CORELATIA VICTIMOLOGIEI CU CELELALTE STIINTE SOCIALE
Victimologia si politica penala. Politica penala reprezinta ansamblul de reguli susceptibile sa fie propuse legiuitorului sau care sunt efectiv folosite de acesta, la un moment dat, intr-o tara determinata pentru combaterea criminalitatii. Raportul dintre victimologie si politica penala va determina modalitatile de stabilire a compozitiei victimizarii (fizice, sexuale, religioase, ideologice, geografice), formele jurisdictionale de limitare a victimizarii, influenta fenomenului victimizarii, limitele pedepselor penale si rolul organelor judiciare in protejarea victimelor.
Victimologia si agresologia. Daca victimologia studiaza 626i81g comportamentul victimei, agresologia analizeaza si explica trasaturile de comportament ale agresorilor, individual sau in grup, modul in care se produce agresiunea, determinarile socio-individuale, precum si ansamblul fenomenelor agresionale, ca un cumul de comportari antisociale, si influenta negativa a acestora asupra dinamicii sociale, economice, politice si juridice. Interactiunea dintre victimologie si agresologie presupune relevarea atitudinii agresorului in realizarea actului, relatiile interindividuale cu victima (inainte, in timpul si dupa agresiune), efectele actului agresional asupra agresorului si victimei. Victimologia si agresologia studiaza corelatia dintre comportamentul victimei si agresorului, stimulii interni si externi ce determina comportamentele celor doi si consecintele sociale directe ale acestora, calificand actul individual ca fiind agresional sau o consecinta a acestuia (efect victimal), explicandu-i geneza.
Victimologia si penologia. Penologia ca stiinta sociala studiaza varietatea practicilor educative ale pedepsei penale, diversitatea mijloacelor de investigatie, a formelor de reeducare, a efectelor reformative ale pedepsei asupra condamnatului, stabilind totodata echilibrul dintre pericolul social concret produs de fenomenul infractional si sanctiunea ce trebuie aplicata infractorului. Victimologia, limitandu-se la analiza efectului victimal produs de actul agresional, reclama o diversificare a pedepselor penale, astfel incat sa se asigure actul preventiv de intimidare a posibililor infractori, cat si modul concret si masura pedepsei aplicata condamnatului pentru a se asigura principiul moral de satisfactie a victimei si societatii, si principiul social de obligare a infractorului de a suporta consecintele coercitive ale pedepsei.
Victimologia si psihologia. Fenomenul de victimizare se afla intr-un raport nemijlocit cu psihicul victimei intrucat victima, in momentul cunoasterii agresorului, isi pune in evidenta afinitatile influentand chiar stilul relatiei cu acesta, si traieste o experienta psihica complexa si contradictorie, ce cuprinde senzatii, perceptii, rationamente si ganduri fugitive, sentimente confuze si antagonice. Victimologia, prezentand cunoasterea si convingerile victimei, preia din psihologie modul cum se realizeaza comportamentul individual (nesiguranta, teama), geneza si explicarea acestuia, precum si procesul psihic de adaptare progresiva a victimei la atitudinile si tensiunile din mediul inconjurator. Reglarile sau dereglarile socio-afective dintre victima si agresor sunt determinate de trasaturile psihice individuale si de tendintele personalitatii fiecaruia. Psihologia va releva interactiunea dintre interesele contradictorii, sentimentele si conditiile de inhibare aflate intr-o relatie reciproca, determinate de nevoile si aspiratiile fiecarui participant, cu scopul de a cunoaste diferite variabile comportamentale si interactiunile acestora.
Victimologia si sociologia. Sociologia integreaza efectul victimal in imprejurarile concrete ale actelor agresionale, explicand frecventa si intensitatea acestora, pornind de la abstract la concret, tinand seama si de conflictele si disputele dintre agresori si victime. Stabilind legatura dintre efectele victimale, evidenta si dependenta acestora de cauze precizate sau care se pot preciza, se va deduce motivatia actelor agresionale, atat ca manifestare singulara cat si ca fenomen social. Atunci cand agresivitatea nu se poate explica prin raportare la individual, sociologia va integra actele agresionale intr-un ansamblu justificat de cauzalitatea istorica a fenomenului agresional.
Victimologia si criminologia. Cea mai importanta interactiune a victimologiei cu celelalte stiinte sociale priveste criminologia. Mult timp victimologia nu a existat ca stiinta individuala, fiind considerata un capitol al criminologiei. Dar, inca de la inceputurile victimologiei s-a aratat ca aceasta nu este o parte a criminologiei, ci o stiinta paralela cu aceasta, sau chiar reversul ei.[2] Criminologia este stiinta care studiaza cauzele si conditiile criminalitatii, efectele criminalitatii asupra victimelor dar si asupra societatii, strategia de aparare socio-umana. Raportul dintre victimologie si criminologie se regaseste sub doua importante aspecte: prin cercetarile specifice, criminologia ofera explicatii cu privire la actul criminogen care permit adoptarea unor masuri si instrumente necesare in scopul reducerii criminalitatii si diminuarii riscului victimal; criminologia stabileste cauzele si conditiile producerii infractiunilor, oferind informatii utile in stabilirea strategiilor de preventie si aparare individuala si de grup.
Victimologia a aparut ca o necesitate sociala. Ideea ca problema crimei poate fi solutionata numai prin studiul delincventului este totalmente gresita. Separarea delincventului de victima este o eroare. Nici un proces penal nu poate exista fara cuplul agresor-victima. Solutionarea corecta a unei cauze penale se poate face numai prin analiza bilaterala a acestui cuplu, in caz contrar orice solutie corecta se va da numai din eroare[3]. Studiul empiric al victimei, din trecut, a fost inlocuit cu unul sistematic de catre o noua stiinta - victimologia.
|
