Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Femeia asasin

Drept




Femeia asasin




De ce ucide femeia? Care sunt resorturile launrice care o imping pe cea care creiaza o viata, o poarta si o perpetueaza o data pâna la sacrificiu, ca mai apoi sa-si violenteze propria menire prin gestul ucigas?

Abordarea psihanalitica a cauzalitatii criminale atribuie delicventului o 525y2421f structura nevrotica, manifesta conflicte intra si interpersonale cauzate de efectul rezolvrii conflictului oedipian in cadrul familiei . Desi explicarea unor notiuni de baza ale psihanalizei va forma obiectul unei parti speciale . Cunoastem cu toti mitul grecesc al regelui Oedip sortit de destin sa-si ucida tatal si sa se casatoreasca cu mama sa facând tot ce îi sta in putinta sa scape de predictia oracolului si nereusind se pedepseste luându-si vederea de îndata ce afla ca fara a sti , savârseste acele nelegiuiri care îi fusesera prezise.Este absolut sigur ca trebuie sa vedem în complexul lui Oedip una dintre pricipalele surse ale acestui sentiment de remuscare pe care îi chinuie atât de des pe nevrotici .

Asadar ce ne dezvaluie despre complexul lui Oedip observarea directa a copilului în perioada latenta. Se vede clar ca micutul vrea sa-si pastreze mama pentru el si nu numai prezenta tatalui il contrariaza.

In ceea ce priveste comprtamentul delicvent, el considera ca orce criminal sufera de o nevoie compulsiva de a fi pedepsit, in vederea usurarii starii de vinovatie, datorate sentimentelor incestuase inconstiente de tip oedipian din peroada copilariei. Crimele sunt comise în vederea autopedepsirii si, deci, în vederea purificarii de vinovatie.

Din punct de vedere psihodinamic toti oamenii sunt criminali innascuti .

Complexul lui Oedip apare ca un fapt psihodinamic fundamntal care produce criminalitate , daca nu este rezolvat în mod reusit.

Descoperirea motivelor inconstiente sarcina fundamentala a criminologiei.Pentru cei care înpartasesc punctul de vedere psihanalitic extrem, anumite pattern-uri criminale sunt reflectarea simbolica a unor motivatii inconstiente. De exemplu, utilizarea unui pistol de catre tâlhar reprezinta forma unuei reactii în sensul impotentei masculine, pistolul fiind considerat simbolul potentei.

Primul act rebel sau crima este comis în copilaria timpurie si este un factor determinant, important pentru formarea stilului justitiar. Prima crima( în sensul încalcarii unei norme, desigur )pe care toti oamenii fara nici o exceptie, mai devreme sau mai târziu o comit, este violarea prescriptiei privind curatenia.

Cercetarea psihanalitica se orienteaza asupra conflictului nevrotic actual sau fixat pe un eveniment psihotraumatizant si frustrant anterior, deoarece chiar si accidental aceste conflicte pot genera acte anti sociale, fie ele interpretate doar ca reactii nevrotice sau simple raptusuri afectogene, cauzatoare a comportamentului heteroagresiv.

Sensibilitatea psihotemperamentala a femeii asasin o predispune pe aceasta ca in mod predilect sa dezvolte relatii etio patogenice intre isterie si personalitatea antisociala.

Cele mai frecvent întâlnite si comentate in literatura sunt omorurile pasionale sau vatamarile corporale, provocarea unor leziuni cauzatoare de moarte, mutilari, incendieri din razbunare, infanticidul din razbunare etc.

Ele pot fi comise în stari de afect patologic cu îngustarea sau suspendarea crepusculara a constiinttei ceea ce va afecta variabil calitatea discernamântului sau în cazul unui delir dezvoltat prin mecanismul delirului senzitiv de relatie.

Stari pasionale decompensate ca efect patologic sau delir se mai pot întâlni la debilii mintali, impotenti sexuali sau în deriorarile senile. În vederea unui diagnostic diferential psihiatric cât mai complet , necesar unei cât mai detaliate întelegeri a cauzalitatii, amintim 2 circumstamte clinice ale delirului de gelozie: gelozia conjugala si asa zisa paranoia conjugala.

Gelozia conjugala constituie trairea infidelitatii nu ca reala ci ca posibila sau virtuala uneori putând exista situatia paradoxala, ca desi infidelitatea sa fie reala , geloyia sa fie patologica.

Nu o data femeia dezvolta posesivitaea pierderii obiectului(barbatul) sub expresia patalogicului.Desigur dezvoltatea delirului de gelozie, pornind de la aceasta premisa a trairii psihopatologice, presupune existenta unei anumite sctructuri de personalitate(de tip hipoparanoiac cu rigiditate, neîncreder, orgoliu, tendinta de falsificare a judecatilor sub influenta convingerilor proprii).

Jiaspers sistematitzeaza delirulile de gelozie dupa cum urmeza:

Gelozia deliranta ca dezvoltare a personalitatii;

Gelozia deliranta determinata de o alterare procesuala a personalitatii;

Gelozia deliranta simptomatica unui proces organic.



Aceasta enumerare ar corespunde in plan nosologic unei dezvoltari delirante cu teme de gelozie

"Paranoia conjugala" sau sindromul Othello este o posibilitate clinica a paranoiei cu tematica de gelozie manifestata la sot si care se dezvolta de la suspiciozitate pâna la delir.Aprecierea medico-legala va tine seama de intensitatea tulburarii de modificare a constiintei în sens delirant, când discernamântul va fi considerat abolit. Fuga patologica insotita de crepusculul constiintei, obiectivat clinic si criminologic, nu va presupune prezenta discernamântului în situatiile in care se insoteste de consecinte penale.

In cazul delirului indus cu comiterea unei fapte penale de catre partenerul indus, prin sugereare acesteaia de catre inductor, se pun delicate probleme medico-legale psihiatrice si juridice.În eventualitatea în care motivatia faptei este psihotica deliranta în cazil ambilor subiecti se va opta pentru anularea discernamântului.Atât delirul indus cât si delictele impotriva persoanei produse prin reactii psihotice sau dezvoltari delirante pasionale necesita o evaluare a relatiei cauzale în cadrul cuplului în care se produc de obicei, rolul victimei in declansarea actului putând avea o importanta semificatie criminologica si consecintte juridice în sensul unor circumstante atenunante acordate agresorului.

Rolul cuplului victima-agresor," raportat la o anumita situatie ce creiaza climatul desfasuratiiunu comportament aberant este strâns legat de motivatia acestui comportament si o explica adeseori".

Caracterul social al conduitei psihopatice se exprima in stari delicvente care in raport de tipul singromatic al dezechilibrului psihopatic afecteaza cu precadere anumite tipuri de relatii sociale.

Comportamentul psihopatic pare ca deficitar prin câteva note caracteristice :

Acceptrea constienta a uni tip de viata aberant ;

Iritabilitate, impulsivitate, repaus afectiv;

Incapacitatea stapânirii reactiilor instinctiv-emotionale;

Intoleranta la frustrare;

Evadarea sociala, refuzul social

În concluzieni se pare uil a defini structura psihopatica prin trasaturi comportamentale specifice;

Psihopatii sunt rigizi, lipsiti de maleabilitate, neadaptati la situatie;

Psihopatii isi impun propriile tendinte, neinfluentati de împrejurarile din afara;

Psihopatii isi proiecteaza dificultati în mediu. Vina nereusitei lor va fi aruncta asupra propriilor persoane.

Cerintele lor nu sunt exprimate verbal ci apar caracteristice prin actiuni impulsive. Astfel se ajunge la puternice reactii de "totul sau nimic"care sunt oarbe, straine, distrugatoare sau chiar autodistrugatoare.

Psihopatii prezinta o categorie aparte, care ar putea fi numita a oamneilor problema, acesti oameni problema sufera ei insisi si fac pe altii sa sufere din cauza propriilor anomalii, au un mod de a gândi, de a actiona si de a reactiona cu totul particular care lasa o amprenta adânca pe drumul vietii lor.

Suntem oameni si pastram virtualitatea unor acte de larga semnifictie , actionând ne descoperim atât pentru momentul actual cât si pentru cel viitor reconstituind din cioburi o amorfa. si munca de restaurare, de recreare a unor forme si continuturi distruse poate sa fie o munca , de anticiptie de creatie.

Nimic nu mai pregnant, mai prezent, mai universal în viata, mediul social, decât omul, model si manifestare plenara a sufletului.



Edgar Morin considera ca omul traieste o permanenta situatie nevrotica, ca o conditie paradoxala a conservarii sanatatii sale, fiind astfel subictul unui conflict radical atât spre un progres cât si spre un regres. Astefel se face o dinstinctie intre omul social - inadaptat la soarta sa biologica de a fi muritor si omul social - inadaptat la soarta sa sociala, de a fi reprimat. Acesta dubla inadaptare il poate impinge atât spre boala si delicventa cât si spre realizari si progres.

Bibliografie

Butoi, Tudorel - Psihanaliza crimei-Femeia Asasin(2001)

Universitatea "Petre Andrei" Iasi

Facultatea de Drept

Femeia asasin

Student:Gavril Eugenia

An 1

Gr. 6










Document Info


Accesari: 2745
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )