.72.

Etapele de calcul sunt:

g

L₂ = ctg ----- (1.73) L₂ = 14,765 m;

2

D_CD = L₂ . cosj (2.73) D_CD = 14,765.cos10^g18^c=14,577 m;

D_CD g 14,577 2^g84^c

L₁ = --------.ctg ----- = 17,76 m (3.73) L₁ = --------.ctg -------- =326,707 m;

2 2 2 2

D_AB = L₁ . cosj₁ (4.73) D_AB =326,707.cos12^g62^c= 320,309m.

c.           Masurarea unghiurilor

Sa se calculeze unghiurile orizontale precizate in schita fiecarei probleme. Se va indica metoda de masurare utilizata in fiecare caz si se va mentiona modul de operare din teren.

Solutie:

Metoda: "diferentelor de citiri", o singura pozitie a lunetei;

Numarul de unghiuri masurate dintr-o statie: unul;

Mod de calcul:

a = C₃ - C₂ a = 285^g52^c17^cc - 173^g41^c26^cc = 112^g10^c91^cc (valoarea care se inscrie in coloana 5)

Tabelul 1.75

Solutie:

Metoda: "diferentelor de citire", doua pozitii ale lunetei;

Numarul de unghiuri masurate dintr-o statie: unul;

Mod de calcul:

22^c16^cc + 22^c10^cc

M₅ = 41^g (----- ----- --------------) = 41^g22^c13^cc (col. 5, prima linie);

2

18^c 73^cc + 18^c75^cc

M₆ = 127^g (----- ----- -------------) = 127^g18^c74^cc (col. 5, a doua linie);

2

b = M₆ - M₅ = 127^g18^c74^cc - 41^g22^c13^cc = 85^g96^c61^cc (coloana 7)

Tabelul 1.76

Solutie:

Metoda: "zero in coincidenta", o singura pozitie a lunetei;

Numarul de unghiuri masurate dintr-o statie: unul;

Mod de calcul:

g = C₉ - C₈

g = 64^g17^c30^cc - 00^g00^c00^cc = 64^g17^c30^cc (coloana 5).

Deci, se masoara direct unghiul orizontal.

Tabelul 1.77

Solutie:

Metoda: "zero in coincidenta", doua pozitii ale lunetei;

Numarul de unghiuri masurate dintr-o statie: unul;

Mod de calcul:

M₁₁ = 00^g00^c00^cc (coloana 5);

64^c17^cc + 64^c23^cc

M₁₂ = 121^g(----- ----- ---------------) =121^g64^c20^cc (coloana 5);

2

d = M₁₂ - M₁₁ = 121^g64^c20^cc (coloana 7).

Sa se determine unghiurile verticale, corespunzatoare valorilor masurate, prezentate in tabelele urmatoare. Se vor preciza metoda utilizata, caracteristicile unghiului masurat si modul de operare in teren.

Solutie

Metoda: determinarii unui singur unghi vertical, dintr-o statie, printr-o singura pozitie a lunetei;

Unghiul masurat: este unghiul de panta al terenului (deoarece i _STATIE = i _VIZA).

Tabelul 1.78

Mod de calcul:

j = 100^g00^c00^cc - Z;

deci j = 100^g00^c00^cc - 98^g17^c00^cc = 1^g83^c00^cc (coloana 5).

Tabelul1.79

Solutie:

Metoda: determinarii unui unghi vertical prin doua pozitii ale lunetei;

Unghiul masurat: declivitatea terenului (i _STATIE = i _VIZA).

Mod de calcul:

j^I = 100^g00^c00^cc - Z ^I = 13^g71^c50^cc

j^II = Z ^II - 300^g00^c00^cc = 13^g72^c00^cc

j^I j^II

j = ----------- = 13^g71^c75^cc (coloana 6).

2

Tabelul nr.1.80

Solutie

Metoda: determinarii unui unghi vertical printr-o singura pozitie a lunetei;

Unghiul masurat: unghi vertical;

Mod de calcul:

V = 100^g - Z

Deci V = 100^g00^c00^cc - 64^g12^c00^cc = 35^g88^c00^cc (coloana 5).

Solutia se obtine ca in cazul problemei nr.79.

Tabelul nr.1.81

In tabelul urmator sunt prezentate datele obtinute in teren, prin metoda "turului de orizont". Sa se calculeze unghiurile orizontale a b, si g si unghiurile verticale corespunzatoare fiecarei directii. Se vor explica modul de operare in teren si etapele de calcul.

Solutie:

Etapele de lucru sunt:

Calculul valorilor M_I (1.82)

12^c00^cc +13^c00^cc

Mⁱ₁= 21^g(----- ----- -----------)

2

= 21^g12^c50^cc (coloana 5)

Calculul erorii de neinchidere

e = M^f₁ - Mⁱ₁ (2.82)

Deci e = 21^g14^c00^cc - 21^g12^c50^cc

= 1^c50^cc

Calculul corectiei totale C

C = - e = -1^c50^cc (3.82)

Determinarea corectiei unitare C_u

C 1^c50^cc

C_u = ----- = --------- = - 30^cc (4.82)

n 5

n = numarul de puncte masurate;

Corectiile pe directii vor fi:

C₁ = 0 x C_u = 0^c00^cc;

C₂ = 1 x C_u = - 0^c30^cc; (5.82)

C₃ = 2 x C_u = - 0^c60^cc;

Directiile M_i se determina astfel:

M_i = M_i + C_i (6.82)

De exemplu M₂ = 68^g57^c00^cc + (- 0^c30^cc) = 68^g56^c70^cc;

Directiile reduse la zero: M⁰_i = M_i - M_1; (7.82)

De exemplu:

M⁰₂ = M₂ - M_1;

Unghiurile orizontale si verticale se calculeaza ca in cazul problemelor anterioare (74 - 81).

d.          Ridicarea detaliilor

Prin metoda grafica sa se descrie topografic pozitia punctelor topo reprezentate in figura nr.1.83.

Scara 1:500

Solutie

In figura alaturata se prezinta descrierea topografica pentru reperul nr.9.

Se indica distante la reper topo - puncte caracteristice (colturi de cladiri, diferite instalatii etc.)

Aceste distante se preiau de la caz la caz, din teren sau din documentatia avuta la dispozitie.

Metoda intersectiei inainte (directa) a fost folosita pentru determinarea coordonatelor punctului A in raport cu reperii topografici 1 si 2.

Daca se cunosc:

Coordonatele punctelor de sprijin Elementele masurate pe teren

X₁ = 316,47 m + n(m);

Y₁ = 125,48 m;  Ð P12 = a = 24^g17^c53^cc

X₂ = 323,21 m + n(m); Ð P21 = b = 61^g43^c28^cc + n^c

Y₂ = 392,54 m - n(m).

Sa se calculeze (X_A , Y_A)

Solutie

Orientarea de baza :

DY₁₂ Y₂ -Y₁

tgq

DX₁₂ X₂ -X₁

tgq

deci:

q = 98^g39^c37^cc

si q = 298^g39^c37^cc = q + 200^g

Orientarile laturilor noi:

q_1A q a = 98^g39^c37^cc - 24^g17^c53^cc = 74^g21^c84^cc ;

q_2A q b = 298^g39^c37^cc + 61^g43^c28^cc = 359^g82^c65^cc ;

DY_1A Y_A -Y₁

tgq_1A > (X_A -X₁) tgq_1A = Y_A -Y₁;  (2.84)

DX_1A X_A -X₁

DY_2A Y_A -Y₂

tgq_2A > (X_A -X₂) tgq_2A = Y_A -Y₂;  (3.84)

DX_2A X_A -X₂

Scazand a doua ecuatie din prima:

Y_A -Y₁ -Y_A + Y₂ X_A tgq_1A - X₁ tgq_1A - X_A tgq_2A + X₂ tgq_2A

Y₂ - Y₁ X₁ tgq_1A - X₂ tgq_2A

Deci : X_A = -------- ----- ------ ----- (4.84)

tgq_1A - tgq_2A

iar :Y_A = Y₁ + (X_A - X₁ tgq_1A (5.84)

sau : Y_A = Y₂ + (X_A - X₂ tgq_2A (6.84)

Inlocuind datele problemei se obtin valorile:

X_A = 450,25 m ; Y_A = 332,59 m.

Prin intersectie inapoi (metoda indirecta sau retrointersectia, problema hartii, problema Pothènot) din punctul de coordonate necunoscute B s-au masurat unghiurile orizontale formate de directiile spre punctele 3,4 si 5. Se cunosc datele masuratorii;

Coordonatele punctelor de sprijin Elemente masurate in teren

X₁ = 675,43 m + n(cm);

Y₁ = 125,51 m;

X₂ = 712,37 m - n (cm); Ð1B2 = a = 53^g13^c21^cc + n^cc ;

Y₂ = 272,38 m + n(cm); Ð1B3 = b = 123^g61^c87^cc + n^cc ;

X₃ = 525,82 m;

Y₃ = 321,57 m - n(cm).

Sa se calculeze coordonatele punctului B (X_B ,Y_B ).

Literatura de specialitate ofera mai multe solutii pentru determinarea coordonatelor punctului P (Délambre, metoda trigonometrica. Collins etc.)

Vom prezenta pe scurt, una dintre aceste posibilitati:

Se calculeaza q

(Y₂ - Y₁ ctga + (Y₁ - Y₃ ctgb + X₃ - X₂

q

(X₂ - X₁ ctga + (X₁ - X₃ ctgb + Y₂ - Y₃

in continuare se parcurg etapele:

q q a si tgq

q q b si tgq

Y₂ - Y₁ X₁tgq X₂tgq

X = -------- ----- ------ - (2.85)

tgq - tgq

Y = Y₁ + (X - X₁ tgq₁ sau (3.85)

Y = Y₂ + (X - X₂ tgq (4.85)

Y = Y₃ + (X - X₃ tgq

Sa se calculeze coordonatele absolute ale punctelor 21 si 22, prin compensarea drumuirii planimetrice sprijinita la capete, prezentata in tabelul nr.1.86.

Solutie:

Rezolvarea drumuirii se face in urmatoarele etape:

Se determina cosj_iJ : cosj = 0,9916958 se trec in

cosj = 0,9870361 coloana 6

cosj = 0,9937838

2. Calculul distantelor orizontale cu relatia D_iJ = L_iJ . cosj_iJ ; (1.86)

D_12..21 = 54,20 x 0,9916958 = 53,750 m;

D_21.22 = 52,10 x 0.9870361 = 51,425 m; coloana 10

D_22.14 = 25,92 x 0,9937838 = 25,759 m .

Orientarile de sprijin vor fi: (2.86)

DY_12.13 Y₁₃ -Y₁₂ 209,60-245,21 -35,61

tgq = --------- = ----------- = tgq

DX_12.13 X₁₃ -X₁₂ 677,90 - 620,73 + 57,17

tgq = - 0,6228791, unghiul q este in cadranul IV (-DY / +DX);

deci tgq = - ctg a = - 0,6228791 ( unde a = tgq - 300^g);

1

tga = ------ = 1,6054479 => arctg 1,6054479 = 64^g53^c56^cc;

ctga

de unde q a + 300^g = 364^g53^c56^cc (Orientarea de pornire)

DY_14.15 Y₁₅ -Y₁₄ 395,210 - 352,900 42,31

tgq = ---------- = ----------- => tgq

DX_14.15 X₁₅ -Y₁₄ 687,270 - 647,270 31,00

tgq = 1,3648387, unghiul q este in cadranul I (+DY / +DX);

deci, q = arctg1,3648387 = 59^g74^c47^cc (Orientarea de inchidere).

Sa se determine orientarile laturilor drumuirii: (col.8)

a.      Orientarile provizorii:

q q w - 400^g = 364^g53^c56^cc + 99^g12^c40^cc - 400^g = 63^g65^c96^cc;

q q + 200^g = 263^g65^c96^cc ;

q q w - 400^g = 263^g65^c96^cc + 265^g26^c20^cc - 400^g = 128^g92^c16^cc;

q q + 200^g = 328^g92^c16^cc;

q q w - 400^g = 328^g92^c16^cc + 114^g26^c10^cc - 400^g = 43^g18^c26^cc;

q q + 200^g = 243^g18^c26^cc ;

q q w - 400^g = 243^g18^c26^cc + 216^g61^c40^cc - 400^g = 59^g79^c66^cc;

b.      Calculul corectiilor:

Eroarea de neinchidere pe orientare e_q

e_q = q ^CALCULAT - q ^DAT 59^g79^c66^cc - 59^g74^c47^cc =5^c19^cc (3.86);

Corectia totala C_q

C_q e_q = - 5^c19^cc (4.86);

Corectia unitara Cu_q

C_q - 5^c19^cc

Cu_q = ------ = ---------- = - 1^c30^cc (5.86);

N 4

Corectiile pe orientari:

C_q = 1 x C_u = - 1^c30^cc

C_q = 2 x C_u = - 2^c60^cc  (6.86);

C_q = 3 x C_u = - 3^c90^cc

C_q = 4 x C_u = - 5^c19^cc

c.       Corectarea orientarilor:

q q + C _q = 63^g65^c96^cc - 1^c30^cc = 63^g64^c66^cc;

q q + C _q = 128^g92^c16^cc - 2^c60^cc = 128^g89^c56^cc; (7.86)

q q + C _q = 48^g18^c26^cc - 3^c90^cc = 43^g14^c36^cc;

Verificare : q q + C _q = 59^g79^c66^cc - 5^c19^cc = 59^g74^c47^cc =

q ^DAT

Se determina functiile trigonometrice (valorile naturale) sin si cos pentru orientarile corectate : (coloana 9)

sinq cosq = 0,5405055;

sinq cosq

sinq cosq = 0,7790180;

sinq cosq = 0,5010249.

Calculul coordonatelor relative :( coloanele 11 si 12):

a. Coordonatele relative brute DX_iJ ,DY_iJ

DX_12.21 = D_12.21 . cosq = 53,750 x 0,5405055 = 29,052 m; (8.86)

DY_12.21 = D_12.21 . sinq = 53,750 x 0,8413404 = 45,222 m;

DX_21.22 = D_21.22 . cosq = 51,425 x (- 0,4384658) = - 22,548 m;

DY_21.22 = D_21.22 . sinq = 51,425 x 0,8987478 = 46, 218 m;

DX_22.14 = D_22.14 . cosq = 25,759 x 0,7790180 = 20,064 m;

DY_22.14 = D_22.14 . sinq = 25,759 x 0,6270014 = 16,151 m;

b.          Corectii de coordonate relative:

Eroarea de neinchidere pe coordonatele e_DX e_DY

e_DX å DX_iJ - å DX_12.14 = 26,568 m - 26,540 m = 28 mm; (9.86)

e_DY å DY_iJ - åD Y_12.14 = 107,591 m - 107,690 m = - 99 mm; (10.86)

Corectiile totale C_DX , C_DY

C_DX e_DX = - 28 mm; (11.86)

C_DY = - e_DY = 99 mm; (12.86)

Corectiile unitare Cu_DX , Cu_DY

C_DX  - 28 mm - 28 mm

Cu_DX = ------- = ----- ----- --------- ----- ---- = ---------- = - 0,214 mm/1m;(13.86)

å D_iJ D_12.21 + D_21.22 + D_22.24 130,934m

C_DY 99 mm

Cu_DY = ------- = ------------- = 0,756 mm / 1 m _DRUMUIRE (14.86).

å D_iJ  130,934 m _CORECTIE

Corectii pe coordonate relative:

C_{DX 12.21} = Cu_DX x D_12.21 = - 0,214 mm/m x 53,75 m = - 12 mm; (15.86)

C_{DY 12.21} = Cu_DY x D_12.21 = 0,756 mm/m x 53,75 m = 41 mm; (16.86)

C_{DX 21.22} = Cu_DX x D_21.22 = - 0,214 mm/m x 51,425 m = - 11 mm;

C_{DY 21.22} = Cu_DY x D_21.22 = 0,756 mm/m x 51,425 m = 39 mm;

C_{DX 22.14} = Cu_DX x D_22.14 = - 0,214 mm/m x 25,759 m = - 5 mm;

C_{DY 22.14} = Cu_DY x D_22.14 = 0,756 mm/m x 25,759 m = 19mm;

c.           Corectarea coordonatelor relative:

DX_12.21 = DX_12.21 + C_{DX 12.21} = 29,052 - 0,012 = 29,040 m; (17.86)

DY_12.21 = DY_12.21 + C_{DY 12.21} = 45,222 + 0,041 = 45,263 m; (18.86)

DX_21.22 = DX_21.22 + C_{DX 21.22}

DY_21.22 = DY_21.22 + C_{DY 21.22} = 46,218 + 0,039 = 46,257 m;

DX_22.14 = DX_22.14 + C_{DX 22.14} = 20,064 - 0,005 = 20,059 m;

DY_22.14 = DY_22.14 + C_{DY 22.14} = 16,151 + 0,019 = 16,170 m.

Determinarea coordonatelor absolute (coloanele 13 si 14)

X₂₁ = X₁₂ + DX_12.21 = 649,770 m; (18.86) Y₂₁ = Y₁₂ + DY_12.21 = 290,473 m;

X₂₂ = X₂₁ + DX_21.22 = 627,211 m; (19.86) Y₂₂ = Y₂₁ + DY_21.22 = 336,730 m;

Verificare:  Verificare:

X₁₄ = X₂₂ + DX_22.14 = 647,27m. Y₁₄ = Y₂₂ + DY_22.14 = 352,90m.

Pentru masurarea unui detaliu planimetric din teren prin punctele sale caracteristice (117 si 118), s-a folosit ca latura de sprijin 21.22 (latura de drumuire). Ridicarea s-a efectuat prin metoda coordonatelor polare.

Daca se cunosc coordonatele punctelor 21 si 22 de sprijin si elementele masurate in teren (unghiuri si distante) sa se calculeze coordonatele punctelor caracteristice.

Coordonatele punctelor de sprijin Elemente masurate in teren

X₂₁ = 649,770 m + n (cm); Ð a = 128^g51^c + n^g;

Y₂₁ = 290, 473 m; Ð a = 128^g51^c + n^g;

X₂₂ = 627,211 m; D_22.117 = 46,52 m = D_1;

Y₂₂ = 336,730 m - n(cm). D_22.118 = 61,27 m = D_2.

Solutie:

se calculeaza orientarea de baza (sprijin) q

DY_22.21 Y₂₁ -Y₂₂

tgq = ---------- = ----------

DX_22.21 X₂₁ -X₂₂

290,473 - 336,730

tgq = ----- ----- ----------- =

649,70 - 627,211

- 46,257

22,559

=>q = 328^g88^c66^cc.

Se determina orientarile laturilor noi (spre punctele radiate):

q q a - 400^g = 41^g 39^c66^cc; (2.87)

q q a - 400^g = 50^g 03^c66^cc;

Se calculeaza coordonatele relative:

DX_22.117 = D₁ . cosq = 37,027 m ; (3.87)

DY_22.117 = D₁ . sinq = 28,163 m ; (4.87)

DX_22.118 = D₂ . cosq = 43,300 m ;

DY_22.118 = D₂ . sinq = 43,349 m ;

Coordonatele absolute ale punctelor radiate vor fi:

X₁₁₇ = X₂₂ + DX_22.117 = 627,221 + 37,027 = 664,238 m; (5.87)

Y₁₁₇ = Y₂₂ + DY_22.117 = 336,730 + 28,163 = 364,893 m; (6.87)

X₁₁₈ = X₂₂ + DX_22.118 = 627,221 + 43,300 = 670,511 m;

Y₁₁₈ = X₂₂ + DY_22.118 = 336,730 + 43,349 = 380,079 m.

Observatie : pentru raportarea punctelor radiate pe planuri topografice sunt suficiente si elementele polare (vezi problemele urmatoare).

In tabelul nr.1.88 sunt prezentate datele obtinute prin metoda coorodnatelor rectangulare - echerice la masurarea unor detalii planimetrice. Sa se calculeze coordonatele punctelor masurate.

Tabelul nr.1.88

Solutie

In acest caz, latura de sprijin este paralela cu abscisa sistemului de coordonate local utilizat. Coordonatele punctelor noi se vor calcula astfel:

X_i = X₂₈ DX_i (1.88)

In functie de pozitia detaliului fata de latura de sprijin.

Y_i = Y₂₈ + DY_i (2.88)

Daca latura de sprijin nu este paralela cu una din axele de coordonate - radierea echerica se calculeaza ca radierea polara.

Din punctul de statie 22, s-au masurat prin metoda radierii tahimetice o serie de detalii existente in zona (fig.nr.1.89). Ca baza de sprijin s-a folosit latura de drumuire 22.21. Elementele masurate in teren (tabelul nr.1.89) vor fi utilizate pentru calcularea coordonatelor absolute ale punctelor radiate.

Tabelul 1.89

Solutie:

In cazul radierii tahimetrice distantele se obtin indirect (tahimetric). Celelalte elemente privind operatiile din teren si de la birou sunt similare cu cele intalnite la radierea planimetrica.

Etapele de lucru vor fi:

Se determina unghiul orizontal a_i = C_i - C₂₇ (1.89) unde C_i = citirea pe limb spre punctul oarecare i;

Unghiul vertical j_i j_i = 100^g - V_i (2.89)

V_i = citirea pe eclimetru spre punctul oarecare i;

Distanta orizontala D_26.i: D_26.i = KHcos² j_.i (3.890

K = 100 (constanta stadimetrica)

H_i= (C_S - C_J )_i (4.89)

Cu unghiul orizontal si distanta orizontala cunoscute, coordonatele absolute ale punctelor radiate se vor obtine prin calculele prezentate la radierea planimetrica.

d.          Raportarea detaliilor

Sa se raporteze la scara 1:1000, prin coordonate rectangulare reteaua de sprijin (drumuire planimetrica) de coordonate cunoscute (tabelul 1.90)

Tabelul 1.90

Solutie (fig.nr.1.90)

Etapele de raportare sunt urmatoarele:

pe o coala de hartie (calc, coala milimetrica) se traseaza caroiajul planului;

se traseaza, pentru fiecare punct axele (abscisa, ordonata) corespunzatoare(fig.nr.1.90)

se calculeaza diferentele de coordonate, reduse la scara (dx, dy) in raport cu axele de coordonate cele mai apropiate ca valoare de coordonatele punctului raportat;

se marcheaza, printr-un simbol ales (in functie de importanta punctului) pozitia pe plan, inscriind si numarul punctului (12,13 etc.).

Punctele 12 si 13 au servit ca repere in determinarea prin intersectie inainte a coordonatelor punctului 68. Cunoscand coordonatele punctelor de sprijin (tabelul nr.1.90) si a punctului nou (X₆₈ = 652,432 m + n(m), Y₆₈ = 248,516 m) sa se raporteze prin coordonate rectangulare acest punct.

Solutie

Raportarea se face pe planul realizat la problema nr.90.

Etapele de raportare vor fi cele specificate in solutia acestei probleme (nr.90).

Dupa pozitionarea pe plan a punctului se verifica prin masurare cu raportorul, elementele unghiulare (Ða si Ðb) ce au servit la calcularea coordonatelor rectangulare absolute al punctului obtinut prin intersectie inainte.

Prin intresectie inapoi, avand ca puncte de sprijin punctele 12,13 si 21 s-au obtinut coordonatele punctului 72. [X₇₂ = 675,430 m, Y₇₂ = 238,472 m + n (m)].

Sa se raporteze pe planul topografic realizat la problema 90, prin coordonate rectangulare absolute, punctul 72.

Observatie: aceleasi precizari ca la precedenta problema.

Prin radierea planimetrica s-au determinat coordonatele punctului 117 (vezi problema nr.87). Sa se raporteze pe planul topografic realizat la problemele anterioare, prin coordonate rectangulare, acest punct.

Observatie: vezi problema nr.91.

Sa se raporteze prin coordonate rectangulare punctele 1 - 6, calculate la problema nr.88.

Sa se raporteze prin coordonate rectangulare punctele 12 - 15 calculate la problema nr.89.

Observatie: din rezolvarea problemelor 90 - 95 se constata ca indiferent de metoda utilizata pentru calculul coordonatelor rectangulare absolute ale punctelor, de natura punctului, de scara planului, raportarea pe plan se face asemanator. Exista insa, de la caz la caz, posibilitatea ca prin date initiale (unghiuri, distante) sa se verifice corectitudinea calculului coordonatelor si a raportarii punctului pe plan.

Punctul topografic 96 a fost masurat prin intersectia unghiulara. Se cere sa se raporteze pe planul topografic, fara ca sa i se calculeze coordonatele.

Se cunosc coordonatele punctelor de sprijin 12 si 21 (vezi problema nr.86) si unghiurile masurate in teren:

Ða Ð 21.12.96 = 31^g46^c + n^g;

Ða Ð 12.12.96 = 46^g12^c - n^g;

Solutie: Fig.nr.1.95 prezinta centralizat modul de rezolvare al problemelor nr.96 - 100. Scara planului este 1:1000.

Prin intersectie liniara s-a masurat planimetric punctul 97. Coordonatele punctelor de sprijin 21 si 22 au fost precizate in problemele anterioare. Sunt date, fiind masurate in teren distantele D₁ si D₂:

D₁ = D_21.97 = 36,41 m;

D₂ = D_22.97 = 30,16 m + (n/4) m.

Se cere sa se raporteze pe planul topografic punctul 97, fara ca sa i se calculeze coordonatele.

Sa se raporteze pe planul 1:1000 punctele 117 si 118 prin coordonate polare. Elementele polare necesare raportarii au fost prezentate in lucrarea nr.87.

Problema nr.88 ofera datele necesare raportarii pe planul topografic a unor obiective ridicate prin coordonate echerice. Fara a calcula coordonatele rectangulare absolute ale acestor puncte, sa se raporteze punctele pe planul 1:1000 prezentat in figura nr. 1.95.

Sa se raporteze prin metoda coordonatelor polare, punctele 12',13',14', 15' masurate prin metoda radierii tahimetrice (problema nr. 89). Ca suport de raportare, se va folosi planul topografic prezentat in fig.nr.1.95.