Prin actiunea formulata la 1 aprilie 1991, reclamantul AA a solicitat in contradictoriu cu XX si YY anularea contractului de vanzare-cumparare incheiat in forma autentica la 1 octombrie 1990, contract prin care primul parat (XX) a instrainat celui de-al doilea parat (YY) imobilul - casa si teren - proprietatea sa.
Prin aceeasi actiune, reclamantul a solicitat sa se dispuna evacuarea paratului YY din imobil.
In motivarea actiunii, reclamantul a sustinut ca in anul 1935 a construit casa care formeaza obiectul litigiului pe un teren care apartinuse tatalui sau, teren pe care ulterior l-a mostenit (tatal sau a decedat in 1958). In 1959 a trebuit sa se mute in alta localitate si a hotarat ca imobilul sa fie locuit si gospodarit de nepotul sau, paratul XX.
Paratul XX a folosit imobilul pana in 1990 cand l-a instrainat lui YY.
Starea de fapt afirmata a fost dovedita cu actul autentic de dobandirea proprietatii de catre tatal sau, autorizatia de construire, certificatul de mostenitor.
Paratul XX nu s-a prezentat la prima instanta.
Paratul YY a depus actul autentic incheiat la 1 oct. 1990 si intampinare prin care a solicitate respingerea actiunii pentru ca are un titlu valabil.
Judecatoria a admis actiunea, a anulat actul de vanzare-cumparare, a dispus evacuarea paratului YY cu motivarea ca paratul XX nu este proprietarul imobilului pe care l-a instrainat.
Tribunalul a admis apelurile formulate de XX si YY, a schimbat hotararea, a respins actiunea cu motivarea ca reclamantul, fiind tert fata de contractul incheiat intre XX si Y 636e43g Y, nu poate cere anularea actului de vanzare-cumparare.
Reclamantul a declarat recurs.
a) Identificati si analizati problemele specifice de drept civil.
b) Indicati solutia corecta.
La data de 08.11.1996, X a chemat in judecata pe Y pentru a se pronunta o hotarare care sa tina loc de act autentic de instrainare a imobilului situat in Bistrita, aratand ca a convenit cu paratul sa-i vanda imobilul la pretul de 20.000 DM, pe care l-a achitat integral la incheierea conventiei, tot atunci intrand in posesia bunului, dar paratul refuza sa se prezinte la notariat pentru intocmirea actului autentic.
Judecatoria Bistrita a admis actiunea, a constatat valabilitatea conventiei, hotararea urmand sa tina loc de act autentic de instrainare si a dispus intabularea pe numele reclamantului a dreptului de proprietate asupra imobilului.
La data de 25.03.1997, Z a introdus o actiune pentru anularea contractului de vanzare-cumparare incheiat intre X si Y, dovedind ca imobilul vandut nu apartinea in exclusivitate lui Y, el fiind coproprietar asupra acestuia pentru 1/2, astfel cum rezulta din extrasul de Carte Funciara.
a) In cazul vanzarii lucrului de catre unul din coproprietari se aplica regulile vanzarii lucrului altuia ? Motivati.
b) Considerati legala hotararea primei instante ?
c) In caz de coproprietate se poate cere anularea sau constatarea nulitatii totale sau partiale a contractului ? Motivati.
d) Ce solutie va pronunta cea de-a doua instanta ?
e) Ce poate sa faca cumparatorul in conditiile in care a aflat faptul ca bunul cumparat apartinea in indiviziune altui proprietar ?
Prin actiunea introdusa formulata la 15 apr. 1991, reclamantul T.T. a solicitat, in contradictoriu cu N.V. si C.V., anularea contractului de vanzare-cumparare incheiat in forma autentica la 8 oct. 1990, prin care primul parat a instrainat celui de-al doilea parat, un imobil format din teren si casa.
In motivarea actiunii, reclamantul a sustinut ca in anii 1934-1935 a construit casa care formeaza obiectul litigiului pe terenul primit drept mostenire, prin testament, de la tatal sau.
Reclamantul a mai aratat ca a locuit in casa pana in anul 1964, cand s-a mutat la Falticeni, lasandu-l in locul sau pe N.V care ii este nepot si care a folosit imobilul pana in anul 1990, cand l-a instrainat fara drept lui C.V.
Judecatoria Suceava a admis actiunea formulata de reclamantul T.T., a anulat contractul de vanzare-cumparare si a dispus evacuarea paratului C.V. In motivarea solutiei s-a aratat ca, din probele administrate, rezulta ca paratul N.V. nu era proprietarul imobilului pe care l-a instrainat, incat contractul de vanzare-cumparare incheiat in aceste conditii este lovit de nulitate.
Prin actiunea civila formulata la Judecatoria Dr. Tr. Severin la 21.12.1993, reclamantii F.D. si C.P. au chemat in judecata pe paratii T.C., T.S. si B.C. pentru a se dispune anularea partiala a contractului de intretinere autentificat de Notariatul de Stat Mehedinti incheiat intre parti, pentru suprafata de 30 mp teren.
In motivarea actiunii s-a aratat ca intre paratii T.C. si T.S., pe de o parte, si parata B.C., fiica acestora, pe de alta parte, a intervenit un contract prin care primii au instrainat fiicei lor un teren in suprafata de 212 mp. situat in Dr. Tr. Severin, Str. M. Eminescu, nr. 11 A, dar o suprafata de 30 mp. din acesta era proprietatea reclamantilor.
Judecatoria Dr.Tr. Severin a respins actiunea formulata de reclamanti, retinand ca, potrivit principiului relativitatii efectelor contractuale (art. 969 C. civ.), conventiile au putere de lege doar intre partile contractante si, prin urmare, numai acestea si nu tertii sunt in drept sa ceara anularea unui contract pentru cazurile de nulitate enumerate de art. 953 C.civ.
Impotriva acestei sentinte au declarat apel reclamantii, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
In timpul judecarii apelului, la 02.11.1995, a decedat paratul T.C., fiind depus la dosar certificatul de mostenitor nr. 26/1995 emis de Notariatul de Stat Mehedinti din care rezulta ca unica mostenitoare este T.S., ceilalti mostenitori legali renuntand la succesiune.
Tribunalul Mehedinti a respins apelul formulat de reclamantii F.D. si C.P., motivand ca sentinta judecatoriei este legala deoarece reclamantii, nefigurand ca parti in contractul de intretinere a carui anulare o solicitau, nu aveau calitatea procesuala activa de a intenta actiunea civila in discutie.
In termenul legal, reclamantii F.D. si C.P. au formulat recurs, criticand ambele hotarari pentru netemeinicie si nelegalitate.
Reclamantii au motivat recursul prin faptul ca :
- terenul in suprafata de 212 mp era detinut de paratii T.C. si T.S. in baza ordinului nr. 5782/F din 14.06.1993 emis de Prefectul Jud. Mehedinti, care insa a fost revocat prin ordinul nr. 6238/F din 26.06.1993 emis de acelasi organ, fiind mentinuta proprietatea numai pentru suprafata de 182 mp;
- contractul de intretinere a carui anulare o solicitau a fost incheiat ulterior ordinului emis de prefectura prin care s-a revenit asupra suprafetei terenului, astfel ca, in mod gresit obiectul vanzarii era de 212 mp. in loc de 182 mp.
In mod gresit instantele au retinut ca, de vreme ce nu sunt parti ale contractului de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere, nu au calitatea de a ataca actul respectiv, atata vreme cat sunt proprietarii de drept ai suprafetei de 30 mp. din suprafata vanduta de parati. Stabiliti :
a) Ce eficienta juridica are ordinul Prefecturii prin care s-a revenit asupra ordinului initial emis in favoarea paratilor prin care li s-au atribuit suprafata de 212 mp. teren ?
b) Ce fel de nulitate atrage vanzarea lucrului altuia ? Ce eroare are la baza si de cine poate fi invocata ?
c) Daca sunt temeinice si legale hotararile instantei de judecata iar, in caz contrar, ce actiune aveau la indemana reclamantii pentru a intra in posesia suprafetei de 30 mp. ? In ce termen si in functie de ce se va solutiona aceasta actiune ?
A a chemat in judecata pe B, cerand ca acesta sa fie obligat a-i restitui suma de 2.000.000 lei, pe care, sustine reclamantul, i-ar fi imprumutat-o acesteia la data de 15.04.1990.
Paratul, la interogatoriul ce i s-a luat, a recunoscut ca a scris si semnat chitanta de care s-a prevalat reclamantul, insa a sustinut ca a semnat acea chitanta la data de 24.05.1990, sub amenintarile reclamantului, fara ca in realitate sa fi primit de la acesta vreo suma de bani si, mai mult decat atat, este bolnav psihic.
La randul sau reclamantul, pentru a dovedi ca paratul are discernamant, a prezentat o hotarare prin care a fost respinsa cererea organelor locale de punere sub interdictie a paratului, in care se motiveaza ca, desi sufera de comitialitate cu tulburari psihice, acesta are discernamant.
Judecatoria, prin hotararea din 15.04.1991, a respins actiunea reclamantului ca nefondata, motivand ca paratul, conform expertizei medico-legale nr.130/1991, este bolnav de comitialitate cu tulburari psihice, neavand din aceasta cauza discernamantul faptelor sale si al consecintelor acestora, respectiv capacitatea de a incheia acte juridice (capacitatea de exercitiu) in momentul in care a scris si semnat chitanta in cauza, astfel ca pretinsul imprumut nu ar fi valabil.
Tribunalul a respins apelul reclamantului ca neintemeiat.
Impotriva acestor hotarari, reclamantul a declarat recurs.
a) Ce sanctiune atrage lipsa de discernamant ?
b) Este intemeiat acest recurs ? Motivati.
I. C. a chemat in judecata pe T. D. pentru a fi obligat sa plateasca suma de 3.000.000 lei, reprezentand rest din pretul de vanzare a unei pianine marca "Gossel" din Viena.
Paratul a introdus cerere reconventionala, prin care a solicitat instantei anularea acelei vanzari si obligarea reclamantei vanzatoare sa-i restituie suma de 3.000.000 lei pe care a primit-o de la el drept parte din pret, motivand ca vanzatoarea i-ar fi garantat ca pianina in cauza are placa de bronz, ceea ce a constituit o conditie esentiala in vanzare, insa ulterior s-a constatat ca acea conditie nu a fost indeplinita, stabilindu-se ca pianina nu avea o atare placa.
Prima instanta a respins cererea reclamantei si a admis cererea reconventionala a paratului, anuland actul de vanzare-cumparare a pianinei si obligand pe reclamanta sa restituie suma de 3.000.000 lei primita de la acesta ca parte din pretul pianinei vandute. In motivarea solutiei se arata ca potrivit actului de expertiza pianina nu are placa de bronz, ci rama de fier, asa cum rezulta si din traducerea cuvantului german "Eisenrahmen", aflat pe factura cu care initial a fost achizitionata pianina de la fabrica producatoare din Viena.
a) Care sunt conditiile de validitate ale unui contract ? In speta sunt indeplinite aceste conditii ? Ce sanctiune intervine in cazul in care aceste conditii nu sunt indeplinite ?
b) Solutia pronuntata este legala ?
G.Z. a chemat in judecata pe G.N., solicitand instantei ca prin hotararea ce se va pronunta, sa se constate nulitatea actului de vanzare-cumparare autentic intervenit intre parti.
Instanta a retinut ca partile (mama si fiu) au convenit sa incheie un act juridic cu privire la imobilul proprietatea reclamantei.
Reclamanta a aratat ca prin acest act dorea sa faca o donatie paratului si ca a fost dusa la notariat de fiul sau G.N., unde a semnat actul in cauza.
Paratul a formulat intampinare aratand ca in fapt partile au incheiat un contract de vanzare-cumparare, reclamanta exprimandu-si acordul de vointa in privinta contractului de vanzare prin faptul ca a primit suma de bani reprezentand contravaloarea imobilului.
G.Z. a recunoscut la interogatoriu ca a primit o suma de bani, dar nu a stiut ca acestia reprezinta pretul imobilului.
Instanta de fond a admis actiunea reclamantei, constatand nulitatea absoluta a contractului incheiat.
a) Clasificati obligatia asumata de G.Z.
b) Este valabil contractul incheiat intre parti ?
c) A procedat corect instanta ?
I., anticar de profesie, a vandut lui G. trei gravuri pentru pretul de 4.000.000 lei, gravurile cumparate ca fiind vechi, purtau numele pictorilor respectivi. Cu toate acestea, s-a dovedit ca nu erau lucrari vechi, ci erau rezultatul unui trucaj grosier.
In aceasta situatie, G. solicita anularea actului de cumparare si despagubiri.
a) Care sunt conditiile de validitate ale consimtamantului ?
b) Este intemeiata cererea lui G ? Motivati.
La data de 4.09.1991, P.O. a chemat in judecata pe L.J., fosta concubina a tatalui sau P.T, decedat la 14.02.1991, solicitand instantei anularea contractului de vanzare incheiat de tatal sau cu parata, contract al carui obiect il constituie apartamentul in care locuieste aceasta din urma. De asemenea, reclamanta a mai solicitat sa-i fie atribuit apartamentul, in calitate de unica mostenitoare.
In motivarea actiunii sale, reclamanta a aratat ca actul, a carui anulare o solicita, a fost incheiat cu numai zece zile inainte de moartea tatalui sau, care in acel moment nu se mai afla in posibilitatea de a-si exprima liber vointa, din cauza bolii de care suferea. Reclamanta a mai aratat si faptul ca asupra tatalui sau au fost exercitate constrangeri, si astfel, atat cauza cat si scopul actului incheiat au fost ilicite si imorale.
Pe baza probelor administrate, instanta a retinut ca P.T., autorul reclamantei, la momentul incheierii contractului avea varsta de 70 de ani, si suferea de o boala grava care s-a accentuat, ducand la decesul sau. Desi batranul era grav bolnav, acesta nu a fost internat, ci mai mult, a fost supus unei stricte supravegheri de catre parata si rudele sale care au tainut si boala de care acesta suferea.
Martorii audiati in cauza au relatat ca, cu aproximativ o jumatate de an inainte de a se imbolnavi, P.T. si-a exprimat temerea ca ar putea sa fie omorat de concubina si rudele sale.
a) Ce fel de viciu de consimtamant intalnim in speta ?
b) Pentru existenta violentei ca viciu de consimtamant este necesar ca acesta sa fie exercitat numai de persoana in folosul careia s-a facut conventia?
c) Ce solutie va pronunta instanta ?
10.
Prin contractul incheiat, partile au convenit ca transferul de proprietate asupra vilei ce a format obiectul contractului de vanzare-cumparare, sa fie amanat pana la procurarea de catre cumparator a unor oferte de achizitionare a doua apartamente si a altor bunuri, adica a unor conditii de locuit pentru vanzatori si pentru facilitarea obligatiei de predare a bunului vandut. Pretul a fost determinat si platit in bani.
Cum procurarea ofertei nu s-a realizat, vanzatorii au refuzat sa transmita proprietatea imobilului.
Instanta a admis actiunea cumparatorilor si a constatat existenta valabila a contractului de vanzare-cumparare, ca act translativ de proprietate.
a) Este corecta solutia instantei ?
b) Ce raporturi juridice exista intre partile contractante ?
c) Poate sa fie afectat contractul de vanzare-cumparare de modalitati ? In speta ce modalitate afecteaza contractul si care este efectul sau ?
Reclamantele D.V. si L.L au solicitat sa se constate, in contradictoriu cu Primaria comunei X., nulitatea absoluta a actului de donatie incheiat de defunctul C.D. si de sotia sa in favoarea paratei.
Judecatoria a respins actiunea, cu motivarea ca, in speta, cele doua elemente ale acordului de vointa, oferta si acceptarea, au fost exprimate in forma autentica.
Reclamantele au declarat apel, aratand ca notificarea acceptarii donatiei de catre donatar s-a facut ulterior decesului donatorului, astfel ca donatia a ramas fara efect. Din actele dosarului rezulta ca donatorul C.D. a decedat la data de 03.11.1983, iar notificarea acceptarii donatiei a fost comunicata la data de 13.12.1983.
a) Ce forma trebuie sa aiba oferta de donatie ? Dar acceptarea ofertei ?
b) Ce este oferta si care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca ?
c) Ce conditii trebuie sa respecte acceptarea ofertei ?
d) Este fondat apelul ? Motivati.
La data de 28.05.1994, D.N. si B.V. au incheiat un inscris sub semnatura privata avand ca obiect vanzarea unui teren de 200 mp situat in municipiul Craiova cu pretul de 20.000.000 lei.
In conventia incheiata partile au prevazut urmatoarea clauza: "in cazul in care vanzatorul se va razgandi, refuzand sa incheie actul in forma autentica va restitui celeilalte parti suma achitata, plus 5.000.000 lei ".
Pretul a fost achitat in proportie de 50% la data incheierii conventiei urmand ca diferenta sa fie achitata pana la data de 01.08.1994 cand partile se vor prezenta la notariat pentru perfectarea actelor in forma autentica.
Intrucat la data de 01.08.1994 D.N. nu s-a prezentat la notariat, B.V. a introdus actiune in justitie solicitand instantei de judecata obligarea paratului la incheierea contractului de vanzare-cumparare in forma autentica, sau la plata sumei de 15.000.000 lei, suma stabilita conform conventiei incheiate la 28.05.1994.
Paratul a formulat intampinare, aratand ca actul de vanzare-cumparare este imposibil de incheiat, deoarece terenul nu se mai afla in patrimoniul sau, intrucat la data de 19.06.1994 l-a vandut prin act autentic si l-a transcris unei alte persoane in schimbul sumei de 30.000.000 lei.
a) Ce conventie au incheiat D.N. si B.V. la data de 28.05.1994 ?
b) Cand opereaza transmiterea dreptului de proprietate in baza acestei conventii ?
c) Poate instanta sa oblige partea care nu si-a indeplinit obligatia la incheierea contractului si care este temeiul juridic al acestei hotarari ?
d) Ce va decide instanta de judecata cu privire la contractul de vanzare-cumparare din 19.06.1994 ?
Prin actiunea civila inregistrata la data de 07.06.1998 reclamantii V.L. si F.F. au chemat in judecata pe E.G. solicitand instantei de judecata ca prin hotararea ce se va pronunta sa constate valabilitatea conventiei de vanzare-cumparare intervenita la 06.10.1965, intre mama paratului, in calitate de vanzatoare si parintii reclamantilor, in calitate de cumparatori, avand ca obiect casa si terenul aferent acesteia.
Reclamantii au mai solicitat sa se pronunte o hotarare care sa tina loc de act autentic de vanzare-cumparare.
In motivarea actiunii reclamantii au aratat ca la data de 06.10.1965 autorii lor au cumparat printr-un inscris sub semnatura privata denumit "chitanta", casa si terenul aferent acesteia in suprafata de 1.000 mp. La cateva luni de la cumparare, casa a fost demolata (datorita gradului avansat de degradare), terenul ramanand liber.
La data de 18.05.1995 paratul E.G. a instrainat printr-un act autentic lui D.M. 7000 mp teren, suprafata ce include si cei 1.000 mp care fac obiectul inscrisului sub semnatura privata intocmit la 06.10.1965.
a) Ce conventie au realizat partile prin actul intocmit la 06.10.1965 ? Ce efecte produce aceasta conventie ?
b) Este tinut mostenitorul vanzatoarei la indeplinirea obligatiei asumate de autoarea sa ? Ce fel de obligatie este aceasta ?
c) In ce temei poate instanta de judecata sa pronunte o hotarare care sa tina loc de act autentic de vanzare-cumparare ?
d) Ce va decide instanta ?
Intre sotul lui A.S. si fiul acestuia a intervenit un contract de vanzare-cumparare a unui teren, prin care cumparatorul s-a obligat sa intretina pe vanzator si pe sotia sa pe tot timpul vietii lor.
Dupa moartea sotului lui A.S., adica a vanzatorului, cumparatorul a revandut terenul lui N.T.
A.S. a chemat in judecata pe N.T. solicitand instantei sa dispuna rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare incheiat intre fiul reclamantei, decedat ulterior, si parat, sau in subsidiar sa fie obligata parata sa-i presteze intretinere, potrivit clauzei contractuale din actul de vanzare dintre sotul si fiul reclamantei.
Prima instanta a respins actiunea ca inadmisibila, pe motivul ca obligatia de intretinere are un caracter strict personal si nu poate fi transmisibila.
a) Ce raporturi juridice exista intre A.S. si fiul defunctului ? Definiti acest raport juridic.
b) Poate cere A.S. rezolutiunea contractului ?
15.
M.N. s-a obligat fata de A.D. ca il va determina pe sotul sau, M.C., director la o societate de confectii, sa-i acorde acestuia o reducere importanta la procurarea produselor de imbracaminte.
Bazandu-se pe promisiunea facuta de M.N., A.D. comerciant de produse de imbracaminte, a refuzat toate ofertele pe care le-a primit in vederea procurarii de confectii la un pret mai mic, promis de M.N.
La data de 03.07.1995, data prevazuta pentru incheierea acordului intre A.D. si M.C., M.N. i-a comunicat lui A.D. ca desi a depus toate diligentele pe langa M.C. pentru a incheia contractul, acesta a refuzat.
In aceste conditii, A.D. a chemat-o in judecata pe M.N. solicitand despagubiri pentru neindeplinirea obligatiei pe care si-a asumat-o.
a) Care sunt exceptiile aparente de la principiul relativitatii efectelor actului juridic ? Regasim in speta o asemenea exceptie ?
b) Ce raport juridic exista intre partile din speta ?
c) Ce fel de obligatii si-a asumat M.N. ?
d) Ce va decide instanta ? Motivati.
P.A. l-a chemat in judecata pe fostul sau sot solicitand partajarea bunurilor comune dobandite in timpul casatoriei, si anume un apartament si un autoturism.
Paratul s-a aparat, aratand ca apartamentul a fost instrainat de cei doi soti printr-un act sub semnatura privata semnat de ambii, iar autoturismul a fost cumparat de mama sa, si prin urmare acesta este un bun propriu, ce nu poate fi supus partajului.
In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca actul de vanzare-cumparare pe care l-a semnat a fost incheiat sub forta imprejurarilor determinate de amenintarile si loviturile din partea paratului.
Reclamanta a mai afirmat ca instrainarea apartamentului este fictiva, cumparatorul neintrand in folosinta si posesia apartamentului, si mai mult, i-a conferit un drept de retentie unui tert, si anume mamei paratului.
In ceea ce priveste autoturismul, reclamanta a precizat ca acesta a fost cumparat de parat din banii ambilor soti, dar ca acesta, profitand de faptul ca s-a dus singur sa cumpere masina, a obtinut o serie de acte pe numele mamei sale. Totusi, paratul a mai incheiat cu vanzatorul si un alt contract, numit contrainscris pe numele ambilor soti.
a) Determinati structura viciului de consimtamant intalnit in speta.
b) In speta poate fi admisa proba cu martori ?
c) Ce operatiune juridica s-a incheiat la momentul intocmirii actelor pentru autoturism ? Care sunt efectele juridice ale acesteia in privinta partilor contractante ?
d) Ce va decide instanta ?
17.
A.M., in calitate de curator al lui B.D. (conf. disp. 2484/12.dec.1998), a chemat in judecata pe paratul P.I., solicitand anularea contractului de vanzare-cumparare, incheiat intre acestia la data de 17.05.1996, pentru lipsa de discernamant a lui B.D.
In motivarea actiunii se arata ca, increzandu-se in parat (P.I. fiind varul sau), B.D. s-a prezentat la notariat, dar nu mai stie ce a semnat. La dosar se depun o serie de acte medicale (dec.1996, sept.1997, mart.1998) ale lui B.D. din care reiese ca aceasta sufera de alienatie mintala si ca are discernamantul scazut.
In fapt, partile (B.D. si P.I) au incheiat o conventie sub semnatura privata (18.apr.1996) prin care paratul urma sa ii dea lui B.D. suma necesara cumpararii apartamentului (pe care aceasta il detinea ca locatar), si de asemenea trebuia sa-i transfere dreptul de proprietate al imobilului sau (casa si teren). Reclamanta urma sa cumpere cu banii primiti de la parat apartamentul unde era chiriasa, iar apoi sa transfere dreptul de proprietate asupra paratului, primind in schimb casa si terenul.
La data de 17.05.1996, B.D. incheie cu P.I. contractul de vanzare-cumparare (autentificat) al apartamentului. Pretul este platit, iar apartamentul este predat lui P.I.
B.D. refuza sa mai incheie contractul de vanzare privind casa si terenul, si astfel formuleaza actiune in justitie solicitand anularea contractului de vanzare-cumparare privind apartamentul.
Mai mult, dupa cateva termene isi precizeaza actiunea prin invocarea simulatiei, solicitand constatarea nulitatii absolute a actului secret (conventia din 18.apr.1996) intrucat nu imbraca forma solemna ceruta de lege.
a) Ce semnificatie are lipsa discernamantului la incheierea unui contract ? Putea B.D. sa incheie un contract ?
b) Se poate avea in vedere dolul in momentul incheierii contractului la notariat?
c) Cum caracterizati precizarea la actiune introdusa de reclamanta ?
d) Ce va decide instanta cu privire la aceasta precizare ?
Reclamantul a solicitat prin actiune sa se constate ca actul de vanzare-cumparare intervenit intre parti (parintii si respectiv fratele sau) este in realitate o donatie deghizata, fapt pentru care se impune constatarea simulatiei si desfiintarea actului aparent atacat.
Judecatoria Ramnicu-Valcea a admis actiunea in sensul solicitat, iar Tribunalul Valcea a respins apelul declarat de parati, ambele instante retinand in esenta ca gradul de rudenie intre partile contractante, declararea unui pret inferior valorii reale a imobilelor instrainate si nedovedirea platii respectivului pret constituie argumente pentru a se constata ca in realitate a avut loc o donatie, fiind incalcate drepturile de mostenitor rezervatar pretinse de reclamant.
a) Ce reprezinta actiunea in simulatie ?
b) Au procedat corect cele doua instante ?
Intre X. si Y. a intervenit un contract de vanzare-cumparare, prin care primul (in calitate de vanzator) se obliga sa predea un apartament cu 4 camere, iar cel de-al doilea (in calitate de cumparator) sa plateasca in schimbul apartamentului suma de 100.000.000 lei din care 50.000.000 lei la incheierea actului, iar restul la eliberarea efectiva a apartamentului de catre vanzator.
In vederea incheierii actului autentic, vanzatorul a solicitat si a obtinut certificatul de nesechestrare si certificatul de sarcini al imobilului. Astfel ca, la 01.01.1996, pe baza inscrisurilor prezentate si in prezenta celor doua parti notarul a incheiat si actul autentic in care s-a consemnat plata celor 50.000.000 lei, s-a stipulat ca in cazul in care nu va fi achitat si restul pretului pana la 01.03.1996, perioada in care vanzatorul si-a pastrat un drept de abitatie, contractul este rezolvit.
La 01.06.1996, Y. in prezenta martorilor A. si B. s-a prezentat pentru a lua in primire imobilul de la X., care a fost de acord sa-l elibereze, cerand insa un termen de o saptamana.
Ulterior, luand act de refuzul lui X. de a elibera apartamentul si de a primi si restul pretului, Y. a formulat actiune in evacuare si a consemnat restul de pret la C.E.C. pe numele vanzatorului.
Actiunea lui Y. a fost admisa de instanta de fond si mentinuta de instanta de apel, insa cauza s-a suspendat in recurs, urmare a faptului ca vanzatorul a introdus o actiune in constatarea nulitatii contractului de vanzare, cu motivarea ca a fost in eroare cu privire la felul actului pe care l-a incheiat, deoarece, in realitate intelegerea dintre el si cumparator a fost imprumutul unei sume de bani, respectiv 50.000.000 lei si intocmirea actului autentic a avut rolul unei garantii pentru Y. ca va primi suma imprumutata.
Instanta de fond a respins actiunea, insa instanta de apel a desfiintat hotararea si a trimis cauza spre rejudecare, cu motivarea ca in speta este vorba de o simulatie.
Cu ocazia rejudecarii, vanzatorul a prezentat o chitanta in copie xerox, semnata de 3 martori si datata la 01.01.1996 sustinand ca acesta este actul real, insa originalul nu-l detine intrucat a ramas la cumparator.
La interogatoriu, X. a relatat ca actul prezentat in copie a fost intocmit imediat dupa incheierea actului autentic. Desi Y. a contestat existenta chitantei instanta a admis proba cu martori in dovedirea simulatiei.
Pe fond, actiunea a fost admisa, retinandu-se ca vanzarea a fost simulata, dar si faptul ca Y. nu a platit restul de pret pana la data stabilita in contract, motiv pentru care, urmare a pactului comisoriu expres inserat in contract, a intervenit rezolutiunea acestuia pe deplin drept.
a) A procedat corect instanta de judecata admitand pentru dovedirea simulatiei proba cu martori ? Motivati.
b) Pronuntati-va cu privire la solutia corecta in cazul in care reclamanta ar fi prezentat in instanta inscrisul secret in original, insa acesta ar fi fost incheiat in baza unei intelegeri ulterioare intocmirii actului public de vanzare. Motivati.
c) Este corecta retinerea de catre instanta de judecata a rezolutiunii contractului de vanzare pentru neplata restului de pret de catre cumparator ?
d) Care ar fi fost solutia cu privire la admisibilitatea probei cu martori pentru dovedirea simulatiei in cazul in care reclamanta ar fi invocat fraudarea legii de catre parat (simulatie ilicita) ? Motivati.
20.
La 05.02.1996 intre A si B a intervenit un contract de vanzare-cumparare in forma autentica al unui apartament. Prin contract, A s-a obligat sa vanda apartamentul cu patru camere, rezervandu-si un drept de abitatie pe cinci luni de zile. La data de 12.09.1996 cumparatorul a somat vanzatorul sa-i predea apartamentul si, intrucat acesta nu a fost de acord, a introdus o actiune in evacuare, care a fost admisa prin sentinta civila, ulterior fiind respins si apelul declarat de parata.
Recursul declarat impotriva deciziei date in apel a fost suspendat la cererea recurentei care a prezentat un certificat ce atesta ca a introdus actiune in anularea actului autentic mentionat pe motivul ca nu a avut cunostinta de natura conventiei incheiate.
In ceea ce priveste aceasta actiune, Judecatoria a respins-o ca nefondata, iar instanta de apel a casat sentinta Judecatoriei pe considerentul ca in cauza se pune problema simulatiei.
Este de retinut ca in paralel cu judecarea acestui proces, vanzatorul a introdus separat si o actiune in constatarea simulatiei actului autentic in discutie.
Pentru dovedirea sustinerilor sale, atat in procesele ce aveau ca obiect anularea contractului de vanzare-cumparare cat si constatarea simulatiei, vanzatorul s-a folosit de o chitanta pe care nu a prezentat-o cu ocazia judecarii procesului in evacuare si din cuprinsul careia rezulta ca la data incheierii contractului de vanzare-cumparare a fost imprumutata cu suma de 3.700 DM de catre cumparator iar in situatia in care nu va restitui suma in termen de cinci luni acesta va deveni proprietarul apartamentului in litigiu.
Chitanta respectiva in copie xeroxata prezenta semnaturile a doi martori, insa nu atesta numarul exemplarelor in care a fost incheiata. Vanzatorul nu a prezentat originalul sub pretextul ca acesta s-ar afla in posesia cumparatorului.
Fata de aceasta situatie instanta a admis proba cu martori, respectiv a numitilor Z si H, despre care se pretinde ca semnasera chitanta respectiva, ce au relatat ca dupa incheierea actului autentic intre parti a intervenit intelegerea consemnata in chitanta.
Cu toate acestea, Judecatoria a respins actiunea in simulatie cu motivarea ca actul real dintre parti este inscrisul autentic.
a) Ce solutie va da Tribunalul cu ocazia rejudecarii procesului care are ca obiect anularea contractului de vanzare-cumparare ? Motivati raspunsul.
b) Despre ce fel de eroare a facut vorbire vanzatorul in actiune pentru a putea cere anularea contractului de vanzare-cumparare si ce sanctiune este prevazuta pentru aceasta eroare ?
c) A fost corect intocmita chitanta incheiata de parti ? Ce valoreaza aceasta ?
d) Ce relevanta are faptul ca in chitanta intocmita de parti nu era atestat numarul exemplarelor in care a fost incheiata ?
e) In conditiile date era admisibila proba cu martori pentru dovedirea simulatiei?
f) Care este actul real intervenit intre parti si ce va decide instanta de apel cu privire la simulatie ?
21.
Reclamanta I.A. a chemat in judecata pe paratii I.C, I.I., U.M., si I.Gh. pentru a se dispune anularea contractului autentic din 12.12.1997 prin care aceasta a vandut paratului I.C. imobilul proprietatea ei si a sotului decedat intre timp.
In motivarea cererii s-a aratat ca in urma insistentelor si promisiunilor fiului I.I., care a profitat de varsta inaintata a parintilor si de boala tatalui (sotul reclamantei), acestia au vandut nepotului I.C. (fiul lui I.I.) casa compusa din 4 camere, anexe gospodaresti si teren (250 mp) cu pretul de 300.000 lei.
S-a sustinut ca vanzarea s-a facut cu clauza de intretinere, dar la scurt timp dupa ce a murit sotul reclamantei, paratul I.C. nu si-a indeplinit obligatia de intretinere asumata, avand un comportament violent fata de reclamanta. De asemenea, s-a aratat ca nu s-a platit nici pretul prevazut in contract.
Pe parcursul procesului reclamanta si-a precizat actiunea cu privire la pozitia procesuala a partilor in sensul ca parat figureaza I.C, beneficiarul actului de vanzare, celelalte persoane avand calitatea de intervenienti fortati in calitate de mostenitori ai defunctului ei sot, care pot pretinde aceleasi drepturi.
In dovedirea actiunii s-au administrat probe:
- a fost depus actul de vanzare-cumparare din 12.12.1997 din care rezulta ca in contract s-a trecut expres dreptul vanzatorilor la "uzufruct pe tot timpul vietii";
- s-au luat interogatorii persoanelor introduse in cauza care au confirmat prin raspunsurile date apararile reclamantei inclusiv faptul ca la data incheierii actului de vanzare-cumparare vanzatorii erau foarte bolnavi, iar paratii au profitat de neputinta lor si i-a determinat sa incheie actul;
- martorii audiati la propunerea reclamantei, nu au asistat la discutiile dintre parti inainte de incheierea actului, iar relatarile se refera la fapte si imprejurari cunoscute de la reclamanta. Martorii au declarat ca stiu direct si nemijlocit faptul ca vanzatorii erau in varsta si aveau nevoie de ingrijire. Cat priveste plata pretului, martorii au confirmat ca pretul nu a fost achitat.
Instanta a admis actiunea, a dispus rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare pentru neplata pretului.
a) Identificati natura juridica a contractului incheiat in speta.
a) Solutia instantei este corecta ? Motivati.
22.
La 1.06.1997, E.I. a chemat in judecata pe I.N. si M.M., pentru a se constata ca, prin chitantele din 21.06.1993 si 4.08.1995, paratele au vandut reclamantei un teren in suprafata de 522 mp, situat in Bucuresti.
In motivarea actiunii se arata ca paratele nu vor sa semneze actul respectiv cu toate ca reclamanta a achitat intregul pret al vanzarii de 35 milioane lei, din care 29 milioane la data intocmirii chitantelor de mai sus, iar restul de 6.000.000 lei a fost consemnata la C.E.C., ca urmare a refuzului vanzatoarelor de a-l primi.
In chitanta din 4.08.1995, s-a stipulat ca restul din pretul vanzarii se va achita in termen de 20 de zile de la acea data. Consemnarea C.E.C. a avut loc in mai 1996.
Prin aceeasi chitanta, E.I si-a mai luat obligatia de a introduce bransamantele de apa si canal pe terenul ramas in proprietatea paratelor. Aceasta obligatie nu a fost executata.
Actiunea a fost admisa, instanta aratand ca imprejurarea ca reclamanta a consemnat restul de pret de 6.000.000 lei in mai 1996, iar nu in termenul de 20 zile convenit de parti, este irelevanta in ceea ce priveste rezolutia vanzarii din moment ce cumparatoarea nu a fost pusa in intarziere de parate.
Impotriva acestei hotarari, paratele au declarat apel.
a) Ce exceptie puteau invoca paratele in speta si ce reprezenta aceasta?
b) Pentru valorificarea drepturilor lor, ce actiune ar fi fost necesara paratelor ? Care sunt conditiile pentru admisibilitatea unei asemenea actiuni?
c) Ce va decide instanta de apel ? Motivati.
23.
M.P. a vandut lui A.R. printr-un contract autentificat imobilele inscrise in cartea funciara a comunei Vanju de Jos.
In acest contract partile au prevazut urmatoarea clauza: "in caz ca cumparatorul nu vor plati pretul in termen de o luna de la facerea intabularii si intrarii in folosinta contractul se desfiinteaza."
M.P. l-a chemat in judecata pe A.R. pentru a declara rezolutiunea contractul de vanzare, pe motivul ca paratul nu au platit in intregime pretul prevazut in contract.
Prima instanta a acordat paratului un termen de gratie de 45 de zile pentru a se plati restul de pret, cu precizarea ca daca nu se va plati restul de pret in acest termen de gratie, contractul de vanzare-cumparare se considera rezolvit, se va radia dreptul de proprietate al paratului asupra imobilelor in litigiu din cartea funciara, cu motivarea ca paratul nu au platit pretul la termen, iar contractul nu prevede rezolutiunea de drept a vanzarii-cumpararii pentru neplata in termen a restului de pret.
Instanta superioara a admis apelul declarat de parat, modificand hotararea primei instante in sensul inlaturarii termenului de gratie acordat paratului cu motivarea ca in contract s-a prevazut un pact comisoriu expres, iar paratul nu a dovedit imprejurari din care sa rezulte ca paratul nu a fost in culpa pentru neplata in termen a pretului.
a) De cate feluri este rezolutiunea contractului ? In speta ce fel de rezolutiune intalnim ?
b) Care din cele doua hotarari este cea corecta ?
La intrarea in teatru, la o reprezentatie, P. isi lasa la garderoba o haina de blana, primind un tichet cu numar.
Cand s-a terminat reprezentatia, la iesire P. si-a cerut haina sa de blana, insa garderobiera a fost in imposibilitate de a i-o restitui.
In aceste conditii, P. a chemat in judecata conducerea teatrului pentru a fi obligata la plata sumei de bani, reprezentand contravaloarea hainei sale de blana ce i-a fost furata de la garderoba.
a) Este intemeiata cererea lui P. ? Motivati.
b) Cine suporta riscul bunului depozitat ?
R.L. a incheiat un contract cu S.I. prin care, acesta din urma s-a obligat sa execute unele lucrari de altoire a vitei de vie, iar prima parte s-a obligat sa faca plata la sfarsitul lucrarii.
S.I. a folosit lucratori specializati pentru altoirea vitei de vie. Pentru a se putea folosi numai altoi de buna calitate, R.L. a predat executantilor o cantitate dubla de altoi, din care sa se aleaga cei mai corespunzatori.
Rezultatul lucrarilor a fost foarte slab, datorita unor cauze obiective, ca inundatie, grindina si mana.
In aceste conditii, R.L. a refuzat sa-l mai plateasca pe S.I. pentru munca prestata.
Astfel, S.I. a chemat in judecata pe R.L. pentru a fi obligat la plata pentru munca efectuata. La randul sau, R.L a formulat cerere reconventionala, solicitand instantei despagubiri pentru neexecutarea de catre S.I. a obligatiei pe care si-a asumat-o.
Actiunea a fost respinsa ca neintemeiata, cu motivarea ca, in speta este vorba de un contract de munca pentru o lucrare determinata. Instanta mai arata ca nereusita lucrarilor se datoreaza in parte reclamantei care a pus la dispozitie altoi de vita necorespunzator si in cea mai mare masura unor cauze naturale, paratul facand lucrarile de altoire in mod constiincios.
a) Clasificati obligatia asumata in speta de S.I.
b) Cum se face interpretarea contractelor ? Care sunt regulile speciale ale interpretarii contractelor ?
c) Cine suporta riscul contractului ?
d) Ce hotarare va lua instanta de judecata ?
La data de 9.08.1995, intre S.C. Pomicola S.R.L. si I.D. a intervenit un contract de vanzare-cumparare, al carui obiect il reprezenta o cantitate de circa 250 kg de prune. Pretul a fost achitat in momentul incheierii contractului.
Bunurile urmau sa fie preluate de cumparator a doua zi, atunci cand acesta trebuia sa vina cu o masina mare pentru a-si ridica produsele.
Peste noapte, o furtuna puternica a devastat livada S.C. Pomicola.
I.D a formulat cerere de chemare in judecata, prin care a solicitat instantei obligarea paratului sa-i procure alte bunuri de aceeasi calitate si in aceeasi cantitate, sau daca nu mai are produse, sa il despagubeasca.
Instanta a respins cererea reclamantului, motivand ca paratul nu are nici o vina la producerea accidentului si ca riscul pieirii fructelor il suporta cumparatorul, deoarece el a devenit proprietarul lor, prin simplul fapt al incheierii contractului, chiar daca bunul nu ii fusese predat.
I.D. a formulat apel.
a) Care este efectul specific al contractelor sinalagmatice intalnit in speta, si care este temeiul juridic al acestui efect ?
b) Care este momentul transmiterii dreptului de proprietate catre I.D.? Dar in situatia in care obiectul contractului il constituia o masina agricola ?
c) Avand in vedere bunurile de la punctul b), cine suporta riscul pieirii lor ?
d) Ce va decide instanta de apel ?
|
