Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























INFRACTIUNI CONTRA PATRIMONIULUI

Drept




INFRACTIUNI CONTRA PATRIMONIULUI

1. Tabloul infractiunilor

FURTUL

FURTUL CALIFICAT

FURTUL PEDEPSIT LA PLĀNGEREA PREALABILA

ABUZUL DE ĪNCREDERE

TĀLHARIA

PIRATERIA




GESTIUNEA FRAUDULOASA

ĪNSELACIUNEA

DELAPIDAREA

ĪNSUSIREA BUNULUI GASIT

DISTRUGEREA

DISTRUGEREA CALIFICATA

DISTRUGEREA DIN CULPA

TULBURAREA DE POSESIE

TAINUIREA

Concepte-cheie

*Arme de foc. Sunt acele arme a caror functionare determina aruncarea

unuia sau mai multor proiectile, substante aprinse sau luminoase, ori īmprastierea

de gaze nocive, iritante sau de neutralizare. Principiul de functionare are la baza

forta de expansiune a gazelor provenite din detonarea unei case ori din explozia

unei īncarcaturi.

*Substante narcotice. Sunt acele substante care actioneaza asupra centrilor

nervosi, producānd pierderea cunostintei, relaxare musculara, diminuarea

sensibilitatii si a reflexelor.

*Efractie. Actiunea violenta prin care este īnlaturat dispozitivul de

īnchidere (asigurare), ori un alt obiect care obstaculeaza autorului ajungerea la

bunul ori la locul unde se afla acesta.

*Escaladare. Actiunea de depasire (de trecere) peste sau pe sub un

obstacol care īmpiedica ajungerea faptuitorului la bunul pe care intentioneaza sa-l

sustraga.

*Chei mincinoase. Sunt dispozitive de deschidere a sistemelor de īncuiere

(īnchidere) a usilor sau portilor de la imobile, a portierelor de autovehicule, a

mecanismelor cu care sunt prevazute casele de bani sau mapele tip diplomat,

dulapurile metalice ori de lemn, casetele etc.). Astfel de dispozitive sunt

confectionate special pentru folosirea la deschiderea unor multiple si diverse

sisteme, sau contrafacute dupa modelul original, ale carui tip, dimensiune, format

15

si profil se obtin fraudulos, cel mai adesea prin presarea cheii originale pe o

suprafata maleabila si care conserva fidel amprenta (ceara, plastilina, sapun etc.).

*Gestionar. Este persoana īncadrata īn munca la o unitate, care are ca

atributii principale primirea, pastrarea si eliberarea bunurilor acelei unitati.

*Administrator. Persoana care, potrivit functiei sale, īndeplineste un

complex de activitati la nivel de conducere a unitatii, ce implica acte de

dispozitie asupra bunurilor apartinānd acesteia (director, contabil sef, inginer sef

etc.).

2. Aspecte generale si comune

*Obiectul ocrotirii penale

Obiectul juridic generic al tuturor infractiunilor patrimoniale este format

din fasciculul de relatii sociale privitoare la patrimoniu - public si privat - ce se

vor ocrotite īmpotriva feluritelor actiuni cu efecte prejudiciate īndreptate

īmpotriva acestuia. Prin textele incriminatoare contra patrimoniului sunt īnsa

protejate nu numai relatiile sociale ce se formeaza īn jurul dreptului de

proprietate - privata ori publica - ci, si, īn egala masura, posesia si detentia -

chiar si aceea precara - a bunului. Caci, prin patrimoniu se īntelege complexul de

drepturi si obligatii privind entitati care, īn genere sau īn particular, sunt

susceptibile a fi evaluate economic. Deci, conceptul de patrimoniu are un

continut si o sfera mult mai largi decāt acela de proprietate, conceptul de

patrimoniu īnsumānd toate drepturile reale, toate drepturile cu caracter

patrimonial, toate obligatiile, precum si orice situatie care prezinta chiar numai o

aparenta de drept.

Obiectul material al infractiunilor patrimoniale este īnsusi bunul asupra

caruia se īndreapta actiunea ilicita, bun care, la unele infractiuni, este īntotdeauna

un bun mobil - furt, īnsusirea bunului mobil gasit, delapidare, tālharie, abuz de

īncredere si tainuire -, la altele poate fi mobil ori imobil - īnselaciune, distrugere,

gestiune frauduloasa -, iar la infractiunea de tulburare de posesie, bunul poate fi

numai imobil. Sunt īnsa infractiuni īn care apare ca obiect material adiacent si

corpul persoanei violentate fizic - tālharia si pirateria.

*Subiectii

Subiectul activ nemijlocit (autorul) al acestor infractiuni este, īn regula

generala, necircumstantiat de text, deci el nu trebuie sa aiba o anume calitate.

Infractiunea de delapidare are īnsa subiectul activ calificat - functionar -, iar la

alte infractiuni, subiect activ nemijlocit poate fi chiar proprietarul bunului - furt,

distrugere, distrugere din culpa. Infractiunile patrimoniale sunt susceptibile de

savārsire īn toate formele participatiei penale - coautorat, instigare, complicitate



- cu unele exceptii.

Subiect pasiv este persoana - fizica sau juridica - care sufera o paguba īn

urma infractiunii, dar, la infractiunile savārsite prin violenta, subiect pasiv va fi si

persoana agresata fizic.

16

*Latura obiectiva

Elementul material al infractiunii analizate se exprima prin actiuni - de

regula - dispuse pe o plaja larga, ce au drept consecinta afectarea patrimoniului.

Unele din aceste infractiuni au caracter complex, deoarece īn continutul lor intra

- ca element constitutiv, sau circumstanta agravanta - fapte care, altminteri, sunt

incriminate distinct - tālharia si pirateria.

Urmarea imediata consta, īn regula generala, īn provocarea unor daune

patrimoniului - public sau privat - si, īn particular, īn producerea de vatamari ale

integritatii corporale sau sanatatii, ori decesul victimei - tālharia si pirateria.

La unele infractiuni, raportul de cauzalitate rezulta din īnsasi

materialitatea faptelor - ex re -, dar la altele, nex-ul cauzal dintre actiune si

consecinta trebuie dovedit.

*Latura subiectiva

Infractiunile patrimoniale se savārsesc cu intentie, unele chiar cu intentie

calificata - furtul, tālharia, īnselaciunea. Īn exceptie, distrugerea din culpa,

infractiune care, asa cum se desprinde din chiar denumirea ei, implica vinovatia

sub forma culpei.

*Formele infractiunii

Actele pregatitoare, desi posibil de īnfaptuit, nu intra sub incidenta penala

īn lipsa unor dispozitiuni legale īn acest sens. Tentativa, potrivit dispozitiilor art.

222, este sanctionata la infractiunile prevazute īn art. 208 - 212, 215, 2151, 217 si

218.

Consumarea infractiunilor patrimoniale survine īn momentul aparitiei

urmarii periculoase, adica al provocarii pagubei materiale.

3. Analiza infractiunii de furt

*Textul incriminator

Art. 208. "Luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara

consimtamāntul acestuia, īn scopul de a si-l īnsusi pe nedrept, se pedepseste cu

īnchisoare de la unu la 12 ani.

Se considera bunuri mobile si orice energie care are o valoare economica,

precum si īnscrisurile.

Fapta constituie furt chiar daca bunul apartine īn īntregime sau īn parte

faptuitorului, dar la momentul savārsirii acel bun se gasea īn posesia sau

detinerea legitima a altei persoane.

De asemenea, constituie furt luarea, īn conditiile alin. 1, a unui vehicul, cu

scopul de a-l folosi pe nedrept".

17

*Explicarea unor concepte

a. Conceptul de a lua are, īn sensul art. 208 din Codul penal, īntelesul de a

scoate un bun din stapānirea persoanei - fizice sau juridice - care īl are īn posesie

sau detentie, adica de a-l sustrage acesteia. Prin actiunea de sustragere se

schimba, prin urmare, situatia de fapt a bunului, care trece din sfera de dispozitie

a posesorului īn sfera de dispozitie a autorului faptei. Deposedarea persoanei de

acel bun si imposedarea autorului faptei se realizeaza, de regula, prin varii actiuni

- subtilizare, apucare, dosire etc. si, mai rar, prin inactiuni - retinerea unora din

bunurile pe care faptuitorul le remite celui īn drept de a le detine.

b. Bun mobil. Prin acest concept se īntelege lucrul care poate fi miscat

dintr-un loc īn altul fara a-si pierde valoarea economica. Īn aceasta categorie

conceptuala intra bunurile mobile prin natura lor, cāt si cele devenite astfel prin

detasarea acestora din bunuri imobile (demontarea pieselor de la un strung,

dislocarea caramizilor sau grinzilor unei constructii - operatiuni urmate de

īnsusirea acestor componente ale bunului mobil). Tot astfel, sunt bunuri mobile

rodul (fructul, produsele) imobilului, cāt si bunurile imobile prin destinatie

(animale de munca), susceptibile de a fi sustrase.

Prin "bun", ca lucru ocrotit de dispozitia penala, se īntelege orice obiect

īnsumat īntr-un patrimoniu, privat ori public, si care prezinta valoare pentru

detinatorul patrimoniului. Valoarea poate fi economica (exprimabila sau



evaluabila īn bani), afectiva (fotografii, distinctii pentru anumite merite stiintifice

sau culturale, ori performante sportive), sau pur si simplu utilitara (de folosinta

pentru anumite activitati).

Corpul omului, sau anumite parti ale omului - cāt omul este īn viata - nu

poate fi obiect material al furtului, dar aparatele si protezele folosite de acesta

(stimulator cardiac, ochi de sticla, peruca, coroana dentara etc.) pot constitui

obiect material al infractiunii.

Nu vor constitui obiect material al furtului res nullis (lucrurile ce nu

apartin cuiva) si res derelictae (lucrurile abandonate), deoarece acestea nu apartin

unui patrimoniu.

Potrivit art. 208, alin. 2 din Codul penal, sunt considerate bunuri mobile si

energiile (electrica, nucleara, hidraulica), daca au valoare economica. De

asemenea, potrivit acelorasi dispozitii, sunt asimilate bunurilor care pot face

obiectul unei fapte de furt si īnscrisurile de orice fel (corespondente - private sau

publice -, registre, albume, manuscrise s.a.), fara ca textul sa mai pretinda ca

acestea sa aiba valoare economica. Īn sfārsit, alin. 4 al art. 208 din Codul penal

incrimineaza fapta de sustragere a unui vehicul, dar nu īn scopul īnsusirii lui -

pentru ca īn acest caz sunt incidente dispozitiile alin. 1 -, ci, īn scopul de a-l

folosi pe nedrept. Obiectul furtului īn situatia data nu va mai fi "bunul", īn

integralitatea acestuia, ci valoarea de īntrebuintare a bunului. Furtul are, prin

urmare, un caracter temporar.

c. Posesia sau detentia altuia

c.1. Posesia. Este o stare de fapt care consta īn stapānirea materiala a unui

lucru de catre o persoana, cu intentia de a se comporta fata de acesta ca proprietar

18

sau titular al altui drept material. De cele mai multe ori, posesia este exercitata de

īnsusi proprietarul bunului, dar ea poate fi exercitata si de catre o persoana care

nu este titulara a acestui drept.

c.2. Detentia. Prin aceasta se īntelege tot o stapānire de fapt a unui lucru,

īnsotita īnsa de obligatia de a-l restitui proprietarului. Din lectura textului se

poate desprinde cu usurinta constatarea ca legea penala nu apara īmpotriva unor

fapte numai proprietarul de bun, ci, īn egala masura, si pe cel care īl detine īn

posesie sau detentie. De fapt, textul nici nu se refera la raportul juridic de

proprietate dintre persoana si bunul respectiv, ci doar la raporturile de posesie si

detentie dintre persoana si bun. Mai mult, dispozitia legala nici macar nu pretinde

ca posesia sau detentia bunului sa fie legitima, aceasta conditie a legitimitatii

fiind necesara doar īn situatia ca bunul este sustras de īnsusi proprietarul sau

coproprietarul acelui bun - art. 208, alin. 3 C. pen.

*Obiectul ocrotirii penale

Infractiunea de furt are ca obiect juridic special acele relatii sociale cu

caracter patrimonial, referitoare la posesia si detentia asupra bunurilor mobile.

Obiectul material al infractiunii īl constituie bunul mobil īnsusit de autorul faptei

din patrimoniul privat ori public.

*Subiectii

Subiectul activ este necircumstantiat de text, el poate fi, deci, orice

persoana. Īn varianta normativa de la alin. 3, faptuitorul are īnsa calitatea de

proprietar sau coproprietar al bunului sustras de la persoana care īl detine legitim

īn posesie, sau detentie.

Infractiunea de furt este susceptibila de savārsire īn toate formele de

participatie - coautorat, complicitate, instigare -, cu precizarea īnsa ca, īn cazul

coautoratului si al complicitatii concomitente - deci atunci cānd actele sunt

executate de doua sau mai multe persoane, din care cel putin una īn calitate de

autor -, fapta constituie infractiunea de furt calificat, prevazuta īn art. 209, alin.

1, litera a). Asadar, formele de participatie proprii infractiunii analizate - art. 208

- sunt doar instigarea si complicitatea anterioara.

Subiectul pasiv al infractiunii este persoana - fizica sau juridica - din a

carei posesie sau detentie a fost sustras bunul mobil. Pluralitatea de subiecti

pasivi este posibila īn ipoteza īn care, prin aceeasi fapta - deci aceeasi actiune -

sunt sustrase bunuri apartinānd unor persoane diferite, cāt si īn cazul cānd bunul

sustras este īn coproprietatea mai multor persoane, ipostaza cunoscuta īn doctrina

de specializat si īn practica judiciara sub denumirea de unitate naturala a

infractiunii.

*Latura obiectiva

Elementul material al infractiunii se exprima, asa cum s-a aratat, printr-o



actiune (cel mai adesea), ori printr-o inactiune, prin care este sustras un bun

mobil din detentia sau posesia persoanei fizice sau juridice. Īn cazul cānd bunul

este sustras din locuinta partii vatamate, īn care autorul a patruns fara drept, sunt

19

savārsite doua infractiuni - de furt si violare de domiciliu - aflate īn concurs real.

Īn cazul actiunii de sustragere de energie electrica, doctrina si practica judiciara

au considerat ca fapta se īncadreaza īn infractiunea de furt īn paguba proprietatii

publice. Īn ce priveste furtul prevazut īn alineatul final al art. 208, este de retinut

ca, prin actiunea de sustragere a vehiculului, autorul nu vizeaza īnsusirea lui, nu

urmareste sa-l stapāneasca, ci doar sa-l foloseasca pe nedrept.

Urmarea imediata a infractiunii consta īn schimbarea starii de fapt a

bunului care este scos din posesia subiectului pasiv - deci de sub controlul si

posibilitatea acestuia de a dispune de bun - si mutat īn posesia subiectului activ.

Cele doua momente - cel al deposedarii partii vatamate si cel al imposedarii

autorului faptei - nu trebuie sa se suprapuna, sa fie simultane, esential fiind doar

primul moment pentru realizarea urmarii imediate. Astfel, este produsa urmarea

imediata īn situatia īn care autorul faptei ridica bunul din locul initial si-l ascunde

undeva - fie chiar si īn locuinta (incinta) partii vatamate - de unde, direct ori prin

intermediul altei persoane, sa-l ia ulterior pentru a intra efectiv īn posesia

acestuia. Prin deposedarea de bun, victima furtului sufera o paguba materiala,

care consta īn lipsirea sa de folosinta acestuia.

Legatura de cauzalitate. Īntre actiunea de sustragere a bunului si aparitia

urmarii imediate este o fireasca legatura de cauzalitate care rezulta din īnsasi

materialitatea faptei - ex re.

*Latura subiectiva

Infractiunea de furt se savārseste exclusiv cu intentie, si anume cu o

intentie calificata, īntrucāt intentiei īi este asociat si scopul.

Textul art. 208 din Codul penal pretinde, pentru realizarea laturii

subiective a infractiunii, ca luarea bunului de catre autor, din posesia sau detentia

unei persoane, sa fie fara consimtamāntul acesteia si īn scopul de a si-l īnsusi pe

nedrept.

Al doilea element al laturii subiective, scopul, este determinant pentru

retinerea sau nu a faptei sub incidenta textului incriminator, scopul īnsusirii pe

nedrept a bunului fiind de esenta acestei infractiuni. Asadar, este necesar a se

dovedi ca scopul autorului faptei a fost de a-si īnsusi acel bun, adica de a-l trece

definitiv īn posesia lui. Īn cazul modalitatii normative prevazute īn alin. 4, scopul

urmarit de faptuitor nu este acela de a-si īnsusi definitiv vehiculul, ci doar de a-si

īnsusi folosinta lui. Pentru realizarea infractiunii de furt este lipsit de relevanta

mobilul care l-a animat pe autor.

*Formele infractiunii

Tentativa la infractiunea de furt este incriminata prin art. 222 C. pen.

Se considera īn faza de tentativa fapta unei persoane de a īncepe

executarea actelor de sustragere a unui bun, actiune īntrerupta, desigur din motive

independente de vointa acestuia, mai īnainte de a se imposeda cu acel bun.

Asadar, deposedarea victimei de bun, nesuccedata de imposedarea cu acel bun de

catre faptuitor, situeaza fapta īn perimetrul tentativei si nu īn acela al infractiunii

consumate. Potrivit teoriei apropriatiunii, care guverneaza Codul nostru penal īn

20

materie, furtul este consumat doar īn momentul cānd bunul a trecut īn posesia

efectiva, īn stapānirea de fapt a autorului infractiunii, indiferent daca autorul a

reusit sau nu sa pastreze acea posesie, ori daca el a izbutit sau nu sa paraseasca

incinta locului de unde a sustras.

Va constitui deci tentativa la infractiunea de furt, fapta unei persoane de a

introduce māna īn buzunarul sau poseta victimei, de a prinde portmoneul si chiar

de a-l extrage din acel loc, actiune ce este īntrerupta mai īnainte ca bunul sa iasa

efectiv de sub controlul posesorului si sa intre sub stapānirea faptuitorului. Īn

raport cu aceasta delimitare de principiu, infractiunea de furt este consumata īn

momentul imposedarii autorului cu bunul sustras. Furtul folosintei unui vehicul

se consuma īn momentul punerii īn miscare a acestuia.

Infractiunea de furt poate avea caracter continuu ori continuat.










Document Info


Accesari: 5202
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )