Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























SUBIECTELE RAPORTURILOR DE AFACERI

Drept




SUBIECTELE RAPORTURILOR DE AFACERI

(A se vedea St.

D Carpenaru, op. cit., Cap. 3 Comerciantii, p. 58 - 83 Smaranda Angheni, Magda Volonciu,

Camelia Stoica, op. cit, Cap. 3 Subiectele dreptului comercial p 35 - 61; Ion Turcu, Dreptul

afacerilor, Ed. Fundatiei Chemarea, Iasi, 1993, partea a II-a - Subiectele dreptului afacerilor p 50-




72.)

III.1. Aspecte introductive:

- īn sensul reglementarilor Codului comercial, subiectele raporturilor comerciale (de

afaceri) pot fi comerciantii si necomerciantii;

- reglementarea Codului comercial se aplica oricarei persoane care savārseste anumite

fapte de comert obiective prevazute de art. 3 C. Com., indiferent daca persoana care le savārseste

are su nu calitatea de comerciant;

- daca savārsirea faptelor de comert are caracter profesional, persoana īn cauza devine

comerciant (art. 7 C. Com - "Sunt comercianti aceia care fac fapte de comert, avānd comertul ca

o profesiune obisnuita, si societatile comerciale.", art. 8. C. Com - "Statul, judetul si comuna nu

pot avea calitatea de comercianti.");

- daca savārsirea faptelor de comert obiective de catre o persoana are caracter accidental,

raportul juridic care se naste este supus reglementarilor comerciale, dar persoana care le-a savārsit

pastreaza calitatea de necomerciant. (art. 9 C.Com - "Orice persoana care īntr-un chip accidental

face o operatiune de comert, nu poate fi considerata ca comerciant, ea este īnsa supusa legilor si

jurisdictiunii comerciale pentru toate contestatiunile ce se pot ridica din aceasta operatiune.")

- subiectele īn relatiile de afaceri (comerciale) sunt participantii la raporturile de

afaceri/comerciale, comercianti persoane fizice si juridice, respectiv societatile comerciale si

grupurile de interes economic.

III.2. Sediul materiei:

1. CODUL COMERCIAL (10 mai 1887) (Cu modificarile din 1895, 1900, 1902, 1906,

1920, 1925, 1929, 1930, 1931, 1932, 1933, 1934, 1936, 1943, 1947, 1948, 1949, 1950, 1990,

1995).

2. CODUL CIVIL (pus īn aplicare la 1 decembrie 1865) - conform referirilor din Titlul I,

art. 1 C. Com ("Īn comert se aplica legea de fata. Unde ea nu dispune, se aplica Codul civil.")

12

3. LEGI SPECIALE:

* Legea nr. 26/1990, privind registrul comertului, republicata, cu modificarile si

completarile ulterioare, M . Of. nr. 49 din 4 februarie 1998;

* Legea nr. 505/2003 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.129/2002

pentru modificarea Legii nr.26/1990 privind registrul comertului si a Ordonantei de urgenta a

Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitati administrative pentru īnregistrarea

si autorizarea functionarii comerciantilor, M. Of. nr. 857 din 3 decembrie 2003;

* Legea nr.509/2002 privind agentii comerciali permanenti, M. Of. nr. 581 din 6 august

2002;

* Legea nr.15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome

si societati comerciale, M. Of. nr. 98 din 8 august 1990, cu modificarile si completarile ulterioare;

* Legea nr.359/2004 privind simplificarea formalitatilor la īnregistrarea īn registrul

comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, īnregistrarea fiscala

a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice, M. Of. nr. 839 din 13

septembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare;

* Legea nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care

desfasoara activitati economice īn mod independent M. Of. 76 din 29 iunie 2004;

* Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de munca, M. Of. nr. 907 din 11 octombrie

2005;

* Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si

completarile ulterioare, M. Of. nr. 1066 din 17 noiembrie 2004.

III.3. Categorii de comercianti:

- comerciantul persoana fizica - persoana fizica autorizata, comerciantul agent

permanent, asociatia familiala. Nu sunt comercianti auxiliarii de comert (prepusul, procuristul,

vānzatorul, comis-voiajorul, deoarece actele de comert īncheiate de acestia nu sunt īncheiate īn

nume propriu, ci īn numele si pe seama comerciantului la care sunt angajati sau la care lucreaza);

- comerciantul persoana juridica - societatile comerciale,

- regiile autonome,

- organizatiile cooperatiste,

- grupurile de interes economic,

III.4. Dobāndirea calitatii de comerciant

III.4.1. Dobāndirea calitatii de comerciant de catre persoana fizica

- īn doctrina nu exista o parere unitara cu privire la conditiile cerute pentru dobāndirea

calitatii de comerciant de catre persoana fizica:

Conditii:

.. sa savārseasca fapte de comert (conform art. 7 C. Com);

.. sa savārseasca faptele de comert ca o profesie obisnuita (conform art. 7 C. Com.),

īn mod repetat - caracterul continuu rezulta din prevederile art. 7 si 9 C. Com. (A se vedea

Smaranda Angheni, Magda Volonciu, Camelia Stoica, op. cit, p. 46). Aceasta conditie

incumba exercitarea profesiei cu scopul de a obtine cāstig. (Exceptii: Nu sunt comercianti

urmatoarele persoane: sotia care vinde marfuri īn magazinul sotului; capitanul de vas care īl

reprezinta pe armator; asociatii societatilor comerciale cu raspundere limitata, īn comandita

simpla, īn nume colectiv, deoarece comerciant este societatea; actionarii societatilor pe

actiuni, pentru ca societatile sunt persoane juridice si deci subiecte de drept).

.. faptele de comert sa fie savārsite īn nume propriu - conditie adaugata de

majoritatea autorilor doctrinari (A se vedea St.D. Carpenaru, op. cit, p. 63; I Fintescu, op. cit,

vol 1, p. 76-78)

- conditii referitoare la persoana:

*pentru protejarea persoanei interesate de realizarea faptelor de comert si implicit de

dobāndirea calitatii de comerciant: capacitatea juridica a persoanei respective;

13

*pentru protejarea intereselor generale, a intereselor tertilor carora le pot fi opozabile

faptele de comert ale persoanei īn cauza: conditii care se refera la cauze de incapacitate sau

incompatibilitatea comerciantului persoana fizica;

- conditii referitoare la activitatea desfasurata - īndeplinirea faptelor/actelor de

comert cu titlu de profesie.

Astfel, īn conformitate cu prevederile art. 5 din Legea nr. 300/2004 privind autorizarea

persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfasoara activitati economice īn mod

independent:

"Pot desfasura activitati economice īn mod independent sau īn cadrul asociatiilor

familiale persoanele fizice care īndeplinesc, īn mod cumulativ, urmatoarele conditii:

a) au īmplinit vārsta de 18 ani, īn cazul persoanelor fizice ce solicita autorizarea pentru

desfasurarea de activitati economice īn mod independent si a persoanelor fizice care au initiativa

constituirii asociatiei familiale, respectiv vārsta de 16 ani, īn cazul membrilor asociatiei familiale;

b) starea sanatatii le permite desfasurarea activitatii pentru care se solicita autorizatia;

c) au calificarea - pregatire profesionala sau, dupa caz, experienta profesionala -,

necesara pentru a desfasura activitatea economica pentru care se solicita autorizatia;

d) nu au fost condamnate penal prin hotarāre judecatoreasca ramasa definitiva pentru

savārsirea de fapte sanctionate de legile financiare, vamale si ce 14314x2317o le care privesc disciplina

financiar-fiscala de natura celor care se īnscriu īn cazierul fiscal;

e) īndeplinesc conditiile de functionare prevazute de legislatia specifica īn domeniul

sanitar, sanitar-veterinar, protectiei mediului, protectiei muncii si apararii īmpotriva incendiilor si

cerintele reglementarilor specifice protectiei consumatorului pentru activitatea desfasurata,

precum si normele de calitate a produselor si serviciilor puse pe piata."

- elemente de drept comparat: Īn dreptul italian si german, calitatea de comerciant se

dobāndeste prin īnscrierea īn registrul comertului, iar dovada calitatii poate fi facuta prin

mijloacele legale de proba, inclusiv martori si prezumtii.

III.4.2. Dobāndirea calitatii de comerciant de catre persoana juridica: Societatile

comerciale

- Legea nr. 31/1990, īn art. 2, reglementeaza societatile comerciale; acestea se vor

constitui īn una dintre urmatoarele forme: a) societate īn nume colectiv; b) societate īn comandita

simpla; c) societate pe actiuni; d) societate īn comandita pe actiuni si e) societate cu raspundere

limitata;

- dispozitiile legale mentionate se aplica si societatilor comerciale (societati pe actiuni si

societati cu raspundere limitata) constituite prin reorganizarea īntreprinderilor de stat, īn temeiul

Legii nr.15/1990;

- distinctia dintre persoana fizica si persoana juridica din perspectiva dobāndirii calitatii

de comerciant: persoana fizica are vocatia oricarei profesiuni (dobāndire prin exercitarea

comertului cu caracter profesional). Pentru dobāndirea calitatii de comerciant sunt necesare

īndeplinirea conditiilor deja prezentate. Persoana juridica - societatea comerciala se constituie cu

scopul desfasurarii unei activitati comerciale, de afaceri, iar societatea este comerciala numai

daca obiectul ei, prevazut obligatoriu, īn actul constitutiv, consta īn savārsirea uneia sau mai

multor fapte de comert obiective (art 1 din Legea nr. 31/1990). De aici deriva esenta dobāndirii

calitatii de comerciant: constituirea īn conditiile legale a unei societati comerciale (dobāndire ab

origine) (St. D Carpenaru, op. cit., p 70).

prin simpla ei constituire, independent de savārsirea unei fapte de comert).

Regiile autonome: sunt īnfiintate conform prevederilor Legii 15/1990 privind

reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale si nu au

calitatea de comerciant, deoarece regiile autonome se organizeaza si functioneaza īn ramurile

strategice ale economiei nationale - industria de armament, energetica, exploatarea minelor si a

gazelor naturale, posta si transporturi feroviare - , precum si īn unele domenii apartinānd altor

14

ramuri stabilite de guvern.(art.2 ) si trebuie sa obtina profit conform art 6 ("Regia autonoma

trebuie sa acopere cu veniturile provenite din activitatea sa toate cheltuielile, inclusiv dobānzile,

amortizarea investitiilor si rambursarea creditelor si sa obtina profit.").

Organizatiile cooperatiste desfasoara o activitate de producere si desfacere de marfuri,

de prestari de servicii, care are caracter comercial īntrucāt urmareste obtinerea de profit. Īn

consecinta, organizatiile cooperatiste au calitatea de comerciant, dobāndita de la data īnfiintarii

lor, calitate confirmata si de art. 1 alin (2) din Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului,

republicata, care mentioneaza si organizatiile cooperatiste īn categoria comerciantilor care au

obligatia de a se īnmatricula īn Registrul Comertului.

Sediul materiei: Legea nr.109/1996 privind organizarea si functionarea cooperatiei de

consum si a cooperatiei de credit (M. Of. 252 din 18 octombrie 1996), Legea nr. 1/2005 privind

organizarea si functionarea cooperatiei (M. Of. nr. 172 din 28 februarie 2005), OUG nr. 97 din 29

iunie 2000, privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobata prin Legea nr. 200 din 16 aprilie

2002, pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile

cooperatiste de credit, cu modificarile si completarile ulterioare.

Grupurile de interes economic:

- se constituie prin contract, īncheiat īn forma autentica, numit act constitutiv;

- dobāndesc personalitate juridica odata cu īnmatricularea īn Registrul Comertului;

- dobāndesc si calitatea de comerciant daca obiectul de activitate are caracter comercial.

Sediul materiei: Legea nr.161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei

īn exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si īn mediul de afaceri, prevenirea si

sanctionarea coruptiei (M. Of. nr. 279 din 21 aprilie 2003 - titlul V - Grupurile de interes

economic, īncepānd cu art. 118).

III.5. Dovada calitatii de comerciant

III.5.1. Dovada calitatii de comerciant a unei persoane fizice:

- prezentarea de dovezi, mijloace de proba, din care sa rezulte faptele de comert cu

caracter profesional savārsite de respectiva persoana fizica;

- existenta autorizatiei administrative de exercitare a comertului, īnmatricularea īn

Registrul Comertului, titulatura de comerciant folosita īn anumite īnscrisuri, dobāndirea unui fond

de comert, plata impozitului pe profit etc. constituie doar prezumtii, care pot fi utilizate īmpreuna

cu alte mijloace de proba. Avānd īn vedere ca proba calitatii de comerciant este o chestiune de

fapt, o hotarāre judecatoreasca prin care se constata aceasta calitate are efect relativ, neputānd fi

invocata īn alt litigiu. (A se vedea St. D Carpenaru, op. cit, p 73).

III.5.2. Dovada calitatii de comerciant a unei persoane juridice

* dovada constituirii societatii comerciale - exemplu: copia certificata de pe īnregistrarea

īn Registrul Comertului a societatilor comerciale (art. 4 din Legea 26/1990 privind registrul

comertului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare);

* īn cazul regiei autonome si organizatiei cooperatiste, dovada consta tot īn copia

certificata de pe īnregistrarea īn Registrul Comertului.

III.6. Īncetarea calitatii de comerciant:

* ca si īn cazul dobāndirii calitatii de comerciant, īncetarea acestei calitati se realizeaza

tot īn conditii prevazute de lege, analizānd distinct persoana fizica si persoana juridica;

* īncetarea calitatii de comerciant pentru persoana fizica presupune īncetarea

savārsirii faptelor de comert si trebuie sa fie efectiva (sa rezulte intentia de a renunta la calitatea

de comerciant) si definitiva. Pierderea calitatii de comerciant trebuie īnsotita de īncetarea

savārsirii faptelor de comert: exemplu radierea īnmatricularii din Registrul Comertului; retragerea

15

autorizatiei administrative urmata de īncetarea efectuarii unor fapte de comert cu caracter

profesional;

* īncetarea calitatii de comerciant pentru persoana juridica presupune īncetarea

existentei societatii comerciale, ca persoana juridica. Simpla īncetare a activitatii societatii

comerciale nu duce la pierderea calitatii de comerciant. Īncetarea existentei societatii comerciale

se realizeaza prin dizolvare si lichidare.

Societatea se dizolva (Conform art. 227 din Legea nr. 31/1990 privind societatile

comerciale, republicata, M. Of. nr. 1066 din 17 noiembrie 2004) prin:

a) trecerea timpului stabilit pentru durata societatii;

b) imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia;

c) declararea nulitatii societatii;

d) hotarārea adunarii generale;

e) hotarārea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum

neīntelegerile grave dintre asociati, care īmpiedica functionarea societatii;

f) falimentul societatii;

g) alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.

Lichidarea societatii comerciale se realizeaza conform reglementarilor Legii nr.

31/1990 privind societatile comerciale, republicata (art.260):

"Lichidarea societatii trebuie terminata īn cel mult 3 ani de la data dizolvarii. Pentru

motive temeinice, tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult 2 ani.

Īn termen de 15 zile de la terminarea lichidarii, lichidatorii vor cere radierea societatii

din registrul comertului, sub sanctiunea unei amenzi judiciare de 2.000.000 lei pentru fiecare zi de

īntārziere, care va fi aplicata de judecatorul delegat, īn urma sesizarii oricarei parti interesate, prin

īncheiere. Īncheierea judecatorului delegat este executorie si supusa recursului.

Radierea se poate face si din oficiu.

Lichidarea nu libereaza pe asociati si nu īmpiedica deschiderea procedurii de faliment a

societatii."

III.7. Rolul Camerelor de Comert si Industrie īn desfasurarea activitatii comerciale

si de afaceri

III.7.1. Sediul materiei: Decretul Lege 139/1990 privind camerele de comert si industrie

din Romānia (M. Of. nr. 65 din 12 mai 1990).

* sunt organizate la nivel teritorial si national, fiind create cu scopul promovarii

intereselor membrilor lor, dezvoltarea afacerilor, a comertului si a industriei corespunzator

cerintelor economiei de piata;

* art. 1 si 2 al Decretul Lege 139/1990: "Comerciantii, persoane juridice si persoane

fizice, pot constitui, īn resedintele de judet si īn municipiul Bucuresti, camere de comert si

industrie teritoriale, organizatii autonome, destinate promovarii intereselor membrilor lor pentru

dezvoltarea comertului si industriei, corespunzator cerintelor economiei de piata. (...)

Camerele de comert si industrie teritoriale se īnfiinteaza din initiativa comerciantilor si

dobāndesc personalitate juridica pe data recunoasterii īnfiintarii de catre guvern."

Camerele de comert si industrie teritoriale desfasoara, īn principal, urmatoarele activitati

(art. 5):

a) sprijina dezvoltarea activitatilor comerciale si industriale ale membrilor lor si

colaboreaza cu reprezentantele din Romānia ale camerelor de comert straine;

b) tin registrul de comert si asigura evidenta firmelor comerciale din unitatea

administrativ-teritoriala respectiva;

c) desfasoara activitati de informare si documentare comerciala;

d) elibereaza certificate de origine a marfurilor;

16

e) tin evidenta marcilor de fabrica, de comert si de servicii, legal īnregistrate, a

denumirilor de origine, indicatiilor de provenienta si semnelor comerciale, precum si a altor

semne distinctive folosite de membrii lor;

f) colaboreaza cu Comisia Nationala de Statistica la elaborarea rapoartelor si

publicatiilor privind evolutia comertului si industriei si īn problemele care constituie sfera lor de

activitate;

g) sprijina realizarea proiectelor de dezvoltare a comertului si industriei, inclusiv a celor

bazate pe libera initiativa;

h) sprijina activitatea de specializare profesionala a membrilor;

i) certifica existenta si obiectul de activitate a comerciantilor romāni, precum si

semnaturile persoanelor care īi angajeaza īn mod valabil;

j) organizeaza, la cerere, arbitrajul ad-hoc.

Totodata, īn conditiile prevazute īn statut, camerele de comert si industrie teritoriale pot:

a) sa initieze si sa participe la īnfiintarea de societati avānd ca scop prestarea de servicii

īn interesul membrilor lor;

b) sa organizeze si sa administreze tārguri, precum si expozitii specializate, si sa

efectueze activitati de reclama comerciala;

c) sa publice un buletin oficial al camerei si sa editeze publicatii de informare si reclama

comerciala.

III.7.2. Directii de perfectionare a mediului de afaceri īn perioada 2005-2008 -

propuneri ale Camerei de Comert si Industrie a Romāniei

Sustinerea īntreprinzatorilor privati si stimularea liberei initiative prin:

- consolidarea proprietatii private;

- dezvoltarea clasei de mijloc;

- īnlaturarea obstacolelor administrative din calea initiativei private;

- consolidarea economiei de piata functionale

I. Politica fiscala

Structurarea politicii fiscale, coloana vertebrala a sistemului de politici economice

prin:

- relaxarea fiscala

- simplificarea sistemului de impozitare, īntarirea disciplinei fiscale si includerea īn

sistem a parafiscalitatii si a altor taxe care vizeaza agentul economic;

- reducerea economiei subterane prin:

- micsorarea intensitatii fiscalitatii;

- īnlaturarea practicilor de scutire si reesalonare a datoriilor;

- largirea bazei de impozitare prin stimularea initiativei particulare.

II. Dezvoltarea pietelor financiare

- Cresterea pachetelor de servicii oferite de sistemul financiar bancar, īncurajarea

accesului la credite, prin:

- reducerea costurilor legate de creditare;

- debirocratizarea sistemului de accesare a creditelor;

- simplificarea mecanismelor de garantare a creditelor;

- reducerea costului capitalului pentru IMM-uri.

III. Combaterea coruptiei

- Accesul transparent la resurse si utilitati pentru operatorul economic

- Liberul acces la informatiile publice, cu recunoasterea valorii adaugate prin

serviciile de prelucrare a acestora

17

- Respectarea acquis-ului comunitar privind politica concurentei si subventiile

- Transparenta si reguli unanim recunoscute privind sistemul de licitatii si achizitii

publice

- Dezvoltarea pietelor financiare si de capital īn contextul dezvoltarii burselor de

marfuri si valori

- Eliminarea procedurilor preferentiale prin promovarea principiilor care combat

pozitiile de monopol public si/sau privat:

. reglementari aplicabile erga omnes;

. egalitatea de sanse;

. concurenta loiala;

. liberul acces la utilitatile publice (renuntarea la pozitiile dominante);

. clarificarea sistemului de subventii si ajutoare de stat.

IV. Eliminarea barierelor administrative īn dezvoltarea afacerilor

Simplificarea la maximum a formalitatilor prin:

- intrarea pe piata a firmelor prin:

.. reintegrarea Registrului Comertului īn Sistemul National al Camerelor de Comert;

.. responsabilizarea operatorului economic prin extinderea sistemului Declaratiei pe

propria raspundere;

- functionarea societatilor comerciale, cu simplificarea/ standardizarea sistemului

administrativ de avize, autorizari si aprobari, prin:

.. instituirea unor structuri de monitorizare activa, pe baza parteneriatului publicprivat;

- iesirea de pe piata a firmelor prin:

.. simplificarea procedurilor administrative si a formalitatilor de īncetare a activitatii



societatii;

.. operationalizarea structurilor institutionale si aplicarea ferma a legii falimentului.

V. Consolidarea mediului de afaceri

- Stimularea initiativei private si a investitiilor prin:

. transparenta politicilor economice, monetare si de stimulare a exportului;

. privatizarea utilitatilor publice.

- Stabilitate institutionala si de reglementare īn structurarea pietelor specifice

economiei de piata (piata muncii; piata de capital; piata produselor agricole; piata financiarbancara

etc.) :

. sistemul cameral interfata pentru comunicare rapida si integrata a posibilitatilor de

finantare si realizare de proiecte, prin programe care privesc mediul de afaceri;

. colaborare interinstitutionala cu factorii interni si externi pentru structurarea

mediului de afaceri, īn favoarea economiei de piata functionale (guvernanta corporativa;

politicile de lobby si advocacy; parteneriatul public-privat).

VI. Politica de concurenta

- Sprijinirea activitatilor Consiliului Concurentei, īn mediul de afaceri prin:

. promovarea reglementarilor antitrust si combaterea pozitiilor de monopol;

. detalierea ajutorului de stat si a altor interventii publice care deformeaza libera

concurenta;

. cunoasterea si aplicarea prevederilor acquis-ului comunitar īn domeniu.

18

VII. Politica īn domeniul IMM-urilor si cooperatiei

- Perfectionarea cadrului institutioal, legislativ si financiar favorabil initiativei private

si IMM prin:

. reducerea costurilor creditelor pentru IMM;

. sprijinirea IMM īn atragerea si folosirea fondurilor comunitare;

. modificarea atitudinii fata de investitori si contribuabili prin:

.. simplificarea procedurilor;

.. reducerea poverii sistemului de control;

.. servicii publice orientate catre client, prin pārghii comerciale uzuale;

.. stimulente pentru IMM-uri generatoare de servicii si subcontractori pentru marile

īntreprinderi.

- Retele de servicii si structuri profesionalizate pentru administrarea transparenta a

utilizarii fondurilor comunitare destinate IMM si cooperatiei, prin:

. dezvoltarea retelei de Centre judetene de consultanta si informare pentru IMM-uri;

. crearea de Centre de promovare a produselor si serviciilor industriale, la nivelul

celor 8 regiuni de dezvoltare economica, īn colaborare cu Ministerul Economiei si Comertului.

VIII. Piata muncii

- Asigurarea libertatii contractuale īn domeniul relatiilor de munca prin:

. amendarea Codului muncii, īn baza propunerilor avansate de catre comunitatea de

afaceri (ADER, Consiliul Investitorilor Straini etc.);

. īncurajarea liberei circulatii a fortei de munca īn interiorul si exteriorul tarii;

. limitarea exceselor birocratice īn sistemul de aprobare si impozitare a fortei de

munca;

. accelerarea implementarii acquis-ului comunitar īn domeniul calificarii si

recunoasterea diplomelor profesionale.

IX. Fundamentarea deciziilor guvernamentale pentru īmbunatatirea

reglementarilor īn domeniul mediului de afaceri

- Promovarea parteneriatului activ, interinstitutionale pentru fundamentarea,

elaborarea si aplicarea reglementarilor īn domeniu.

- Diseminarea īn teritoriu a mecanismelor si instrumentelor de masurare a

gradului de satisfactie al comunitatii de afaceri, cu privire la eficienta deciziilor

guvernamentale cu impact asupra mediului de afaceri.

III.7.3. Oportunitati si provocari pentru comertul si dezvoltarea firmelor īn Europa

extinsa

* Care vor fi cele mai importante 3 efecte ale largirii UE, asupra guvernelor

nationale?

1. Continuarea si consolidarea reformei administratiei publice (centrale si locale) prin

strategii specifice si coerente; institutii de implementare corespunzatoare la nivelul macroregiunilor

de dezvoltare economica; personal calificat īn administratie, la standarde UE si

infrastructuri adecvate (Compatibilizarea structurilor institutionale pentru dezvoltarea locala).

2. Diminuarea semnificativa a rolului statului īn economie, ca efect al privatizarii si

restructurarii economice (īn special īn industrie si utilitati publice), concomitent cu aplicarea unor

politici coordonate cu UE (Dezvoltarea regionala).

3. Reducerea cheltuielilor bugetare si a creditului guvernamental (restructurarea

resurselor financiare).

19

* Care vor fi cele mai importante 3 efecte ale largirii UE, asupra comunitatii de

afaceri?

1. Consolidarea comunitatii de afaceri, bine structurate si reprezentative, pe domenii

specifice, īn functie de interesele economice - (profesionalizarea grupurilor de interese

economice si internationalizarea afacerilor).

2. Introducerea Guvernantei Corporative īn organizarea īntreprinderilor, a relatiilor

contractuale si de proprietate (Protectia drepturilor actionarilor si implementarea principiilor

OECD).

3. Cresterea rolului activ si al participarii comunitatii de afaceri la procesul decizional si

de elaborare a politicilor economice.

* Care ar trebui sa fie cele mai importante 3 domenii de actiune pentru guvernele

nationale, pentru īmbunatatirea capacitatii comunitatii de afaceri de a participa la comertul

regional si international?

1. Īntarirea rolului Parteneriatului Public-Privat si perfectionarea mecanismelor

institutionalizate pentru dialogul economico-social.

2. Armonizarea legislatiei si a politicii comerciale ca interfata īntre economia reala si

piata.

3. Asigurarea securizarii frontierelor si a unui sistem clar si transparent de garantare a

investitiilor si a schimburilor comerciale externe.

4. Alinierea politicilor si a structurilor vamale la regulile si uzantele UE

* Care sunt cele mai importante 2 obstacole īn derularea procesului de aliniere la

acquis-ului comunitar?

1. Reforma lenta a sistemului judiciar specializat pentru dreptul comercial - īnfiintarea

"tribunalelor comerciale" si pregatirea de magistrati cu specializare īn dreptul comercial si de

creanta

2. Derularea lenta a negocierilor de aderare pentru capitole importante si complexe cum

sunt: agricultura; mediul si concurenta.

III.8 Grupuri de interes economic

III.8.1. Notiune, sediul materiei

* Grupurile de interes economic (GIE) - notiune:

- creatie a dreptului francez, aparute din nevoia de a face fata concurentei internationale;

(A se vedea St. D. Carpenaru, op. cit., capitolul V Grupurile de interes economic, p 359-366.)

- se constituie prin contract, īncheiat īn forma autentica, numit act constitutiv;

- dobāndesc personalitate juridica odata cu īnmatricularea īn Registrul Comertului;

- dobāndesc si calitatea de comerciant daca obiectul de activitate are caracter comercial.

* Sediul materiei īn dreptul intern: Legea nr.161/2003 privind unele masuri pentru

asigurarea transparentei īn exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si īn mediul de

afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei (M. Of. nr. 279 din 21 aprilie 2003, titlul V -

Grupurile de interes economic, īncepānd cu art. 118).

* Sediul materiei īn dreptul francez: Ordonanta 67-821/23 septembrie 1967,

completata prin Decretul din 2 februarie 1968 privind masurile de publicitate.

* Definitie: Grupul de interes economic - G.I.E. reprezinta o asociere īntre doua sau mai

multe persoane fizice sau juridice, constituita pe o perioada determinata, īn scopul īnlesnirii sau

dezvoltarii activitatii economice a membrilor sai, precum si al īmbunatatirii rezultatelor activitatii

respective.

III.8.2. Constituirea grupurilor de interes economic

Caracteristici:

20

* Grupul de interes economic este persoana juridica cu scop patrimonial, care poate avea

calitatea de comerciant sau necomerciant.

* Numarul membrilor unui grup de interes economic nu poate fi mai mare de 20.

* Grupul nu poate avea drept scop obtinerea de profituri pentru sine.

* Activitatea grupului trebuie sa se raporteze la activitatea economica a membrilor sai si

sa aiba doar un caracter accesoriu fata de aceasta.

* Grupul de interes economic se poate constitui cu sau fara capital.

* Grupul de interes economic dobāndeste personalitate juridica de la data īnmatricularii

sale īn registrul comertului.

* Īnmatricularea se efectueaza īn termen de 24 de ore de la data pronuntarii īncheierii

judecatorului-delegat prin care se autorizeaza īnmatricularea grupului.

* Īnmatricularea nu prezuma calitatea de comerciant a grupului.

* Grupul de interes economic avānd calitatea de comerciant poate īndeplini, īn nume

propriu, cu titlu principal si īntr-o maniera obisnuita, toate faptele de comert necesare realizarii

scopului sau.

* Īn termen de 15 zile de la data autentificarii actului constitutiv, fondatorii sau

administratorii grupului ori un īmputernicit al acestora vor cere īnmatricularea grupului īn

registrul comertului īn a carui raza teritoriala īsi va avea sediul grupul.

* Dreptul de a reprezenta grupul apartine fiecarui administrator, īn afara de cazul īn care

exista stipulatie contrara īn actul constitutiv.

* Grupului de interes economic īi sunt aplicabile, īn mod corespunzator, prevederile Legii

contabilitatii nr. 82/1991, republicata.

III.8.3. Functionarea grupurilor de interes economic

Functionarea grupurilor de interes economic este reglementata de art. l48-173 astfel:

Drepturi si obligatii ale administratorilor:

* Administratorii care au dreptul de a reprezenta grupul nu pot transmite acest drept decāt

daca aceasta facultate li s-a acordat īn mod expres.

* Īn cazul īncalcarii prevederilor legale, grupul poate pretinde de la cel substituit

beneficiile rezultate din operatiune.

* Administratorul care fara drept īsi substituie alta persoana raspunde solidar cu aceasta

pentru eventualele pagube produse grupului.

*Administratorii pot face toate operatiunile cerute pentru aducerea la īndeplinire a

obiectului de activitate al grupului, īn afara de restrictiile aratate īn actul constitutiv.

*Ei sunt obligati sa ia parte la toate adunarile grupului, la consiliile administratorilor si la

organele de conducere similare acestora.

*O persoana juridica poate fi numita sau aleasa administrator al unui grup de interes

economic.

*Drepturile si obligatiile partilor se stabilesc printr-un contract de administrare. Īn

contract se va stipula, printre altele, ca persoana juridica este obligata sa īsi desemneze unul sau

mai multi reprezentanti permanenti, persoane fizice. Reprezentantul este supus acelorasi conditii

si obligatii si are aceeasi responsabilitate civila si penala ca si un administrator, persoana fizica,

ce actioneaza īn nume propriu, fara ca prin aceasta persoana juridica pe care o reprezinta sa fie

exonerata de raspundere sau sa i se micsoreze raspunderea solidara. Cānd persoana juridica īsi

revoca reprezentantul, ea are obligatia sa numeasca īn acelasi timp un īnlocuitor.

*Fiecare administrator va trebui sa depuna o garantie pentru administratia sa, prevazuta īn

actul constitutiv ori, īn lipsa unei clauze īn acesta, aprobata de adunarea generala. Garantia nu

poate fi mai mica decāt dublul remuneratiei lunare. Garantia se va depune īnainte de preluarea

functiei de catre administrator; ea poate fi depusa si de un tert. Daca garantia nu va fi depusa

īnainte de data preluarii functiei, administratorul este considerat demisionat. Garantia ramāne la

dispozitia grupului si nu va putea fi restituita administratorului decāt dupa ce adunarea generala a

21

aprobat situatia financiara a ultimului exercitiu financiar īn care administratorul a īndeplinit

aceasta functie si i-a dat descarcare.

*Semnaturile administratorilor vor fi depuse la oficiul registrului comertului, īn conditiile

prevazute la art. 132 alin. (1), o data cu prezentarea certificatului eliberat de persoanele care

īndeplinesc atributia de cenzor din care rezulta depunerea garantiei.

*Obligatiile si raspunderea administratorilor sunt cele prevazute expres īn Legea

161/2003 si de dispozitiile referitoare la mandat.

Raspunderea administratorilor:

Administratorii sunt solidar raspunzatori fata de societate pentru:

a) existenta registrelor cerute de lege si corecta lor tinere;

b) exacta īndeplinire a hotarārilor adunarilor generale;

c) stricta īndeplinire a īndatoririlor pe care legea si actul constitutiv le impun.

Actiunea īn raspundere īmpotriva administratorilor apartine si creditorilor grupului, īnsa

acestia o vor putea exercita numai atunci cānd, prin operatiunile efectuate pentru realizarea

obiectului de activitate al grupului, nu sunt achitate la scadenta, īn mod repetat, obligatiile

grupului, sau īn caz de deschidere a procedurii reglementate de Legea nr. 64/1995 privind

procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, cu modificarile si completarile

ulterioare.

Situatia financiara a grupurilor de interese economice:

* Grupul nu poate avea drept scop obtinerea de profituri pentru sine.

* Daca din activitatea grupului rezulta profit potrivit situatiei financiare anuale, acesta va

fi distribuit īn totalitate, īn mod obligatoriu, īntre membrii grupului, cu titlu de dividende, īn

cotele prevazute īn actul constitutiv sau, īn lipsa unei asemenea clauze, īn parti egale.

* Din profitul grupului nu se vor putea aloca, sub nici o forma, sume de bani pentru

constituirea de fonduri de rezerva.

* Īn cazul īn care cheltuielile depasesc veniturile grupului, diferenta va fi acoperita de

membrii acestuia īn cotele prevazute īn actul constitutiv sau, īn lipsa unei asemenea clauze, īn

parti egale.

* Sumele distribuite membrilor din profitul grupului, potrivit alin. (2), constituie

dividende, care sunt supuse impozitarii, īn conditiile legii.

* Daca aportul la capitalul grupului apartine mai multor persoane, acestea sunt obligate

solidar fata de grup si trebuie sa desemneze un reprezentant comun pentru exercitarea drepturilor

decurgānd din acest aport.

* Membrii sunt obligati nelimitat si solidar pentru operatiunile īndeplinite īn numele

grupului de persoanele care īl reprezinta.

* Hotarārea judecatoreasca obtinuta īmpotriva grupului este opozabila fiecarui membru.

* Pentru aprobarea situatiei financiare si pentru deciziile referitoare la raspunderea

administratorilor este necesar votul majoritatii membrilor.

* Situatia financiara anuala a grupului de interes economic va fi īntocmita dupa normele

prevazute pentru societatea īn nume colectiv. Dupa aprobarea de catre adunarea generala a

membrilor, situatia financiara va fi depusa de administratori, īn termen de 15 zile, la administratia

finantelor publice. Un exemplar al situatiei financiare anuale va fi depus la oficiul registrului

comertului.

* Aprobarea situatiei financiare anuale de catre adunarea generala nu īmpiedica

exercitarea actiunii īn raspundere īmpotriva administratorilor.

III.8.4. Īncetarea calitatii de membru. Excluderea si retragerea membrilor grupului

de interes economic (art. 177 din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea

transparentei īn exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si īn mediul de afaceri,

prevenirea si sanctionarea coruptiei)

Calitatea de membru īnceteaza, dupa caz, prin:

22

a) excludere;

b) retragere;

c) cesiune a partilor de interes, īn conditiile legii si ale actului constitutiv;

d) deces, respectiv īncetarea personalitatii juridice, īn conditiile legii.

Poate fi exclus din grupul de interes economic:

a) membrul care, pus īn īntārziere, nu efectueaza aportul la care s-a obligat;

b) membrul īn stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil;

c) membrul care se amesteca fara drept īn administratie, contravine dispozitiilor art. 163

(Art 163 din Legea 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei īn exercitarea

demnitatilor publice, a functiilor publice si īn mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea

coruptiei, - "Membrul care, fara consimtamāntul scris al celorlalti membri, īntrebuinteaza

capitalul, bunurile sau creditul grupului īn folosul sau ori īn cel al unei alte persoane este obligat

sa restituie grupului beneficiile ce au rezultat si sa plateasca despagubiri pentru daunele cauzate.")

ori tulbura sau ameninta cu tulburarea grava a functionarii grupului;

d) membrul administrator care comite frauda īn dauna grupului sau se serveste de

semnatura grupului ori de capitalul acestuia īn folosul sau sau al altora;

e) membrul īmpotriva caruia exista un titlu executoriu detinut de un tert care se opune la

hotarārea de prelungire a duratei grupului, īn conditiile prevazute la art. 175.

III.8.5. Dizolvarea si lichidarea grupurilor de interes economic

* Dizolvarea, fuziunea si divizarea grupului de interes economic sunt reglementate

īncepānd cu art. 184, Legea 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei īn

exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si īn mediul de afaceri, prevenirea si

sanctionarea coruptiei,

Dizolvarea: Grupul de interes economic se dizolva prin:

a) expirarea timpului stabilit pentru durata grupului;

b) imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al grupului sau realizarea acestuia;

c) declararea nulitatii grupului;

d) hotarārea adunarii membrilor, adoptata cu votul unanim al acestora, cu exceptia

cazului īn care actul constitutiv dispune altfel;

e) hotarārea tribunalului, la cererea oricarui membru, pentru motive temeinice, precum

neīntelegerile grave dintre membri, care īmpiedica functionarea grupului, precum si la cererea

oricarei autoritati publice competente;

f) declararea falimentului grupului;

g) alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al grupului.

Grupul se dizolva prin intrarea īn faliment, incapacitatea, excluderea, retragerea sau

decesul, respectiv īncetarea personalitatii juridice, īn conditiile legii, a unuia dintre membri, cānd,

datorita acestor cauze, numarul membrilor s-a redus la unul singur. Se excepteaza cazul cānd īn

actul constitutiv exista clauza de continuare cu mostenitorii.

Dizolvarea grupului are ca efect deschiderea procedurii lichidarii. Dizolvarea are loc fara

lichidare, īn cazul fuziunii ori divizarii totale a grupului sau īn alte cazuri prevazute de lege.

Din momentul dizolvarii, administratorii nu mai pot īntreprinde noi operatiuni; īn caz

contrar, ei sunt personal si solidar raspunzatori pentru operatiunile pe care le-au īntreprins

(conform art. 184-190).

Fuziunea se face prin absorbirea unui grup de catre un alt grup sau prin contopirea a

doua ori mai multe grupuri pentru a alcatui un grup nou. (art 193-205).

Divizarea se face prin īmpartirea īntregului patrimoniu al unui grup care īsi īnceteaza

existenta īntre doua sau mai multe grupuri existente sau care iau astfel fiinta.

Grupul nu īsi īnceteaza existenta īn cazul īn care o parte din patrimoniul sau se desprinde

si se transmite catre unul sau mai multe persoane juridice existente sau care iau astfel fiinta.

23

Grupurile īn lichidare pot fuziona sau se pot diviza numai daca nu a īnceput repartitia

īntre membri a partilor ce li s-ar cuveni din lichidare.

Fuziunea sau divizarea se hotaraste de fiecare grup, īn conditiile stabilite pentru

modificarea actului constitutiv al grupului.

Daca prin fuziune sau divizare se īnfiinteaza un nou grup, acesta se constituie īn

conditiile prevazute de titlul respectiv din lege.

Fuziunea sau divizarea are ca efect dizolvarea, fara lichidare, a grupului care īsi

īnceteaza existenta si transmiterea universala sau cu titlu universal a patrimoniului sau catre

grupul ori grupurile rezultate din fuziune/divizare, īn starea īn care se gaseste la data fuziunii sau

a divizarii, īn schimbul atribuirii de parti de interes ale acestora catre membrii grupului care

īnceteaza si, eventual, a unei sume īn bani care nu poate depasi 10% din valoarea nominala a

partilor de interes atribuite.

* Lichidarea grupului de interes economic. Insolventa grupului de interes economic

(art. 206-218)

Lichidatorii pot fi persoane fizice sau persoane juridice.

Lichidatorii persoane fizice sau reprezentantii permanenti, persoane fizice ale societatii

lichidatoare trebuie sa fie lichidatori autorizati, īn conditiile legii.

Lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii.

Lichidatorii sunt datori, īndata dupa preluarea functiei, ca, īmpreuna cu administratorii

grupului, sa faca un inventar si sa īncheie o situatie financiara care sa constate situatia exacta a

activului si pasivului grupului si sa le semneze.

Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul grupului, registrele ce li

s-au īncredintat de catre administratori si actele grupului. De asemenea, ei vor tine un registru cu

toate operatiunile lichidarii, īn ordinea datei lor.

Lichidatorii īsi īndeplinesc mandatul sub controlul persoanelor care īndeplinesc atributia

de cenzor.



* Lichidarea grupului trebuie terminata īn cel mult 3 ani de la data dizolvarii. Pentru

motive temeinice, tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult 2 ani.

* Dupa terminarea lichidarii grupului, lichidatorii trebuie sa īntocmeasca situatia

financiara de lichidare si sa propuna repartizarea activului īntre membri.

* Grupul de interes economic, aflat īn stare de insolventa, va fi supus procedurii

reorganizarii judiciare si falimentului, īn conditiile stabilite de Legea nr. 64/1995 privind

procedura reorganizarii judiciare si falimentului, republicata, cu modificarile ulterioare. Aceste

reglementari se aplica indiferent de calitatea de comerciant sau necomerciant a grupului de interes

economic.

III.8.6. Grupurile europene de interes economic, reglementate de Legea nr. 161/2003

privind unele masuri pentru asigurarea transparentei īn exercitarea demnitatilor publice, a

functiilor publice si īn mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei (M. Of. nr. 279 din

21 aprilie 2003, titlul V Grupurile de interes economic, īncepānd cu art. 232-237, cap. 2).

*Grupurile europene de interes economic - G.E.I.E., constituite cu respectarea

prevederilor legale, sunt recunoscute si pot functiona, īn conditiile legii, īn Romānia.

* Grupul european de interes economic este acea asociere dintre doua sau mai multe

persoane fizice ori juridice, constituita pentru o perioada determinata sau nedeterminata, īn scopul

īnlesnirii ori dezvoltarii activitatii economice a membrilor sai, precum si al īmbunatatirii

rezultatelor activitatii respective.

* Pot fi membrii unui grup european de interes economic doar:

a) companii sau firme (īn sensul art. 165 alin. 2) din versiunea consolidata a Tratatului

instituind Comunitatea Europeana, precum si alte persoane juridice de drept public sau privat,

care au fost īnfiintate īn conformitate cu legislatia unui stat membru al Uniunii Europene si care

īsi au sediul social, precum si centrul principal de conducere si de gestiune a activitatii statutare

pe teritoriul unui stat din Uniunea Europeana; daca, conform legislatiei unui stat membru, o

24

companie, firma sau alta persoana juridica nu este obligata sa aiba un sediu social, este suficient

ca centrul principal de conducere si de gestiune a activitatii statutare a acestei companii, firme sau

a altei persoane juridice sa fie situat pe teritoriul unui stat din Uniunea Europeana;

b) persoanele fizice care desfasoara activitati industriale, comerciale, mestesugaresti sau

agricole ori care furnizeaza servicii profesionale sau de alta natura pe teritoriul unui stat din

Uniunea Europeana.

* Grupurile europene de interes economic pot īnfiinta īn Romānia filiale, precum si

sucursale, reprezentante si alte unitati fara personalitate juridica.

* Īnfiintarea de sucursale sau filiale īn Romānia va fi supusa tuturor dispozitiilor

referitoare la īnmatricularea, mentionarea si publicarea actelor si faptelor cerute pentru grupurile

de interes economic romāne.

* Grupurile europene de interes economic nu sunt supuse autorizarii prevazute de

Decretul-lege nr. 122/1990 privind autorizarea si functionarea īn Romānia a reprezentantelor

societatilor comerciale si organizatiilor economice straine, cu modificarile si completarile

ulterioare.

* Vor fi supuse īnregistrarii si mentiunile referitoare la:

a) deschiderea unei proceduri judiciare sau extrajudiciare de insolventa asupra grupului

european de interes economic;

b) dizolvarea grupului european de interes economic, numele/denumirea si puterile

lichidatorilor acestuia;

c) īnchiderea sucursalei/filialei.

Toate aceste formalitati se vor face la Oficiul registrului comertului de la sediul

sucursalei sau filialei.

Daca un grup european de interes economic īnfiinteaza mai multe sucursale īn Romānia,

documentele de constituire si alte acte ale aceluiasi grup european, necesare pentru īnmatricularea

unei sucursale, se depun numai la una dintre sucursale.

Reprezentantul sau reprezentantii sucursalei unui grup european de interes economic

raspund individual sau solidar, dupa caz, fata de grup sau fata de terti, pentru īncalcarea

dispozitiilor legale reglementānd grupurile de interes economic, pentru nerespectarea prevederilor

actului constitutiv, fie pentru culpe īn activitatea desfasurata, care au produs prejudicii grupului.

Īn cazul īn care mai multi reprezentanti pot fi tinuti responsabili pentru aceleasi fapte,

tribunalul va stabili contributia fiecaruia la repararea prejudiciului.

Veniturile anuale ale sucursalei unui grup european de interes economic se impoziteaza

īn conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal (M. Of. nr. 927 din 23

decembrie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare).

III.9. Paradisurile fiscale

* Īn sens strict, fiecare tara poate fi considerata paradis fiscal, deoarece, īntr-o forma sau

alta, companiilor sau persoanelor fizice li se ofera stimulente pentru a īncuraja investitiile lor si a

le promova cresterea economica. Inclusiv Statele Unite ale Americii pot fi considerate paradis

fiscal pentru persoanele care investesc īn economia americana;

* pot aparea confuzii īn utilizarea termenului, prin asocierea secretului operatiunilor

financiar-bancare si comerciale, desfasurate pe teritoriului statului, care poate fi astfel asociat

unui "paradis fiscal", desi toate statele impun un anumit nivel de protectie pentru informatiile

bancare si comerciale.

* Paradisurile fiscale cunoscute:

Antigua

Andora

Insulele Bahamas (The Commonwealth of the Bahamas)

Bermude

Insulele Canalului (The Channel Islands)

25

Insula Omului (The Isle of Man)

Insulele Cayman (The Cayman Isle)

Cipru

Liechtenstein

Gibraltar

Monaco

Montserrat

Antilele Olandeze (The Netherlands Antilles)

Panama

Alte "nise europene":

Elvetia

Londra - Marea Britanie

Marele Ducat al Luxemburgului.

Principalele caracteristicile ale paradisului fiscal:

- impozite reduse;

- secretul operatiunilor desfasurate pe teritoriul si sub jurisdictia statului respectiv;

- activitatea bancara, cu regim juridic distinct īntre cetatenii nationali si cetatenii straini,

īncurajeaza activitatile bancare externe;

- sisteme excelente de comunicare - cablu telefonic, telex, internet, servicii aeriene cu

linii directe, non stop, īntre diverse state si unele din aceste paradise fiscale - ex: cursa directa

Miami - Insulele Cayman;

- publicitate promotionala, agresiva, īn care sunt prezentate avantajele oferite de statul

respectiv, considerat paradis fiscal;

- utilizarea limbii engleze ca limba principala īn jurisdictiile caraibiene, apropierea

geografica de continentul american fac ca aceste paradisuri fiscale sa fie foarte atractive pentru

locuitorii Statelor Unite ale Americii si Canadei.

III.10. Criminalitatea "gulerelor albe"

Notiunea de "criminalitate a gulerelor albe" a fost prima data utilizata de Edwin H

Sutherland (Edwin H Sutherland, Donald R Cressey, Principles of Criminology, editia a V-a,

Philadelphia, J.B. Lippincott, 1955) pentru a descrie ansamblul comportamentelor ilicite si ilegale

ale unor persoane care au, de obicei, o situatie si o pozitie sociala si economica īnalta sau se

bucura de un prestigiu social īn cadrul institutiilor sau organizatiilor īn care lucreaza. (A se vedea

SM Radulescu, D Banciu, Sociologia crimei si a criminalitatii, Ed. Sansa, S.R.L., Bucuresti,

1996, Capitolul: Criminalitatea, violenta, coruptia si crima organizata, p 186-214).

De regula, retele crimei organizate functioneaza cu ajutorului persoanelor cu functii

oficiale, care astfel devin partasi la actiunile de criminalitate economica, financiara, bancara, care

sunt din ce īn ce mai prezente īn lume si care, din pacate, se diversifica odata cu explozia de

tehnologie.

Specialistii īn drept penal, criminologie si sociologia criminalitatii au clasificat

fenomenul de coruptie īn trei forme:

1) coruptie profesionala - include delicte de serviciu sau comise īn timpul serviciului de

catre functionari publici sau alte persoane din sectorul public (administratie, sanatate, īnvatamānt,

politie, cultura, justitie); acestia īncalca normele deontologiei profesionale, prin īndeplinirea

conditionata si preferentiala a atributiilor de serviciu legale (luare/dare de mita, abuz īn functie,

trafic de influenta, abuz de īncredere profesionala etc.);

2) coruptia economica - numita si criminalitatea economico-financiara sau criminalitate

de afaceri; include acte si fapte ilicite, ilegale, comise de persoane fizice, juridice, asociatii,

societati comerciale, organizatii non-guvernamentale, īn legatura cu derularea unor afaceri,

tranzactii comerciale, financiare, bancare, vamale, prin utilizarea īnselaciunii, fraudei, abuzului de

26

īncredere etc; actele si faptele ilicite, ilegale aduc prejudicii intereselor economice colective si

individuale, publice si private; exemplu: delicte de frauda bancara, escrocherie, falsificarea cifrei

de afaceri, evaziune fiscala, obtinerea ilegala de subventii, bancruta frauduloasa, polite de

asigurare nerambursabile, concurenta si reclama neloiala etc.); sunt greu de identificat de evaluat

si de dovedit;

3. coruptia politica - ansamblul de acte, fapte si comportamente care deviaza moral si

legal de la īndatoririle oficiale ale exercitarii unui rol public de catre anumite persoane, sau care

īncalca normele privind interdictia exercitarii anumitor forme de influenta politica cu scopul

obtinerii unor avantaje personale.

Fenomenul coruptiei include multiple definitii, forme, dimensiuni de manifestare, iar cele

mai periculoase pentru societate sunt cele referitoare la coruptie si delictele din sfera economicofinanciara

si bancara, asociate de multe ori cu criminalitatea "cartelelor" si a "gulerelor albe",

precum si din sfera politiclului, administratiei si justitiei.

Sociologii au extins aria subiectilor criminalitatii "gulerelor albe" si īn arii de competente

care nu mai apartineau numai puterii oficiale, ci si altor categorii de functionari ai unor companii

industriale, comerciale, bancare, alaturi de functionari ai guvernului, politicieni, lideri sindicali,

medici, juristi etc, īn legatura directa cu ocupatiile lor profesionale"

Sediul materiei īn legislatia interna:

1. Legea nr. 78/ 2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie

(M . Of. nr. 219 din 18 mai 2000, cu modificarile si completarile ulterioare).

2. HG. nr. 1065/2001 privind aprobarea Programului national de prevenire a coruptiei si a

Planului national de actiune īmpotriva coruptiei (M. Of. nr. 728 din 15 noiembrie 2001).

3. Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei īn exercitarea

demnitatilor publice, a functiilor publice si īn mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea

coruptiei (M. Of. nr. 279 din 21 aprilie 2003).

4. HG nr. 504/2003 pentru aprobarea Programului de aplicare a Legii nr. 161/2003

privind unele masuri pentru asigurarea transparentei īn exercitarea demnitatilor publice, a

functiilor publice si īn mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei (M. Of. nr. 301 din

6 mai 2003).

5. OUG nr. 24/2004 privind cresterea transparentei īn exercitarea demnitatilor publice si a

functiilor publice, precum si intensificarea masurilor de prevenire si combatere a coruptiei (M.

Of. nr. 365 din 27 aprilie 2004). aprobata prin Legea nr..601/2004 pentru aprobarea Ordonantei

de urgenta a Guvernului nr. 24/2004 privind cresterea transparentei īn exercitarea demnitatilor

publice si a functiilor publice, precum si intensificarea masurilor de prevenire si combatere a

coruptiei (M. Of. nr. 1227 din 20 decembrie 2004).

6. HG nr. 1944/2004 pentru aprobarea Strategiei nationale anticoruptie pe perioada 2005

- 2007 (M. Of. nr. 15 decembrie 2004).

7. Legea nr. 161/2005 privind stabilirea unor masuri pentru prevenirea si combaterea

coruptiei īn cadrul Ministerului Administratiei si Internelor (M. Of. nr. 476 din 6 iunie 2005).

8. HG nr.231/2005 privind aprobarea Strategiei nationale anticoruptie pe perioada 2005 -

2007 si a Planului de actiune pentru implementarea Strategiei nationale anticoruptie pe perioada

2005 - 2007 (M. Of. nr. 272 din 1 aprilie 2005).

III.11. Societatea Comerciala

III.11.1. Notiuni generale

* notiunea de societate provine din latina - societas - care īnseamna īntovarasire,

asociatie, comunitate, tovarasie, unire;

* a aparut ca institutie ca urmare a unor cauze sociale si economice; implica asocierea a

doua sau mai multor persoane, cu punerea īn comun a unor resurse, īn vederea desfasurarii unei

activitati economice si īmpartirii beneficiilor rezultate;

27

* conceputa ca organism autonom, caruia legea i-a conferit personalitate juridica, pentru

a īndeplini rolul sau economic; (A se vedea St. D. Carpenaru, op. cit, capitolul IV, Societatile

comerciale, p. 138-357 si Smaranda Angheni, Magda Volonciu, Camelia Stoica, op. cit, capitolul

V, Societatile comerciale, p 85 - 246).

* gruparile de persoane si capitaluri, functionānd juridic sub forma societatilor

comerciale, au contribuit la īndeplinirea si finalizarea unor mari realizari ale secolului al XIX-lea.

De exemplu realizarea Canalului de Suez, Canalului Panama, dar si exploatarea minelor si

zacamintelor, retelelor de cai ferate etc.; au permis dezvoltarea tehnicii, comunicatiilor, permitānd

extinderea pietelor si contribuind la desavārsirea societatii moderne īn ansamblul ei.

III.11.2. Sediul materiei, definitie:

* Sediul materiei īn legislatia nationala īl constituie Codul Comercial, Cartea 1, Titlul

VIII, Despre societati si despre asociatiuni comerciale, capitolul 1, Despre societati,

* ulterior, art. 77 - 220, din sectiunea I-VI, au fost abrogate prin Legea nr. 31/1990

privind societatile comerciale;

* definitia din Codul civil, Titlul VIII, Despre contractul de societate, art 1491 defineste

societatea astfel: "Societatea este un contract prin care doua sau mai multe persoane se īnvoiesc

sa puna ceva īn comun, cu scop de a īmparti foloasele ce ar putea deriva";

* nu exista o definitie īn Legea 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu

modificarile si completarile ulterioare, care reglementeaza regimul juridic al societatilor

comerciale;

* definitia contractului de societate (A se vedea Fr. Deak, Tratat de drept civil,

Contracte speciale, Ed. Actami, Bucuresti, 1999, p 453 si urm.)

"Societatea este un contract īn temeiul caruia doua sau mai multe persoane (asociati -

notiune generica, utilizata alaturi de termenul de actionari la diversele forme de societati

comerciale) se īnteleg sa puna īn comun anumite bunuri, pentru a desfasura īmpreuna o anumita

activitate, īn vederea realizarii si īmpartirii beneficiilor care rezulta";

* elementele esentiale ale contractului de societate, care deosebesc aceste contract

de alte contracte:

- aportul la capitalul societatii (fiecare asociat se obliga "sa puna īn comun" o valoare

patrimoniala);

- desfasurarea unei activitati comune care defineste obiectul de activitate al respectivei

societati;

- participarea asociatilor la realizarea si īmpartirea beneficiilor (si īn mod corelativ si a

pierderilor);

* caracterele juridice ale contractului de societate:

- plurilateral - īn īncheierea lui participa doua sau mai multe persoane, cu asumarea de

catre fiecare parte a obligatiilor ce-i revin;

- cu titlu oneros - fiecare asociat urmareste realizarea unui folos patrimonial: obtinerea

de beneficii;

- comutativ - īntinderea obligatiei fiecarui asociat este cunoscuta din momentul

īncheierii contractului;

- consensual - se īncheie prin acordul de vointa al partilor, īn forma scrisa ceruta "ad

probationem".

III.11.3. Formele societatii comerciale

Constituirea unei societati are la baza o relatie "intuitu personae", generata de īncrederea

īntre asociati.

28

- art. 2 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile

si completarile ulterioare reglementeaza imperativ si limitativ formele societatilor comerciale,

dupa cum urmeaza:

" Societatile comerciale se vor constitui īn una dintre urmatoarele forme:

a) societate īn nume colectiv;

b) societate īn comandita simpla;

c) societate pe actiuni;

d) societate īn comandita pe actiuni si

e) societate cu raspundere limitata."

Aceste forme asociative pentru activitatea comerciala si de afaceri sunt aceleasi atāt īn

Romānia cāt si īn alte state europene, ca o dovada a faptului ca aceste forme nu sunt o inventie a

specialistilor ci rezultatul practicii īndelungate īn domeniul comercial si al afacerilor din statele cu

economie de piata. (Pentru detalii a se vedea D.D. Saguna, M.R. Nicolescu, Societatile

comerciale europene, Ed. Oscar Print, Bucuresti, 1996).

Caracteristici esentiale ale fiecarei forme de societate:

- criteriul de deosebire a formelor asociative īl constituie īntinderea raspunderii

asociatilor fata de terti pentru obligatiile societatii (Art. 3 din Legea nr. 31/1990 privind

societatile comerciale republicata, cu modificarile si completarile ulterioare:

(1) Obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social.

(2) Asociatii īn societatea īn nume colectiv si asociatii comanditati īn societatea īn

comandita simpla sau īn comandita pe actiuni raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile

sociale. Creditorii societatii se vor īndrepta mai īntāi īmpotriva acesteia pentru obligatiile ei si,

numai daca societatea nu le plateste īn termen de cel mult 15 zile de la data punerii īn īntārziere,

se vor putea īndrepta īmpotriva acestor asociati.

(3) Actionarii, asociatii comanditari, precum si asociatii īn societatea cu raspundere

limitata raspund numai pāna la concurenta capitalului social subscris)":

a) societatea īn nume colectiv - obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social si

cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor;

b) societatea īn comandita simpla - obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social

si cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor comanditati; iar asociatii comanditari raspund

numai pāna la concurenta aportului lor;

c) societatea pe actiuni - obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social (capitalul

social fiind īmpartit īn actiuni); actionarii raspund numai īn limita aportului lor;

d) societatea īn comandita pe actiuni - obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul

social (capitalul social fiind īmpartit īn actiuni) si cu raspunderea nelimitata si solidara a

asociatilor comanditati, iar asociatii comanditari raspund numai pāna la concurenta aportului lor;

e) societatea cu raspundere limitata - obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul

social; asociatii raspund numai īn limita aportului lor.

Alte criterii de clasificare a societatilor comerciale:

A: O prima clasificare, conform autorilor Smaranda Angheni, Magda Volonciu, Camelia

Stoica (A se vedea op. cit, p 87).

1) īn functie de raspunderea asociatilor:

*societati comerciale cu raspundere limitata;

*societati comerciale cu raspundere nelimitata;

2) īn functie de structura capitalului:

* societati comerciale cu capital social īmpartit īn actiuni;

* societati comerciale cu capital social īmpartit īn parti de interese ;

3. īn functie de titlurile de valoare:

29

* societati comerciale care emit titluri de valoare;

* societati comerciale care nu pot emite astfel de titluri;

4. īn functie de modul de reglementare:

*societati comerciale reglementate de legea generala (Legea nr.31/1990 privind

societatile comerciale republicata);

*societati comerciale reglementate de legi speciale:

*societati bancare - Legea nr. 58/1998, privind activitatea bancara, republicata

* societati de microfinantare reglementate de Legea nr. 240/2005 privind

societatile de microfinantare (Definitia societatii de microfinantare, conform art. Art 2 din

Legea nr. 240/2005 privind societatile de microfinantare - "persoana juridica constituita

cu scopul de a acorda microcredite si care nu poate desfasura activitati de atragere de

depozite sau alte fonduri rambursabile de la public, īn sensul Legii nr. 58/1998 privind

activitatea bancara, republicata");

*societati agricole - Legea nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme

de asociere īn agricultura

*societati de asigurari - Legea nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si

supravegherea asigurarilor

*societati de intermediere, investitii - Legea nr.297/2004 privind piata de capital.

B. O a doua clasificare (A se vedea op. cit p 77, criterii regasite si la O Capatāna,

Caracteristicile generale ale societatilor comerciale, īn Revista Dreptul nr. 9-12/1990, p 12-21):

1) īn functie de numarul persoanelor asociate:

*societati comerciale unipersonale (societati comerciale cu raspundere limitata -



persoana fizica sau persoana juridica);

* societati comerciale pluripersonale (societati comerciale constituite din mai multe

persoane fizice sau persoane juridice);

2) īn functie de factorul predominant (subiectiv/obiectiv) - factorul subiectiv

prevaleaza asupra factorului obiectiv si genereaza distinctia dintre:

* societati de persoane (societatea comerciala īn nume colectiv);

* societati de capitaluri (societatea comerciala pe actiuni);

* societati intermediare (societatea comerciala īn comandita simpla, societatea comerciala

īn comandita pe actiuni, societatea comerciala cu raspundere limitata).

Societatile de persoane au un numar redus de asociati, societatile de capital pot avea un

numar de actionari nelimitat de lege.

Aportul de capital social al unei societati de persoane consta īn prestatii īn munca, īn

creante.

Societatile de persoane se dizolva si pentru motive legate de situatia personala a

asociatiilor (retragere, excludere, incapacitate, faliment, decese), īn vreme ce pentru societatile de

capital aceste situatii nu influenteaza existenta lor;

3) īn functie de īntinderea raspunderii persoanelor asociate:

* datoriile sociale deosebesc societatile comerciale cu raspundere limitata (societatile

comerciale pe actiuni si societatile comerciale cu raspundere limitata) de societatile comerciale cu

raspundere nelimitata. (societatea comerciala īn nume colectiv);

* societatea comerciala īn comandita simpla si societatea comerciala pe actiuni.

Comanditatii raspund nemarginit (si solidar, daca sunt mai multi) pentru datoriile sociale, la fel ca

asociatii īntr-o societate īn nume colectiv.

4) īn functie de structura capitalului social:

* societati pe actiuni (societatea pe actiuni si societatea īn comandita pe actiuni);

* societati cu parti de interes (celelalte trei forme de societati comerciale). Asemanarile

īntre actiuni si partile de interes (parti sociale īn cazul societatilor cu raspundere limitata) sunt:

30

* confera aceleasi drepturi corporative;

* ambele aduc dividende;

* actiunile si partile de interes pot fi īnstrainate;

* īn cazul retragerii ori excluderii, ca si īn cazul dizolvarii si lichidarii societatii asociatii

primesc echivalentul pecuniar al partii de interes sau pretul actiunii.

Deosebiri īntre actiuni si partile de interes - consta īn regimul juridic al īnstrainarii lor. Partile

de interes se transmit prin mijloace de drept civil, īn conditii mai restrictive decāt actiunile, care,

daca sunt nominative, au un regim de transfer specific dreptului comercial (Pentru detalii a se

vedea Ion Turcu, op. cit p 78).

5) īn functie de emiterea titlurilor de valoare:

* societatile pe actiuni si societatile īn comandita pe actiuni emit actiuni;

* societatile cu raspundere limitata emit certificate de parti sociale, dar numai actiunile

sunt titluri de valoare negociabile;

* celelalte societati (īn nume colectiv si īn comandita simpla) nu emit nici un fel de

titluri;

6) īn functie de sursa aportului la constituirea capitalului social:

* societati cu capital integral romānesc;

* societati cu participare de capital strain (mixt);

* societati cu capital integral strain;

III.11.4. Personalitatea juridica a societatilor comerciale

- Societatea comerciala se constituie din initiativa asociatilor, prin īndeplinirea

conditiilor prevazute de lege ;

- din momentul constituirii īn conditiile prevazute de lege, societatea comerciala

dobāndeste personalitate juridica,

- Sediul materiei: art. 1 din Legea nr. 31/19901990 privind societatile comerciale

republicata, cu modificarile si completarile ulterioare: "Īn vederea efectuarii de acte de comert,

persoanele fizice si persoanele juridice se pot asocia si pot constitui societati comerciale, cu

respectarea dispozitiilor prezentei legi. Societatile comerciale cu sediul īn Romānia sunt

persoane juridice romāne."

- Elementele constitutive ale societatii comerciale - persoana juridica - sunt

reglementate de Decretul Lege nr. 31/1954, privitor la persoanele fizice si persoanele juridice, cu

modificarile si completarile ulterioare, care la art 26 defineste aceste elemente constitutive astfel:

. persoana juridica are: "o organizare de sine statatoare si un patrimoniu propriu

afectat realizarii unui anume scop īn acord cu interesul obstesc";

. alte elemente definitorii pentru societatea comerciala ca persoana juridica sunt:

existenta unui statut care cuprinde anumite elemente de identificare a subiectului de drept,

respectiv firma, sediul si nationalitatea, vointa proprie, care exprima vointele individuale ale

asociatilor, capacitate juridica de folosinta (aptitudinea de a avea drepturi si obligatii), de

exercitiu (aptitudinea de a-si exercita drepturile si de a-si asuma obligatiile, savārsind acte

juridice), patrimoniu autonom.

III.11.5. Functionarea societatii comerciale

- Sediul materiei: TITLUL III - Functionarea societatilor comerciale, capitolul I -

Dispozitii generale din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale republicata, cu

modificarile si completarile ulterioare, īncepānd cu art. 65, si capitolele II-VI - Dispozitii

specifice pentru formele de societate comerciala reglementate.

31

- Dispozitiile generale se refera la: regimul juridic al bunurilor aduse ca aport īn

societatea comerciala, dreptul asociatilor la dividende; administratorii societatii, obligatii

referitoare la actele societatii comerciale, desi Legea 31/1990 retine īn sfera dispozitiilor comune

functionarii tuturor societatilor comerciale doar pe cele referitoare la administratorii societatii

comerciale. Aceasta reglementare se explica prin faptul ca statutul administratorilor este comun

tuturor formelor juridice ale societatilor comerciale.

- Cu toate acestea, pe lānga administratori, societatea comerciala are ca organe de

functionare si adunarea generala a actionarilor/asociatilor ca organ colectiv format din totalitatea

actionarilor/asociatilor si organe de control al gestiunii societatii (cenzorii).

- Legea reglementeaza, pentru fiecare forma juridica a societatii comerciale, organele

societatii, conditiile de organizare si functionare, atributiile acestora.

III.11.6. Dizolvarea si lichidarea societatilor comerciale

-Orice societate comerciala urmeaza destinul implacabil, ca orice persoana fizica: "se

naste, traieste si moare" (A se vedea St. D Carpenaru, op. cit, p 255);

- societatea comerciala se constituie pentru desfasurarea activitatii prevazute īn actul

constitutiv, pe durata prevazuta īn actul constitutiv.

- sediul materiei: Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu

modificarile si completarile ulterioare, Titlul VI, Dizolvarea, fuziunea si divizarea societatilor

comerciale, art. 227:

"Societatea se dizolva prin:

a) trecerea timpului stabilit pentru durata societatii;

b) imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia;

c) declararea nulitatii societatii;

d) hotarārea adunarii generale;

e) hotarārea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum

neīntelegerile grave dintre asociati, care īmpiedica functionarea societatii;

f) falimentul societatii;

g) alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii"

- dizolvarea fiecarei forme de societate comerciala este reglementata distinct astfel: art.

228

" (1) Societatea pe actiuni se dizolva:

a) īn cazul si īn conditiile prevazute de art. 158;

b) cānd capitalul social se reduce sub minimul legal;

c) cānd numarul actionarilor scade sub minimul legal.

"(2) Societatea īn comandita pe actiuni sau cu raspundere limitata se dizolva īn

cazul si īn conditiile prevazute de art. 228 alin. (1) lit. a) si b)."

"Dispozitiile art. 228 alin. (1) si (2) nu se aplica īn cazul īn care, īn termen de 9 luni de la

data constatarii pierderii sau reducerii capitalului social, acesta este reīntregit sau este redus la

suma ramasa ori la minimul legal sau cānd societatea se transforma īntr-o alta forma la care

capitalul social existent corespunde.

Dispozitiile art. 228 alin. (1) lit. c) nu se aplica īn cazul īn care, īn termen de 9 luni de la

data constatarii reducerii numarului de actionari sub minimul legal, acest numar este completat."

- Art. 229: "Societatile īn nume colectiv sau cu raspundere limitata se dizolva prin

falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociati, cānd, datorita

acestor cauze, numarul asociatilor s-a redus la unul singur.

Se excepteaza cazul cānd īn actul constitutiv exista clauza de continuare cu mostenitorii

sau cānd asociatul ramas hotaraste continuarea existentei societatii sub forma societatii cu

raspundere limitata cu asociat unic.

32

Dispozitiile art. 229 (alineatele precedente) se aplica si societatilor īn comandita simpla

sau īn comandita pe actiuni, daca acele cauze privesc pe singurul asociat comanditat sau

comanditar.

Caile dizolvarii societatii comerciale

* Dizolvarea de drept (ope legis) - nu necesita īndeplinirea vreunei formalitati, nu este

necesara nici o manifestare de vointa a asociatilor, nici o manifestare de publicitate.

* Legea nr. 314/2001 pentru reglementarea situatiei unor societati comerciale, cu

modificarile si completarile ulterioare, consacra un alt caz de dizolvare de drept a societatii

comerciale. Astfel, societatile comerciale care īn termen de 60 de zile de la data intrarii īn vigoare

a acestei legi nu īsi vor fi majorat capitalul social la nivelul minim stabilit de Legea nr. 31/1990

privind societatile comerciale, republicata īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 33 din

29 ianuarie 1998, sunt dizolvate de drept si intra īn lichidare pe aceasta data. (art. 10 si 11)

* Dizolvarea prin vointa asociatilor - manifestata īn cadrul adunarii generale.

* Dizolvarea pe cale jurdecatoreasca - prin hotarārea tribunalului care trebuie īnscrisa

īn registrul comertului si publicata īn Monitorul Oficial, formalitati care trebuie īndeplinite īn

termen de 15 zile de la data la care hotarārea judecatoreasca a devenit irevocabila.

Īn cazul falimentului, hotarārea se pronunta de catre tribunalul īnvestit cu procedura

falimentului.

Art. 233: "Dizolvarea societatii are ca efect deschiderea procedurii lichidarii.

Dizolvarea are loc fara lichidare, īn cazul fuziunii ori divizarii totale a societatii sau īn alte cazuri

prevazute de lege.

Din momentul dizolvarii, administratorii nu mai pot īntreprinde noi operatiuni; īn caz

contrar, ei sunt personal si solidar raspunzatori pentru operatiunile pe care le-au īntreprins."

Lichidarea societatilor comerciale

* definitia, conform doctrinei juridice: toate operatiunile care au drept scop

terminarea afacerilor īn curs īn momentul declararii dizolvarii, astfel īncāt sa se poata

obtine realizarea activului, plata pasivului si repartizarea activului patrimonial net īntre

asociati. (īn sens restrāns: operatiile efectuate īntre momentul declararii dizolvarii si

momentul repartizarii activului patrimonial net īntre asociati) (Smaranda Angheni, Magda

Volonciu, Camelia Stoica, op. cit, p 236);

* este reglementata distinct īn Titlul VII, art. 252-270, care stabileste anumite reguli,

astfel:

Art. 252: "Pentru lichidarea si repartizarea patrimoniului social, chiar daca īn actul

constitutiv se prevad norme īn acest scop, sunt obligatorii urmatoarele reguli:

a) pāna la preluarea functiei de catre lichidatori, administratorii continua mandatul lor, cu

exceptia celor prevazute la art. 233; (art 233. alin 2) - "administratorii nu mai pot īntreprinde noi

operatiuni; īn caz contrar, ei sunt personal si solidar raspunzatori pentru operatiunile pe care le-au

īntreprins.");

b) actul de numire a lichidatorilor sau sentinta care īi tine locul si orice act ulterior, care

ar aduce schimbari īn persoana acestora, trebuie depuse, prin grija lichidatorilor, la oficiul

registrului comertului, pentru a fi īnscrise de īndata si publicate īn Monitorul Oficial al Romāniei,

Partea a IV-a.

Numai dupa īndeplinirea formalitatilor de la alin. (1) lichidatorii vor depune semnatura

lor īn registrul comertului si vor exercita aceasta functie.

Īn urma efectuarii publicarii prevazute la alin. (2), nici o actiune nu se poate exercita

pentru societate sau contra acesteia decāt īn numele lichidatorilor sau īmpotriva lor.

Īn afara de dispozitiile prezentului titlu, se aplica societatilor īn lichidare regulile stabilite

prin actul constitutiv si prin lege, īn masura īn care nu sunt incompatibile cu lichidarea.

Toate actele emanānd de la societate trebuie sa arate ca aceasta este īn lichidare.

33

Principii care guverneaza procedura lichidarii:

1. lichidarea este prevazuta īn favoarea asociatilor (nu poate interveni la solicitarea

creditorilor);

2. lichidarea este obligatorie (este o consecinta logica si necesara declararii dizolvarii -

o societate comerciala nu poate ramāne īn faza de dizolvare);

3. efectul lichidarii este īncetarea calitatii de subiect de drept a societatii comerciale

(data radierii societatii din registrul comertului face ca personalitatea juridica a societatii

respective sa īnceteze);

4. lichidatorii trebuie sa īntocmeasca bilantul contabil de lichidare si sa propuna

repartizarea activului net īntre asociati. (asociatul nemultumit poate face "opozitie" īn termen

de 15 zile de la notificarea bilantului contabil de lichidare si a proiectului de repartizare a

activului net īntre asociati. Dupa expirarea acestui termen, sau dupa sentinta irevocabila asupra

opozitiei, bilantul contabil de lichidare se considera aprobat si elibereaza pe lichidatori.)

III.11.7. Elemente de drept comparat privind falimentul (lichidarea judiciara)

* reglementari diversificate īn dreptul francez, german, englez, italian etc.;

* distinctii īn privinta:

1) domeniului de aplicare a procedurilor colective;

2) finalitatea procedurilor colective;

3) organismul care se ocupa cu īntreprinderea īn dificultate (organ al administratiei sau

tribunal) si momentul interventiei acestui organism;

4) importanta acordata privilegiilor si garantilor.

* Reglementari privind redresarea si lichidarea judiciara īn dreptul francez - definitii si

aspecte terminologice.

III.11.8. Societati transnationale (multinationale)

* nu exista o definitie unanim acceptata a societatilor transnationale (multinationale),

datorita multitudinii de situatii practice, oferite de viata concreta si relatiile de afaceri, care de

multe ori exced cadrul de reglementare stabilit de catre legiuitor (national sau international) si

chiar de catre doctrinari;

* īn doctrina romāna de specialitate: societati care se fondeaza, chiar de la constituirea lor

pe elemente fara caracter national (capital provenind de la asociati din state diferite, stabilirea de

sedii principale pe teritoriul mai multor state), lipsite de o legatura juridica cu un anumit stat, iar

litigiile izvorāte din interpretarea si aplicare a actelor lor constitutive nu se afla (total sau partial)

sub competenta instantelor nationale, fiind date spre solutionare unor instante speciale;

* societatile transnationale desfasoara activitati multiple, diversificate, dispersate din

punct de vedere geografic, pot fi cu greutate localizate prin fuziunile si achizitiile constante, prin

schimbarile repetate de denumire etc.;

* societatile transnationale au o concreta si puternica influenta asupra vietii sociale,

economice, de afaceri si politice a statelor pe teritoriul carora īsi desfasoara activitatea;

* delegarea de competente, delegarea activitatii de productie efectiva catre terti, knowhow-

ul, marca si metodele de marketing sunt frecvent utilizate īn societatile transnationale;

* indiferent de forma de organizare, deciziile importante se iau centralizat īn societatile

transnationale pe baza unei strategii globale.

* exemplificari: - societati cu capitaluri mari, foarte mari, care provin de la asociati din

mai multe state;

- societati cu sedii īn mai multe state,

- societati cu structuri organizatorice internationale (cu existenta juridica

concomitenta īn mai multe state), dar cu un centru unic de control si comanda si

o gestiune globala,

34

- societati care desfasoara activitati de productie, comercializare si

prestari de servicii concomitent pe mai multe piete, dar pe baza unei strategii

economice si financiare comune. Tendinta lor economica este expansionista,

urmarind permanent patrunderea pe noi piete si consolidarea celor existente.

- litigii īntre asociati sau entitati juridice diferite, care sunt solutionate de

instante arbitrale sau tribunale internationale, fiind astfel scoase de sub jurisdictia

unui anumit state.

* Terminologie (A se vedea D Mazilu, Dreptul comertului international, Partea generala,

ELL, 1999 p. 210-214, 210-211, D. Mazilu, Comertul mondial sub impactul competitiei globale.

Puterea corporativa a transnationala. Concurenta īn ansamblul economic si ocuparea pietelor, īn

RDC, nr.7-8/2002, p 269-282, S Scurtu, Dreptul Comertului international, Ed. Universitaria,

2003, p. 64-66, Bernard Audit, Droit international prive, Ed Economica, ed. a III-a, 2000, p . 904,

nr. 1073, organizarea societatilor transnationale īn B Oppetit, "Les societes mutinationales et les

Etats nationaux" īn Melanges D Bastian, 1974, vol.1, p.161, DA Sitaru, Dreptul comertului

International tratat, Partea generala, Lumina Lex, Bucuresti, 2004, p. 438-445): "transnational" si

"multinational" sunt sinonime, utilizate alternativ īn literatura de specialitate si documente

internationale (Rapoarte ONU privind starea economiei mondiale).

* exista si opinii potrivit carora termenul de multinational contine si conotatia

"supranationala", īn vreme ce termenul transnational include doar faptul ca sediile societatilor se

afla īn mai multe state, deci societatile desfasoara o activitate īn afara sediului principal;

* pentru a fi īn concordanta cu opiniile majoritare din doctrina este preferat termenul de

transnational.

III.11.8.1. Societati transnationale (multinationale) - elemente definitorii sub aspect

economic

* Sub aspect economic rolul acestor societati s-a dezvoltat treptat:

- dupa anii '80, cānd a īnceput procesul globalizarii (mondializarii) si liberalizarii

pietelor de produse, servicii si pietelor de capital, si ulterior;

- cānd s-au lansat programele de privatizare si atragere de investitii directe straine īn

statele īn curs de dezvoltare (īn tranzitie) si īn statele care au schimbat regimul politic totalitar cu

unul democratic, īn care economiile "īnvata" sa devina treptat, economii de piata functionale;

influenteaza politica statelor īn curs de dezvoltare unde īsi desfasoara activitatea, dar si politica

statelor puternice si a organizatiilor internationale cu roluri determinante īn activitatea comerciala

si de afaceri internationala. (FMI (A se vedea Roxana-Daniela Paun, "Rolul crearii FMI si

obiectivele acestuia", īn "Spatiul Monetar European, note de curs", ed. Expert, Bucuresti, 2004, p.

39), Banca Mondiala, OMC);

- conform statisticilor UNCTAD, exista peste 65.000 societati transnationale, cu mai

mult de 870.000 filiale, care controleaza practic economia mondiala;

- primele 200 societati transnationale se gasesc īn SUA, Japonia, Germania, Marea

Britanie, Franta, Elvetia, Coreea de Sud, Italia, si Olanda, īn sectoare cheie precum: industria

comunicatiilor si aerospatiala, echipamente si componente electronice, comertul de cereale si

cafea, dar si ramurile petroliere, de automobile, chimica si farmaceutica, alimentara, vestimentatie

etc.;

- societati transnationale cunoscute: Vodafone, General Electrics, British Petroleum,

Deutsche Telecom, Coca Cola, Mc Donald's, Bayer, Nike, Royal Dutch Schell, Avensis, Fiat,

Novartis, Levi Strauss, Adidas, C&A, Walt Disney, Shell, IBM, Parmalat, Unilevel, Du Pont,

Nestle etc.

III.11.8.2. Societati transnationale (multinationale) - elemente definitorii sub aspect

juridic:

* societate mama + filiale (fiecare, cu nationalitate proprie)+ sucursale sau participanti īn

alte societati, pot constitui un grup īntr-un domeniu de activitate, sau conglomerate, coalitii, cu

35

activitati variate, care se pot unifica prin fuziuni sau absorbtii, pot constitui grupari financiare

(holding-uri financiare):

* societatilor transnationale li se aplica dreptul national al statului īn care īsi desfasoara

activitatea. Acestea nu au o nationalitate proprie, īn adevaratul sens al cuvāntului, dar au un sediu

legal īn statul īn care se afla sediul societatii - mama, fie īn statul īn care īsi desfasoara activitatea

īn principal, fie īn statul īn care a fost īnregistrata. Nationalitatea "de fapt" se poate determina īn

functie de nationalitatea statului care sprijina interesele acesteia. (īn cadrul organizatiilor FMI,

Banca Mondiala, OMC etc.).

III.11.8.3. Jurisdictia aplicata societatilor transnationale

* īn actele constitutive ale societatilor transnationale se prevad clauze de jurisdictie si

compromisorii īn favoarea unor instante arbitrale internationale (institutionale, CIRDI, ori

constituite ad-hoc) sau a tribunalelor internationale [Curtea Internationala de Justitie de la Haga],

mai ales īn litigiile cu statele pe teritoriul carora īsi desfasoara activitatea.)










Document Info


Accesari: 2190
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )