PARTILE

PĂRŢILE

Acestea poarta o denumire specifica în raport de mijlocul procedural de care uzeaza:

→ Cererea de chemare în judecata: - reclamant;

- pârât.

→ În apel: - apelanti;

- intimati.

→ Recurs: - recurent;

- intimati.

→ Reviziune: - revizuient;

- intimati.

→ Contestatie în asimilare: - contestator:

- intimat.

Exista anumite situatii în care, într-un proces, exista mai multi reclamanti sau mai multi pârâti.

Coparticiparea procesuala

→ subiectiva (exista în proces mai multe parti cu interese identice);

→ obiectiva (în proces sunt reunite mai multe cereri între care exista o legatura strânsa).

Coparticipare

→ activa » mai multi reclamanti;

pasiva » mai multi pârâti;

mixta » mai multi reclamanti si mai multi pârâti.

Coparticipare

→ facultatica;

→ necesara (obligatorie).

Coparticiparea obligatorie este ptevazuta în mod expres de lege. Ex: art 797 din Codul Civil: "împarteala trebuie sa îi cuprinda pe toti copii în viata la deschiderea mostenirii si pe descendentii fiilor nemuriti".

În consecinta, copraticiparea este obligatorie în cazul ietirii din indiviziune.

În ceea ce priveste raporturile dintre copraticipanti, acestea sunt guvernate de princiul independentei procesuale: actele procesuale facute de unul dintre coparticipanti nu pot folosi si nici dauna celorlalti coparticipanti. Pe cale de exceptie, actele utile âsi întind efectele asupra celorlalti coparticipanti.

În situatia în care, actele facute de coparticipanti sunt potrivnice se va tine seama de cele mai favorabile. Conform art 48(2) din Codul de Procedura Civila: "în cazul obligatiilor solidare si indivizibile, efectele declararii caii de atac se întind si asupra celorlati coparticipanti, cu conditia ca acea cale de atac sa fi fost respinsa, fara a fi solutionata".

În fond, conform art. 251 din Codul de Procedura Civila: "în caz de coparticipare procesuala, cererea de perimare sau actul de procedura întrerupator de perimare al unui foloseste si celorlalti".

PARTICIPAREA PĂRŢILOR ÎN PROCESUL CIVIL

În procesul civil, legea a dat posibilitatea partilor de a chema terte persoane sub forma interventiei fortate.

Formule de interventie fortata

→ chemarea de interventie fortata:

→ chemarea în garantie;

→ aratarea titularului dreptului.

Exista situatii în care tertii, la rândul lor, au interesul de a interveni într-un proces început, forma de interventie fiind interventia voluntara.

Înterventia voluntara, reglementata de art. 49.56 din Codul de Procedura Civila, este de 2 feluri: - interventie principala

- interventie accesorie.

Cerea unui tert, de a intra într-un proces început de parti pentru a-si apara un drept propriu se numeste interventie principala.

Cerea unui tert, de a intra într-un proces început de parti pentru a apara dreptul unei dintre partile din proces se numeste interventie accesorie.

INTERVENŢIE PRINCIPALĂ

Se face sub forma unei cereri de chemare în judecata si este îndreptata împotriva ambelor parti din proces. Tertul tinde ra câstige, pentru el, obiectul procesului în aceasta forma de interventie.

Interventia principala poate fi facuta doar înaintea primei instante, înainte de închiedrea dezbaterilor.

Pe cale de exceptie, conform art. 50(3) din Codul de Procedura Civila: "interventia principala poate sa fie facuta si în apel, dar numai cu învoirea partilor".

INTERVENŢIE ACCESORIE

Este acea forma de interventie, în care tertul tinde, ca prin apararile pe care le face, solutia din proces sa fie în favoarea uneia dintre parti. Fiind o simpla aparare, interventia accesorie poate fi facuta, nu numai în fata primei instante, ci si direct în caile de atac.

În ceea ce priveste competenta de solutionare a cererilor, ea apartine instantei care solutioneaza cauza principala.

Conform art. 52(1) din Codul de Procedura Civila: "instanta trebuie sa se pronunte, mai întâi, asupra admisibilitatii, în principiu a cererii de interventie".

Instanta verifica prin aceasta daca tertul are vreun interes, daca cererea sa are legatura cu cererea principala, daca este facuta în termen si daca este admisibila.

Instanta se pronunta asupra admiterii, în principiu, printr-o încheiere care nu poate fi atatcata decât odata cu fondul, încheiere care are caracter interlocutoriu (instanta nu poate reveni asupra încheierii).

Dupa admitere, în principiu, hotarârea este comunicata partilor, iar tertul devine parte în proces, luând procedura în starea în care se afla în momentul interventiei.

Intervenientul principal are o pozitie independenta în proces, spre deosebire de intervenientul accesoriu, care este subordonat partii în favoarea caruia a intervenit.

Cererea de interventie la judecata se depune odata cu cererea principala, iar solutiile pronuntate în cererea principala determina si solutia pronuntata în cererea de interventie.

În situatia în care cererea principala este în stare de judecata, iar interventia principala ar conduce la amânarea procesului se poate dispune DISJUNGEREA (judecare separata a cererii de interventie).

INTERVENŢIA FORŢATĂ

CHEMAREA ÎN JUDECATĂ A ALTOR PERSOANE

Reglementata de art. 57-59 din Codul de Procedura Civila.

Art. 57 (1) din Codul de Procedura Civila prevede: "Oricare dintre parti ar putea sa cheme în judecata alta persoana, care ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul". Ex: cesiunea de creanta, pluralitatea de creditori.

Art. 59din Codul de Procedura Civila prevede: "daca pârâtul, debitor de buna-credinta, recunoaste datoria si declara ca vrea sa o execute fata de cel care âsi va stabili judecatoreste dreptul, el va fi scos din proces daca depune suma datorata, iar judecata va continua între reclamant si tertul introdus în proces".

Reclamantul poate formula cererea de chemare în judecata a altor persoane pâna la încheierea dezbaterilor, iar pârâtul, odata cu întâmpinarea sau cel mai târziu la prima zi de înfatisare.

Exista 4 situatii

1. Cel aratat ca titular al dreptului se înfatiseaza în instanta, recunoasste sustinerile pârâtului, iar reclamantul este de acord cu înlocuirea lui.

2. Tertul aratat ca titular al dreptului se înfatiseaza în instata, recunoaste sustinerile pârâtului, dar reclamantul nu este de acord cu înlocuirea pârâtului.

3. Tertul aratat ca titular al dreptului se prezinta în instanta, dar nu recunoaste sustinerile pârâtului.

4. Tertul aratat ca titular al dreptului nu se prezinta în instanta, desi este legal citat.

Solutii

1. Tertul ia locul pârâtului, pârât care este scos din proce.

3. si 4. Cel chemat în judecata va dobândi calitatea de intervenient principal, iar procesul va continua între reclamant si pârât si intervenientul principal.

2. Nu exista e reglementare legala si de aceea s-a propus ca solutia sa fie identica cu cea de la situatiile 3. si 4.