Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























DREPT FINANCIAR

Drept




DREPT FINANCIAR - Curs 1 02/18/08

Codul fiscal legea 571/2003, Codul de procedura fiscala OG 92/2003




Napasta- nedreptate grava, impozit pe care il plateau locuitorii unor localitati, cei care se sustrageau de la plata unor taxe.

Romania - tara cu cea mai mare numar de taxe, asemenea Portugaliei in anii `70.

Finantele publice constituie baza activ ec, pol, cult, sociale, a statelor moderne. In mare masura, progresul statelor si al natiunilor este determinat de starea finantelor publice.

Aristotel este cel care a a afirmat ca omul, animal politic, este o fiinta sociala, care nu poate sa traiasca in afara comunitatii. Acelasi Aristotel a afirmat insa ca nu exista un sistem pol perfect in sine si nici reguli optime de convietuire sociala. Comunitatile, societatile umane, pot sa existe, sa se dezolte, sa se impuna, numai in structuri organizate, iar structura care s-a impus, care a rezistat si rezista, fiind practic de neabandonat, este statul. Statul modern se materializeaza in organizatii concrete si isi face simtita puterea de a decide si de a actiona in numele tuturor prin mijlocirea puterilor publice. Existenta si functionarea institutiilor in care se desfasoara puterile publice nu este posibila insa fara personalul prin care se manifesta si fara resursele materiale si financiare care permit acestor institutii sa isi desfasoare activitatea. Rezult activ acestor puteri publice, rareori se materializeaza pt ca bunurile pe care le produc sunt de cele mai multe ori imateriale, dar pt a le produce, ele au nevoie de aceste resurse. Economia care are ca scop procurarea si intrebuintarea de bunuri pentru nevoile financiare ale statului este economia financiara a statului numita in termeni actuali, finante publice.

Statul este forma juridica de organizare si de existenta a comunitatilor umane, a popoarelor care garanteaza impotriva pericolelor din interior si din exterior propria sa siguranta si pe aceea a indivizilor care alcatuiesc statul. Istoria a demonstrat ca pt societatea omeneasca, statul este singura solutie pentru dezvoltarea materiala si spirituala, pentru conservarea valorilor umane. Statul este o entitate juridica abstracta, el nu poate fi vazut, auzit sau pipait, desi se manifesta uneori ca putere de comanda, alteori ca instrument de organizare si conducere a societatii. In toate formele de manifestare statul este forma de legitimare a puterii unora de a comanda altora. Constuituirea statelor nu s-a produs de la sine. Constituirea lor a presupus interventia inteligentei umane si a vointei de limitare constienta si deliberata a libertatilor comune intr-un interes superior. De aceea statul apare ca o constructie juridica abstracta. Tot de aceea multimile ignora/detesta statele, de aceea insa, multimile invoca statul atunci cand viata, libertatea sau averea le sunt puse in pericol.

Sarcinile generale ale statului au fost sintetizate intr-un binecunoscut document al revolutiei franceze, Declaratia drepturilor omului si a cetateanului. Potrivit acestuia, sarcinile generale ae statului sunt in nr de 5 : administrarea generala, educatia nationala, ocrotirea sanatatii, apararea nationala si politia, asigurarea cailor de comunicatii, acordarea de avantaje sociale pentru cei defavorizati. Pentru a-si indeplini aceste sarcini statul are nevoie de resurse financiare, iar Cst din 1973 a Frantei, a prevazut pt aceasta ca niciun cetatean nu este dispensat de onorabila obligatie de a contribui la acoperirea sarcinilor pulice. Aceeasi Cst a conditionat participarea cetatenilor la acoperirea cheltuielilor publice de consimtamantul lor , prin reprezentanti, constituind o obligatie sanctionata specific, neintalnindu-se sanctiunile in alte materii.

Regulile de drept dupa care se procura si se intrebuinteaza aceste mijloace alcatuiesc dreptul finantelor publice, sau dreptul financiar. Uneori numit si drept bugetar, si fiscal sau drept financiar si fiscal.

Nevoia de resurse materiale a statului este cu atat mai mare (raport direct proportional cu functiile si sarcinile pe care statul le indeplineste) cu nivelul de interventie a statului in procesele si reglarea vietii economice a statelor. Cresterea functiilor statului, a sarcinilor pe care acestea si le asuma are ca efect direct cresterea cheltuielilor si a nevoilor de resurse financiare a statului. Activitatea prin care statele moderne isi asigura resursele necesare indeplinirii sarcinilor si functiilor lor constituie componenta cea mai importanta a vietii economice, sociale si chiar politice a acestora. Prin intermediul instrumentelor financiare folosite pentru realizarea veniturilor, a resurselor publice, statele, concentreaza si administreaza intre 30-60% din produsul intern-brut.

Cele mai des intalnite instrumente ale statului pentru procurarea veniturilor publice sunt taxele si impozitele.

Procedand la prelevarea unei parti din veniurile populatiei pentru a-si constitui propriile resurse materiale, statele actioneaza si in scop interventionist, pentru orientarea dezvoltatii ec si sociale in directiile urmarite potrivit politicilor de dezvoltare pe care le promoveaza, actioneaza pt promovarea ciclurilor economice, restabilirea echilibrului general economic, favorizarea sau franarea rel ec si de credit, incurajarea sau descurajarea consumului.

  1. nicio societate nu trebuie sa consume mai mult decat produce.
  2. progresul economic si social al tarii nu poate fi realizat prin saracirea populatiei, si numai prin masuri care sa asigure prosperitatea acestora.


Aparitia si evolutia finantelor publice

Este legata de existenta unor org de tip statal, dar si de aparitia banilor ca etaon de valoare si de formele valorice de repartizie a venitului social. Din mom in care anumiti oameni sunt insarcinati cu conducerea treburilor obstesti si rezolvarea litigiillor, cu apararea proprietatii si privilegiilor, acesti oameni inceteaza de a mai participa la procesul de productie devenind in fapt consumatori de bunuri materiale si de bani, produs de altii. O data cu statul si cu forta publica, au aparut si primele instrumente ale finantelor publice care au fost: tributele, darile, impozitele, birurile, la care se adauga cheluielile publice, imprumutul pubic si alte institutii specifice dr finantelor publice. In primele stadii de dezvoltare a soc, cheltuielile pentru cei care indeplineau functii publice erau suportate din resursele proprii. Aceasta modalitate de finantare a unor cheltuieli care aveau deja natura de cheltuieli publice pt k nu se faceau in intersul celui care presta serv public, s-a mentinut si in oranduirea feudala, dar atunci statul isi sporeste functiile, realizeaza fortificatii, drumuri, politie, justitie, dar si apeducte, drumuri publice. In aceasta etapa a oranduirii feudale resursele publice, se realizau pe seama prestatiilor in munca, a darilor de multe ori in natura, a birurilor, tributelor, dar si pe seama jafului, a trofeelor de razboi a sumelor obtinute din rascumpararea prizonierilor de razboi, etc. Din acest mom se poate vb despre aparitia primelor elemente de finante publice moderne.

<Referat sesiunea de comunicari: taxa de prima inmatricuare, poluatorul plateste, taxa pe valoare adaugata(este de altfel impozit)>

Solomon, cel mai mare rege al Israelului a evitat razboaiele si cheltuielile acestora prin aranjamentele matrimoniale in ceea ce priveste imperiul. A creat un vast program ce a secatuit visteria. A impartit imperiu in 12 districte ce nu au legatura cu cele 12 triuri istorile ale Israelului, si le-a impus sa suporte costurile functionarii administratiei pe timp de o luna in fiecare an. Aranjamentul a asigura ordinea in imperiu dar a secauit si mai mult vissteria si a saracit populatia. Desi la moartea lui Solomon imperiul s-a divizat asemenea imperiului Roman sub Iustinian. A purtat numeroase razboaie pentru aparare, dar si pentru extinderea imperiului, cu costuri ridicate, el marind mereu impozitele pe care le percepea de la pop, unele fiind coectate pentru a fi platit un tribut catre Persi. Gradul mare de fiscalitate a provocat nemultumirea generala si o revolta in anul 532 care a fost inabusita cu cruzime 3 ani mai tarziu cand iustinian a murit, popuatia saracita s-a bucurat de moartea celui care a ramas in istorie pentru importante realizari in domeniul dreptului. In oranduirea feudala gasim numeroase oranduiri ale finantelor publice, dar constatam ca visteria statului se confunda cu camara personala a regelui (prim impozite, daruri, imprumuturi, tributuri, veniturile in bani avand totusi o importanta redusa pentru acoperirea cheltuielilor statului). Chetuielile au crescut f mult, in Franta constatandu-se ca cheltuielile depaseau visteria.  S-au cristalizat mai bine functiile statului, asumandu-si numeroase sarcini, intre acestea si pe aceea ce a interveni in procesee economice. Cel mai important in oranduirea capitalista a fost fenomenul separarii statului de societate in sfera relatiilor economice. In capitalism, statul isi are veniturile si cheltuielile proprii care nu se mai confunda cu visteria monarhului. Indiferent de oranduirea statala se cristalizeaza modalitatile de realizare a veniturilor publice. Acestea se realizeaza in principal in mod voluntar si gratuit prin daruri facute de supusi, o modalitate intalnita si astazi dar cu o semnificatie redusa. A2a modalitate pe calea economiei particulare a statului, prin activ pe care statul de desfasoara ca agent economic : exploatarea si valorificarea bunurilor sale, imprumuturile publice, pe calea constrangerii pe care statul o exercita si prin intermediul careia statul obtine taxele si impozitele, reprezentand ponderea cea mai mare din totalul veniturilor publice ale statului. De asemenea, indifernet de tipul de org statala, finantele publice au cateva trasaturi comune: caracterul obiectiv al finantelor publice, in lipsa acestora statele nu si-ar putea indeplini sarcinile; caracterul universal al contributiilor la constituirea resurselor si veniturilor publice la care contribuie toate persoanele care isi desfasoara activ in sfera productiei materiale, sau nemateriala, cu o parte din veniturile lor.

Caracterul obligatoriu al contributiilor; fondurile publice se folosesc in interes general.

Primul care s-a referit la finantele publice a fost Aristotel sustinea ca nu trebuie sa se aiba in vedere principiul serviciu contra serviciu.

In Evul Mediu, lucrarie lui Thomas Dagvino sustinand dreptul suveranilor de a incasa impozite atunci cand veniturile ordinare care le constituiau veniturile din exploatarea domeniior monarhului nu erau indestulatoare. Spunea ca monarul lucreaza in interes general, in folosul colectivitatii, de aceea si olectivitatea are datoria de a contriui la sustinerea acestor activitati, si aceasta, cu atat mai mult cu cat lipsa de mijloace l-ar pune pe suveran in situatia de a face imprumuturi, ceea ce ar fi de natura a duce la scaderea prestigiului de care trebuie sa se bucure un stat fata de alt stat.

In sec 16, Matheo Palmieri formuleaza principiul proportionalitatii contributiillor la veniturile publice si se afirma conceptia ca predominant trebuie sa fie impozitele directe si nu cele indirecte. Sec 16 este considerat sec de debut al stiintei financiare. Incepanad din sec 16 se poate vb cu adev de o stiinta financiara si de o etapizare in perioada veche, clasica si moderna. Cativa din exponentii acestor etape : perioada veche: Jean Bodin (Cele 6 carti ale republicii, 1577 - despre finantele publice ca fiind nervii statului, formuleaza cateva principii interesante - statul trebuie sa isi procure mijloacele cele mai convenabile pentru nevoile sale; veniturile trebuie cheltuite pentru adevaratele interese publice si pentru mentinerea prestigiului statulu; o parte din venituri trebuie rezervate pentru nevoi extraordinare; ca venituri ordinare a considerat ca fiind cele mai potrivite exploatarea domeniului si taxele vamale, la celelalte putandu-se recurge doar in mod exceptional; un alt exponent: Georg Obrecht - s-a pronuntat pentru impozitul pentru produse de lux, impozite asupra importului de marfuri; Thomas Haws - recunoaste monarhilor dreptul de a ridica impozite, recomandand ca ele sa fie generale si egale, adeptul impozitelor indirecte (pe consum); Vauban - autorul unei lucrari proiect de dijma regala in care propunea introducerea unui singur impozit asupra pamantului calculat la un procent de 5-10% din venit.



In Germania se dezvolta Scoala Camerala, functionarii care lucrau in stafful principilor germani si care au avut contriutii valoroase la dezvoltarea stiinei financiare, Samual Von Pufendorff; Fiziocrati - scoala nascuta in franta, exponenti: Francois Quisnei si Victor Mirabeau ce sustineau teoria impozitului unic, teorie considerata utopica. Reprezentantii scolii clasice, Adam Smith(ideologul liberalismului) - Cercetare asupra naturii si avutiei natiunilor - impozitele trebuie sa atinga pe contribuabil proportional cu puterea de contributie; impozitele rebuie percepute dupa norme precise privitoare la marimea lor, la data cand trebuie platite si la modalitatile de percepere, contribuabilul trebuie sa stie precis ce are de platit si cand trebuie sa pateasca pentru a-si putea org gospodaria in asa fel incat sa poata face fata datoriei de contribuabil; fiecare impozit trebuie ridicat la timpul cand convine cel mai bine contribuabilul; perceperea impozitelor trebuie sa se faca cu cele mai mici cheltuieli posibile.

S-au asociat cu Adam Smith - Jean Baptist Say si David Ricardo.

Cei care au recunoscut rolul interventionist al statului sunt reprezentantii scolii moderne a finantelor publice: John Maynart, Keyneist, Milton Friedman. In ultima vreme se manifesta o tendinta de conciliere a reprezentatilor lieralismului : Robert Dahl care a sugerat cu referire directa la tarile care au abandonat modelul conducerii planificate a economiilor. Economiile cele mai prospere si avansate ale lumii impletesc formele economiei de piata care sunt de o diversitate considerabila cu interventiile programate ale puterilor publice asupra pietii.

Drept Financiar Curs 2 02/25/08

Finantele publice: cuvantul finante se pare ca isi are originea in cuv fiare, finis (latina) utilizate cu intelesul de a solutiona un diferend, si de a achita o suma de bani in temeiul unei hotarari judecatoresti. Dupa alti autori originea cuv este in franceza - finer - a plati. In germana cuv finanzer desemneaza si pe camatar iar cuv finanz inseamna plata in bani.

In timp expresia finante publice a capatat un inteles larg incluzand bugetul statului creditul, operatiunile de bursa, chiar relatiile cambiale. In prezent, cuv finante desemneaza fie resursele banesti ale cuiva, fie ansamblul profesiilor care au ca obiect banii, in vreme ce finantele publice sunt studiate dpdv politic, economic, juridic.

Activitatea financiara a statului, este activitatea pe care statul si org sale publice o desfasoara pentru procurarea mijloacelor necesare acoperirii pb de interes general, si mai nou si pt corectarea fenomenelor economice. Finantele publice sunt definite ca fiind stiinta administrarii fondurilor , finantele publice fiind partea intregului cunoscut sub numele de finante si careia ii mai apartin si finantele private. Intr-o definitie si mai lapidara, prin stiinta finantelor publice se intelege stiinta veniturilor publice si a utilizarii aceestor venituri.

Comun def si conceptiilor exprimate despre finantele publice este faptul ca acestea se refera la constituirea si folosirea mijloacelor anesti de utilitate publica, statul, comunele, orasele, municipiile, institutiile publice, isi procura mijloacele necesare pentru desfasurarea activitatiilor.

Comparatie intre finantele publice - ec financiara a statului si finantele private.

Asemanarile si deosebirile au ca pct de pleacare natura fenomenului economic, sub celor 2 tipuri de rel economice, scopurile urmarite, modul de realizare a veniturilor si regimul in care acestea se realizeaza, durata pentru care sunt organizate cele 2 tipuri de ec, modu de conducere, posibilitatile de a influenta sau nu moneda nationala, modul de reglementare.In ambele cazuri este vb de activitati cu finalitate economica, asemanarile dintre ele fiind date de natura fenomenului care este in esenta daca nu unica, asemanatoare, in vreme ce deosebirile sunt date de scopurile urmarite si de mjloacele folosite pentru realizarea acestora. Scopul economiei financiare a statului, sectorului public, sunt diferite, sectorul public urmarind satisfacerea nevoilor generale, in vreme ce sectorul privatu urmareste satisfacerea nevoilor individuale.

Subiectul este statul cu unitatile adm teritoriale cu inst de dr public, cu veniturile si cheltuielile acestora, cu imprumutul public si datoria publica. Finantele private sunt asociate cu intreprinderile economice, private, cu societatile de asigurari, cu unele banci, cu resursele si cheltuielile agentilor privati si particulari, cu imprumuturile acestora de la banci, cu creantele samd. O alta deosebire: veniturile publice se procura de la pers fizice si juridice (contribuabili) prin masuri de constrangere si rareori prin contract si mai rar prin contributia benevola. Sub aspect juridic, o deosebire - finantele publice sunt reglementate in regim de dr public, in vreme ce intreprinderile private urmeaza regulile dr financiar si a unor legi speciala (legea contabilitatii). O alta deosebire semnificativa - presatarile publice sunt imateriale, nu pot fi exprimate in bani, fiind extrem de greu de facut o comparatie intre cheltuielile de productie si valoarea rezultatelor, in timp ce in ec privata, calcului rentabilitatii se face pe aza balante intre profit si pierderi. Statul ofera cetatenilor sai siguranta interna sau externa, cultura, servicii de sanatate publica, asistenta. Alta deosebire - ec privata este org pe o durata de timp limitata in timp ce ec publica este org pt o durata nelimitata. Ec publica este condusa de functionari care nu au un interes personal si direct in rezultatul muncii lor, in timp ce iin cazul ec private, conducatorii acestor intreprinderi sunt direct interesati in rezult activ. Ultima deosebire - statul poate lua masuri in legatura cu moneda nationala in care se constituie fondurile publice , moneda in care se fac operatiunile de incasari si plati, in timp ce intreprinderile private nu pot influenta legal in mod direct moneda pe care si ele o folosesc.



Functiile finantelor publice: au caracter obiectiv, fara ele statul nu poate exista, sintetizandu-se conceptiile asupra finantelor publice au fost formulate opinii diferite. In dr american se considera ca finantele publice indeplinesc: functia de alocare (bunurile sociale care nu pot fi optinute prin mecanismul pietii - ec private, sunt distribuite prin intermediul autorit publice. Aceste bunuri finantate pe seama resurselor publice mobilizate la bugetul de stat asigura satisfacerea nevoilor de aparare, justitie, securitate, asistenta sociala fara ca membrii societatii sa fie obligati sa plateasca statului pretul lor.); Alta functie este functia de distribuire, care pp ca in ec de piata disribuirea veniturilor si averilor este influentata de codul de repartizare a factorilor de productie, a proprietatii private, intrucat distribuirea veniturilor poate sa nu fie in concordata cu ceea ce societatea considera just, apare necesitatea redistribuirii acestor venituri, redistribuire care se realiz cu ajutorul impozitelor, taxelor si cheltuielilor bugetare, cu ajutorul instrumentelor finanteor publice; Ultima functie este functia de stabilizare care pp ca prin politica fiscala, statul urmareste atingerea unui grad inalt de ocupare a fortei de munca, a unui grad rezonabil de stabilitate a preturilor, o situatie solida a balantei de plati externe si o rata acceptabila a cresterii economice. In doctrina romaneasca se cons ca finantele publice indeplinesc 2 functii: de repartitie si de control. F de repartitie cunoaste 2 etape, prima a constituirii fondurilor si a cheltuielii acestor fonduuri. Prima etapa se face pe seama contributiei tuturor sectoarelor sociala public, sau privat precum si populatia, rezidenti si nerezidenti care realizeaza profituri in tara care face resursele. Participarea acestora este de regula proportionala cu capacitatea financiara. Participarea contribuabililor se face prin metode precum impozite si taxe, contributii pt asig sociale, la fondul de somaj, amenzi majorari, penalitati, varsaminte din profit, varsaminte din veniturile pe care le realizeaza instit publice, cum sunt chiriile. A2a etapa constituie restituirea chiriilor banesti catre beneficiari. La scara nationala, volumul resurselor distribuite catre beneficiari ar trebui sa fie egale. In realitate, fondurile publice sunt folosite in sectoare sociale, in zone geografice diferite, dar si diferite in ce priveste contribuabilul. Constituirea fondurilor publice trebuie sa fie un proces continuu. A2a functie este cea de control (conform doctrinei dominante), fondurile publice constituite la dispozitia statului repr o parte a pibului la care contribuim cu totii. Tocmai faptul ca contribuim cu totii la constituirea acestor functii justifica si functia de control, societatea fiind interesata nu numai in asigurarea situatiei financiare pt interesul general ci si de modul de cheltuire a acestora. F de control este strans legata de cea de repartitie, dar are o sfera mai larga decat prima pentru ca se ocupa si de modul de utilizare a acestor resurse. In prez finantele publice in Romania sunt supuse unui triplu control, primul politic, al doilea de specialitate, si al 3lea jurisdictional. Controlul politic se reealiz prin intermediul parlamentul prin buget. Controlul de specialitate - curtea de conturi si min de finante, org specializate a ministterului, directiile gen ale finantelor publice, admin financiare, garda financiara.

Izvoarele dreptului financiar

Izvorul de drept desemneaza forma specifica de exprimare a normelor juridice in diferite ramuri de reglementare. Izv dr financiar sunt alc din totalitatea normelor juridice care reglementeaza raporturile jur de dr financiar. Acestea sunt: izv generale si specifice.

Principalele izv: Cst Romaniei (izv comun de dr) cuprinde principiile de baza ale finantelor publice, formulate in titlul 4 - Economia si finantele publice, art 135-140. Cst contine numeroase alte dispozitii care privesc finantele publice.

Alte izvoare: Legea 500/2002 privind finantele publice, Legea 571/2003 privind Coodul Fiscal al Romaniei, OG106, 155/2008, Legea Curtii de Conturi, OG43/2006, Legea 35/1991, OG 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, OG 91/2003 privind organizarea garzii financiare.

Org finantelor publice locale : og45/2003 in prezent sunt reglem prin legea 273/2006. Hotararile Guv se emit pt org exercutarii legilor, Intructiunile si ordinele Min Finantelor Publice - dezvolta disp din acte normative adoptate de legiuitor si de puterea executiva. Dr financiar este parte a st financiare, ce constituie punctul de plecare pt ideile dr financiar si pt reglementarea prin norme jur a finantelor. In Cst Rom sunt formulate principiile de baza ale finantelor publice. Rap stranse exista intre finante publice si pol, partidele fiind cele care definesc coordonatele politicii financiare a statului in programele lor de guvernare, iar puterile legiuitoare si executive vegheaza sa fie transpuse in viata.

Leg dr financiar cu dr adm este cea mai stransa. Leg cu dr penal, al muncii si prcesual civil: cu dr penal priveste infractiunile, cercetarea si dezvoltarea; cu dr muncii - bugete speciale; cu dr procesual civil leg este evidenta in domeniul executarii finantelor; Cu dr international - dubla impunere internationala (conventii cu alte state)










Document Info


Accesari: 2341
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )