----AUTOCAD

DIMENSIONARE SI HASURARE

--Acest capitol descrie atricolele AUTOCAD-ului pentru dimensionare,hasurare si umplere. Aceste articole sint incluse in pachetul ADE-±.

--10.± Dimensionare semiautomata

--10.1.± Introducere

--In multe aplicatii¬ o trasare precisa la scara nu este suficienta pentru a transmite informatia dorita» o notatie trebuie adaugata¬ aratind lungimea obiectelor¬ sau distantele¬ sau unghiurile dintre obiecte.

--Dimensionarea este procesul adaugarii acestor notatii la desenare. Termenul dimensionarii se refera¬ de altfel¬ la aceste notatii.

--AUTOCAD-ul prevede patru tipuri fundamentale de dimensionaris liniar¬ unghiular¬ diametral si raza (radial). Exemple simple:

----fig. 10.1.

--Puteti desena dimensiunile "cu mina"¬ folosind aceleasi comenzi ca DIST si LIST pentru a obtine infrmatia precisa si apoi trasind liniile¬ arcele¬ sagetile si textul necesare. Totusi articolul AUTOCAD de dimensionare face acest proces mult mai simplu. Inainte de a trece la detaliile dimensionarii cu AUTOCAD- ul¬ trebuie sa introducem termenii folositi in aceasta discutie.

Linie de dimensionare ­ Este o linie cu sageti (vezi mai jos© la fiecare capat¬ trasate la unghiul la care dimensiunea a fost masurata. Textul dimensiunii este situat de-a lungu liniei¬ uneori rupind-o in linii. De obicei¬ linia de dimensionare este in interiorul ariei S masurate¬ ca in primul set de figuri. Uneori totusi¬ nu este posibil. In asemenea cazuri¬ ˛ linii scurte sint trasate in afara ariei masurate cu sagetile pointind spre interiorul figuri ca in figura urmatoare:

fig. 10.2.

Pentru dimensionari unghiulare¬ linia de dimensionare este¬ de fapt¬ un arc. Sageti-- Schitele standard din diferite tari¬--industrii¬ companii difera in privinta -- difera in ceea ce priveste forma-- simbolurilor folosite la capetele liniilor de dimensionare. AUTOCAD este foarte flexibil in acest domeniu permitindu-va sa desenati sageti "Hekmarcks˘ sau un "Bloc de sageti˘ arbitrar care defineste simbolul dorit. Puteti de asemenea sa ajustati marima simbolului. "Ticë marcks˘ sint liniiscurte¬ trasat peste punctele unde linia de dimensionare intilneste liniile de extensie (vezi mai jos© la 4µ grade fata de linia de dimensionare. O linie de dimensionare cu "ticë marcks˘ este prezentata mai jos:

fig. 10.3.

Linii de extensie

Daca linia de dimensionare este trasat in afara obiectului masurat sint trasate dinspre obiect¬ liniile de extensie (numite in unele texte linii martor).¬ perpendicular pe linia de dimensionare. Liniile de extensie sint folosite numai in dimensionare liniar si unghiulara. Deoarece uneori sint superflue¬ sensul este ales asa incit sa suprime una dintre ele sau amindoua. Iata exemple de dimensionare cu linii de extensie:

fig. 10.4.

Textul dimensionarii Este un text sir care de obicei indica masuratoarea actuala. Puteti folosi masuratoarea facuta automat de AUTOCAD¬ plus textul dvs. sau suprimind textul. Daca folositi textul-implicit¬ puteti cere AUTOCAD- ului s adauge plus/minus tolerante in mod automat sau puteti adauga prefixul sau sufixul dvs. Textul dimensionarii este desenat (scris in stilul/modul text curent. Daca--folositi textul-implicit¬ formatul sau este generat de comanda UNITS (Cap.3)¬ puteti selecta `grade`,`radiani`,`grade¬--minute¬ secundeŕ ca--format--pentru -- dimensionarile unghiulare si `picioare si inciŕ (feet and inches© ca format pentru alte tipuri de dimensionari. Un exemplu cu dimensionare `feet and inches`:

fig. 10.5.

Textul-implicit poate include grade diametre si +/­ simboluri speciale. NOTAs textul dimensionarii solicita modul tex normal (orizontal). Daca modul text curent este setat pe orientare verticala¬ trebuie sa-l schimbati in modul text normal¬ inainte de scrierea textului dimensionarii.

Tolerante

Tolerantele dimensionarii sint `+Ż­ valoarea`¬ pe care AUTOCAD le poate adauga la textul dimensionarii¬ generate automat. Dvs. specificati valorile plus/minus care pot fi egale sau diferite. Daca tolerantele plus/minus au valori egale¬ AUTOCAD le scrie cu simbolul '+'. Daca au valori diferite¬ sint scrise una suâ alta. Exempl la cele ˛ forma 212d36c te:

fig. 10.6.

Limite

Puteti alege s aveti valorile tolerantelor aplicate la masuratori. Textul-implicit este format din limitele maxim/minim. De exemplu¬ daca masuratoarea nominala este 2.5 unitat iar tolerantele sint +0.02¬ - 0.01¬ limitele vor fi desenate astfel:

fig. 10.7.

Unitati alternate

Puteti crea dimensionari simultane in sistem de unitati. Acest articol este foarte des folosit in afisarea metric dimensionarilor date in inci. Un exemplu:

fig. 10.8.

Ramuri

La unele dimensionari¬ textul poate ca nu sta prea bin linga obiectul descris. In aceste cazuri se obisnuieste plasarea textului in apropiere si trasarea unei ramuri din text catre obiect. De exemplu¬ cind se doreste dimensionarea diametrului sau razei¬ iar arcul sau cercul sint prea mici pentru dimensionarea in interior¬ ramur se poate trasa dinspre text¬ spre arc sau cerc. Exemplu:

fig. 10.9.

Marca de centru

Marca de centru este o cruce mica pen- Liniile de centru-- tru marcarea centrului cercului sau ar- cului.Liniile de centru sint linii intrerupte ce se taie in centrul cercului sau arcului si intersecteaza circumferinta in puncte cardinale. Exemple:

fig. 10.10.

Variabile

Modul in care sint trasate unele dimensionari este controlat de un set de variabile. Puteti schimba valorile lor pentru a intruni necestatile unor situatii de dimensionare particulare. Unele variabile sint simple on/off¬ S altele pastreaza valori numerice. Vor fi discutate in detaliu in sectiunea 10.1.10.

--Linia de dimensionare¬ liniile de extensie¬ sagetile¬ ramurile si textul dimensionarii sint desenate ca entitati separate. Astfel¬ dupa tastarea unei dimensionari¬ puteti schimba pozitia sau continutul unor texte¬ etc. Elementele dimensionarii sint desenate la pozitia sau continutul unor texte etc. Elementele dimensionarii sint desenate la pozitia curenta¬ cu culorile¬ tipul liniei si modul text curente.

--Dimensionari si polyline-uri (+3)

--In scopul dimensionarii¬ fiecare segment al unei polyline este tratat ca o entitate separata de linie sau arc. In cazul unei polyline largi¬ toate masuratorile sint date de linia centrala a segmentului¬ ignorindu-i-se latimea.

--10.1.˛ Comenzile DIM si DIM1

--Cind doriti sa dimensionati un desen¬ introduceti:

--Commands DIM sau DIM1

--Dim:

--Promterul `Dimŕ arata ca va aflati in modul dimensionare. In acest mod¬ setul normal de comenzi AUTOCAD este inlocuit printr- un set de comenzi de dimensionare. Comanda DIM± va permite executarea unei singure comenzi de dimensionare¬ si apoi se intoarce in modul normal `command`. Daca doriti sa executati mai multe comenzi de dimensionare¬ folositi comanda DIM» se ramine in modul `DIM:`¬ afisindu-se prompterul dupa fiecare comanda de dimensionare¬ pina ce se introduce o cerere de intoarcere in modul normal "command". Pentru a face acest lucru¬ emiteti comanda `EXITŕ sau raspundeti la cererea `DIM:ŕ cu CTRL/C.

--Daca introduceti RETURN sau SPACE la cererea 'DIM:'¬ se va repeta comanda de dimensiune precedenta.

--Comenzile de dimensionare se pot grupa in µ categorii:

--1. Comenzi de dimensionare liniara--Lin (ear)

--2. Comenzi de dimensionare unghiulara Ang (ular)

--3. Comenzi de dimensionare diametrala Dia (meter)

--4. Comenzi de dimensionare radiala--Rad (ins)

--5. Comenzi utile dimensionarii-- Dim (ensioning)

--Fiecare nume de categorie poate fi abreviat la cele trei litere alaturate (din limba engleza). Comenzile fiecarei categorii sint listate mai jos.

--Liniare

HORIZONTAL--Genereaza o dimensionare liniara cu linie de dimensionare orizontala. (Un exemplu a fost aratat la inceputul acestei sectiuni.©

VERTICAL Genereaza o dimensionare liniara cu linia de dimensionare verticala. (Exemplu:)

----fig. 10.11.

ALIGNED Genereaza o dimensionare liniara cu linia de dimensionare paralela cu dimensiunea respectiva.

Aceasta va permite sa aliniati notatia dimensionarii cu obiectul. Exemplu:

----fig. 10.12.

ROTATED

Genereaza o dimensionare liniara cu linia de dimensionare la unghiul specificat. De exemplu¬ linia de dimensionare din figura urmatoare este trasat la 4µ de grade.

----fig. 10.13.

BASELINE

Continua o dimensionare liniara de la linia de baza (prima linie de extensie© a dimensionarii precedente. In figura de mai jos¬ noua linie de dimensionare este aleasa sa evite trasarea din virful dimensionarii precedente.

----fig. 10.14. --

CONTINUE

Continua o dimensionare liniara de la a doua linie de extensie a dimensionarii precedente. Efectuls se rupe o dimensiune mai lunga in segmente mai scurte care se aduna pentru a se obtine masuratoarea totala. Exemplu:

----fig. 10.15.

S--Unghiulare

ANGULAR-- Genereaza un arc intre ˛ linii neparalele. Un ---- exemplu a fost aratat la inceputul acestei sectiuni. Diametru

DIAMETER-- Dimensioneaza diametrul unui cerc sau al unui arc. Un exemplu a fost aratat la inceputul acestei sectiuni.

--Radial

RADIUS-- Dimensioneaza raza unui cerc sau a unui arc. Un exemplu optional cu marca de centru sau linii de centru a fost aratat la inceputul acestei sectiuni.

--Utilitare

CENTER-- ­ deseneaza pentru un cerc sau un arc¬ marca sau liniile de centru

EXIT----­ intoarce in modul normal "command".

LEADER-- ­ traseaza o linie sau o succesiune de linii (similar cu comanda LINE¬ in modul normal)¬ pentru controla pozitia--textului dimensionarii.Folosit uzual pentru dimensionarea de diametre/raze.

REDRAW-- ­ redeseneaza tot ecranul¬ sterging orice marker 'bilps§ acolo unde este prezent (exact ca si comanda REDRAW in modul normal "command")

STATUS-- ­ afiseaza variabilele de dimensionare si valorile lor curente

STYLE-- ­ schimba la un mod text nou

UNDO----­ sterge toate notatiile produse de cea mai recenta comanda de dimensionare

--Aceste comenzi vor fi descrise detaliat in sectiunile ce urmeaza .

NOTA s Cit timp va aflati in modul de dimensionare¬comenzile normale AUTOCAD nu sint permise. Totusi¬ modurile 'toggle keys§ (capitolul 8© si 'object snap overrides§ (articolul ADE-2¬ vezi capitolul 8© pot fi folosite ca de obicei. Puteti tasta CTRL C pentru a retrage orice comanda de dimensionare si a reveni in modul dim (prompterul 'Dim:').

--10.1.3. Dimensionarea liniara

--Dimensionarea liniara se face cu comenzile HORIZONTAL¬ VERTICAL¬ ALIGNED¬ ROTATED. Singura diferenta dintre aceste Scomenzi este unghiul la care se traseaza linia de dimensionare. Nu se deseneaza nimic pina ce nu s-a raspuns la toate cererile.

--Comanda ROTATED va permite sa specificati unghiul liniei de dimensionare.

Este formulata cererea:

--Dimension line angle <0ľ :

--De obicei puteti introduce unghiul in mai multe moduri inclusiv desemnarea a doua puncte. Puteti da un raspuns nul pentru a folosi unghiul implicit ( grade). Celelalte comenzi de dimensionare sint cazuri speciale ale comenzii ROTATED» HORIZONTAL este echivalent cu ROTATED cu unghiul grade (linia de dimensionare va fi orizontala). Asemanator¬ VERTICAL foloseste unghiul de 9 de grade si produce o linie de dimensionare verticala¬ ALIGNED deseneaza o linie de dimensionare paralela cu dimensiunea. Cu exceptia comenzii ROTATE,comenzile de dimensionare liniara nu cer specificarea unui unghi.

Cererea formulata la fiecare comanda de dimensionare estes

--First extension line origin or RETURN to select :

Raspunsurile valide sint :

­ un punct ­ acesta specifica inceputul primei linii de extensie modificabil prin intermediul variabilei

sistem DIMEXO (v. sectiunea 10.1.10)

RETURN-- ­ acesta indica faptul ca doriti sa alegeti o entitate Linie¬ Arc¬ sau Cerc in loc sa desemnati un punct. AUTOCAD-ul va determina originea potrivita liniei de extensie¬ in mod automat¬ asa cum este descrisa mai jos.

SPACE ca si RETURN. Va permite sa selectati o Linie¬ Arc sau Cerc AUTOCAD-ul determina originea liniei de extensie in mod automat asa cum este descris mai jos.

--10.1.3.1. Linii manuale de extensie

--Daca desemnati punctul de origine al primei linii de extensie (prin introducerea unui punct)¬ urmatorul prompter va fi:

--Second extension line origin :

Desemnati punctul din care incepe a doua linie de extensie (din nou¬ vezi variabila sistem DIMEXO).

--10.1.3.2. Linii automate de extensie

--Daca trasati o dimensiune liniara pentru o linie¬ Arc sau Scerc¬ puteti comanda AUTOCAD-ului sa pozitioneze automat liniile de extensie. Pentru aceasta trebuie sa raspundeti prompterului 'First extension line origin§ cu SPACE sau RETURN. AUTOCAD-ul va afisa prompterul :

--Select line¬ arc or circle :

--Trebuie sa selectati obiectul prin punctare; optiunile 'Window§ si 'Last§ nu sint permise. Obiectul selectat trebuie sa fie linie¬ arc sau cerc.

--Daca s-a ales o linie sau un cerc¬ capetele lui vor fi luate ca origine pentru liniile de extensie. Pentru un cerc sint folosite capetele unui diametru¬ dar orientarea diametrului ales depinde de comanda de dimensionare. Pentru HORIZONTAL¬ VERTICAL si ROTATED¬ diametrul este luat suâ unghiul specificat» pentru ALIGNED¬ punctul folosit la desemnarea cercului defineste un capat al diametrului.

--10.1.3.3. Linia de dimensionare

--Dupa ce ati specificat originile liniilor de extensie (sau o entitate)¬ AUTOCAD-ul va solicita :

--Dimension line locatin :

--Desemnati un punct prin care sa treaca linia de dimensionare. AUTOCAD-ul foloseste aceasta informatie pentru a sti in ce directie sa traseze liniile de extensie. Ultimul prompter solicita textul dimensionarii.

--10.1.3.4. Textul dimensionarii

--(Aceasta descriere este valabila la toate tipurile de dimensionari¬ nu numai liniare). Odata ce ati desemnat dimensiunea de desenat¬ AUTOCAD-ul masoara valoarea (distanta© aproximativa si formuleaza cererea :

--Dimension text <distanta masurataľ :

--Un raspuns nul¬ obliga AUTOCAD-ul sa foloseasca valoarea masurata ca textul dimensionarii. In acest caz¬ formatul textului este dictat de ultima configuratie a comenzii UNITS (capitolul 3© si tolerantele sau limitele sint desenate daca variabilele de dimensionare necesare sint selectate(vezi sectiunea 10.1.10).

Optional¬ puteti suplimenta textul dimensionarii explicit» puteti suprima tot textul introducind un singur blancë (spatiu© urmat de RETURN.

--Uneori¬ lungimea masurata este numai o parte din textul pe care il doriti. De exemplu daca prompterul este .

--Dimension text <3.1500ľ :

dar dvs. doriti ca textul dimensionarii sa fie '3.150 Ref§ S(pentru a arata ca aceasta dimensiune este o dimensiune de referinta). Ati putea copia acest sir (copiind masuratoarea din prompter). Totusi¬ puteti adauga un sufix¬ un prefix sau ambele la textul implicit (lungimea masurata).

--Pentru a specifica un prefix sau un sufix¬ raspundeti la prompterul 'Dimension text:§ cu un sir ce contine si caracterul pereche '<>'. Textul care apare inainte de acest caracter este luat ca prefix la lungimea masurata» iar ce apare dupa acest caracter este editat ca sufix. De exemplu¬ pentru a pune 'Ref§ dupa dimensiunea masurata¬ ar trebui sa raspundeti la prompterul 'Dimension text§ cu <ľ Ref. (Spatiul dintre '<>§ si 'Ref§ introduce un spatiu intre lungimea masurata si sufix¬ altfel¬ ar fi fost lipite). Pentru a reliefa o dimensiune asupra careia aveti dubii¬ puteti raspunde cu aproape <ľ sau cam asa..

--Prefixul apare inainte de orice text generat de AUTOCAD¬ inclusiv caracterele pentru 'raza'si 'diametru'. Sufixul apare ultimul¬ urmind si tolerantelor (daca sint prevazute). Pentru 'limite'¬ prefixul si sufixul pot fi aliniate in dreptul liniei de dimensionare¬ in dreptul limitei de sus sau a celei de jos.

--Textul dimensionarii este centrat¬ normal¬ intre liniile de extensie. Totusi¬ daca linia de dimensionare¬ sagetile si textul nu incap intre liniile de extensie¬ vor fi trasate afara. Textul va fi plasat in apropierea celei de-a doua linii de extensie. Daca selectarea a generat automat liniile de extensie¬ a doua linie de extensie va fi cea mai departata de punctul folosit pentru a selecta obiectul. De exemplu¬ dimensionarile din figura de mai jos au fost trasate prin selectarea obiectului. Semnele 'X§ indica punctele care au selectat obiectele (linii). Observati in ce parte este scris textul :

----fig. 10.16.

--Textul dimensionarii este desenat folosind modul text curent¬ cu inaltimea specificata de variabila DIMTXT (vezi sectiunea 10.1.10© doar daca modul text curent nu are o inaltime fixata¬ care ar fi folosita in acest caz. Daca linia¬ sagetile si textul incap¬ pozitia este controlata de variabila DIMTAD. Daca DIMTAD este 'off'¬ textul divide linia de dimensionare» daca este 'on§ textul este scris deasupraliniei. Cele ˛ formate sint prezentate mai jos .

----fig. 10.17.

--Schitele standard publicate de American National Standards Institute (ANSI© specifica faptul ca orientarea unidirectionala a textului este preferabila» de aceea¬ implicit¬ AUTOCAD-ul scrie Stoate textele la grade (orizontal)¬ chiar si pentru liniile de dimensionare verticale. Totusi¬ puteti folosi variabile DIMTIČ si DIMTOČ pentru a permite trasarea textului la aceeasi orientare ca si linia de dimensionare. DIMTIČ afecteaza numai textele scrise intre liniile de extensie¬ iar DIMTOČ afecteaza textele scrise in afara liniilor de extensie. Ambele variabile sint initial 'on'¬ fortind scrierea orizontala a tuturor textelor .

Exemplu s de folosire a variabilelor DIMTIČ ¬ DIMTOH:

----fig. 10.18.

--Exemple :

HORIZONTAL¬ VERTICAL¬ ALIGNED si ROTATED¬ in toate cele ´ figuri¬ originile liniilor de extensie sint desenate explicit. Punctele 'A§ si 'B§ sint prima si a doua origine iar punctul 'C§ desemneaza locul liniei de dimensionare. Pentru cazul cu ROTATED ilustrat mai jos¬ secventa este :

--Dims ROTATED

--Dimension line angle <0>s 170

--First extension line origin or RETURN to select s (punct'A')

--Second extension line origin s (punct 'B')

--Dimension line location s (punct 'C')

--Dimension text <1.19ľ s (RETURN)

Cu exceptia prompterului 'Dimension line angle'¬ secventa poate fi aplicata si in celelalte cazuri (HORIZONTAL¬ VERTICAL¬ALIGNED)

----fig. 10.19.

--Figurile de mai jos ilustreaza folosirea comenzii ALIGNED cu generarea automata a liniilor de extensie. AUTOCAD-ul alege Soriginile liniilor de extensie potrivite.

--Dims ALIGNED

--First extension line origin or RETURN to select s (RETURN)

--Select line¬ arc or circle s (punct 'A')

--Dimension line location s (punct 'B')

--Dimension text <lungime masurataľ s (RETURN)

----fig. 10.20.

--10.1.3.5. Dimensionarea liniara continua

--Adesea¬ trebuie desenate o serie de dimensiuni legate. Uneori¬ multe dimensiuni sint masurate de la aceeasi linie de baza» alteori o dimensiune este rupta in segmente mai scurte care se adauga in masuratoarea totala.

--Comenzie BASELINE si CONTINUE sint prevazute sa simplifice aceste operatii. Prima dimensionare se face folosind HORIZONTAL¬ VERTICAL¬ ALIGNED sau ROTATED; introduceti apoi BASELINE sau CONTINUE. AUTOCAD-ul trece direct la 'second extension line origin§ si apoi intreaba de textul dimensionarii. Linia de dimensionare este plasata la acelasi unghi ca si dimensionarea precedenta.

--Cind este folosita comanda BASELINE¬ AUTOCAD-ul compenseaza fiecare noua linie de dimensionare prin valoarea continuta de variabila DIMDLI (VEZI 10.1.10© pentru a evita suprapunerea cu linia precedenta. Prima linie de extensie este extinsa ca atare. Compensarea liniei de dimensionare poate surveni si in executia unei comenzi CONTINUE daca fie noua¬ fie precedenta dimensiune are sagetile in afara liniilor de extensie.

--in figura urmatoare¬ dimensiunile orizontale (suâ casa© au fost desenate folosind CONTINUE iar dimensiunile verticale (in dreapta© au fost desenate folosind BASELINE.

----fig. 10.21.

--10.1.4. Dimensionarea unghiulara

--Comanda ANGULAR este folosita in dimensionarea unghiurilor. SAici¬ linia de dimensionare este un arc ce traverseaza unghiul intre ˛ linii drepte neparalele. Liniile nu trebuie sa se intersecteze neaparat¬ pentru a se putea dimensiona unghiul pe care-l fac.

Cind introduceti comanda ANGULR¬ AUTOCAD-ul va cere :

--Select first line :

--Second line :

--Se precizeaza cele ˛ linii ce formeaza unghiul pe care doriti sa-l dimensionati. Ele trebuie sa nu fie paralele. AUTOCAD-ul va cere :

--Enter dimension line arc location :

--Desenati un punct intre cele ˛ linii¬ AUTOCAD-ul traseaza un arc ce trece prin punctul pe care l-ati specificat.Arcul este intotdeauna Ľ 18 de grade. Liniile de extensie sint desenate automat daca arcul nu intersecteaza linia sau liniile dimensionate. In figurile urmatoare¬ semnele 'X§ indica punctele ce desemneaza locul arcului :

----fig. 10.22.

Urmeaza cererea pentru textul dimensionarii .

--Dimension text <unghi masuratľ :

--Ca si la dimensionarea liniara¬ puteti folosi textul implicit¬ adauga prefix/sufix, suplimenta textul dvs.¬ suprima intregul text. Vezi discutia la 'Dimension text§ pentru comenziile de dimensionare liniara¬ inapoi in aceasta sectiune.

Ultima cerere este :

--Enter text location :

--Daca dati un raspuns nul¬ AUTOCAD-ul intrerupe linia arcului¬ si centreaza textul la mijlocul arcului. Daca spatiul nu este suficient¬ AUTOCAD-ul afiseaza :

--Text does not fit. Enter ne÷ text location :

Daca introduceti ca raspuns un punct la una din cererile de 'text location§ nu se mai fac verificari suplimentare (daca textul se va potrivi). Astfel¬ arcul de dimensionare este trasat neintrerupt» AUTOCAD-ul presupune ca ati plasat textul departe de arcul de dimensionare.

--Exemple :

--In figurile de mai jos¬ punctele 'A§ si 'B§ aleg cele ˛ linii pentru dimensionarea unghiului iar punctul 'C§ desemneaza pozitia arcului de dimensionare (si astfel¬ portiunea din figura¬ de dimensionat). Secventa este :--Dim ANGULAR

--Select first line s (punct 'A')

--Second line (punct 'B')

--Enter dimension line are location s (punct 'C')

--Dimension text <unghiul masuratľ s (RETURN)

--Enter text location s (RETURN pentru pozitia implicita)

----fig. 10.23.

--In exemplele de mai sus¬ textul dimensionarii se potriveste cu locatia implicita. Daca nu se potriveste¬ ca in desenul din figura de mai jos¬ un prompter aditional mai apare¬ pentru locatia textului.

--Dims ANGULAR

--Select first line s (punct 'A')

--Second line s (punct 'B')

--Enter dimension line arc location s (punct 'C')

--Dimension text <unghiul masuratľ s (RETURN)

--Enter text location s (RETURN pentru implicit)

--Text does not fit. Enter ne÷ text location s (punct'D')

----fig. 10.24.

--10.1.5. Dimensionarea diametrelor

--Puteti invoca dimensionarea diametrelor pentru arce si cercuri¬ prin comanda DIAMETER. Cererea este :

--Select arc or circle :

Se selecteaza un arc sau un cerc. Rezultatul este foarte asemanator cu dimensionarea liniara cu ALIGNED¬ exceptind faptul ca linia de dimensionare trece prin centrul cercului si nu mai sint desenate linii de extensie. Punctul folosit la desemnarea Sarcului sau cercului defineste un capat al diametrului . Urmeaza cererea:

--Dimension text <diametrul masuratľ :

Textul implicit incepe cu semnul 'diametru'. Pentru a folosi textul implicit¬ se apasa RETURN. Dupa preferinta puteti introduce textul dvs.¬ adauga sufix sau prefix sau suprima textul intreg asa cum este descris mai devreme in aceasta sectiune¬ la comenzile de dimensionare liniara. Daca linia diametrului¬ sagetile si tot textul incap in cerc sau arc¬ dimensiunea este trasata. De exemplu :

----fig. 10.25.

--Daca inauntru este loc suficient pentru linia diametrului si pentru sageti¬ dar nu si pentru text¬ acesta este mutat afara. Astfel¬ daca variabila DIMCEN este nenula (vezi sectiunea 10.1.10)¬ AUTOCAD-ul traseaza o marca de centru sau linii de centru. Pentru a determina locul textului¬ AUTOCAD-ul cere:

--Text does not fit. Enter leader lenght for text :

--Specificati lungimea ramurii ce va fi trasata de la diametru spre text.

Un raspuns nul ii indica AUTOCAD-ului sa ia lungimea implicita (cit ˛ sageti). Daca indicati un raspuns mai mic decit lungimea implicita¬ aceasta va fi considerata tot de ˛ sageti. Notati ca puteti specifica numai lungimea¬ nu si orientarea ramurii» ramura este intotdeauna o prelungire a diametrului¬ trecind prin punctul cu care s-a selectat arcul sau cercul. Un exemplu este aratat mai jos:

----fig. 10.26.

--Daca unghiul facut de diametru cu orizontala depaseste 1µ grade¬ este desenata o ramura aditionala orizontala (cit o lungime de sageata)¬ inainte de textul dimensionarii¬ asa cum este ilustrat in desenul din dreapta.

--Daca diametrul arcului sau cercului este mai mic decit ´ lungimi de sageata¬ atunci linia diametrului si sagetie nu pot fi scrise in interiorul cercului sau arcului. In acest caz¬ nu se mai traseaza linia de diametru¬ dar se adauga o sageata ramurii ce ar trebui sa o prelungeasca¬ asa cum este aratat mai jos.S--Daca variabila DIMCEN este nenula (vezi sectiunea 10.1.10)¬ AUTOCAD-ul mai deseneaza si marca de centru sau liniile de centru.

----fig. 10.27.

Exemplu :

--Dim s DIAMETER

--Select arc or circle s (punct 'A')

--Dimension text (diametrul masurat)¬ (RETURN)

----fig. 10.28.

--10.1.6. Dimensionarea razelor

--Dimensionarea razelor se executa prin comanda RADIUS. Este aproape identica cu dimensionarea diametrelor¬ exceptind faptul ca este trasata numai o linie raza (jumatate de diametru). Linia are o singura sageata si daca textul incape in interiorul cercului sau arcului¬ este centrat in linia razei. Reguli similare celor pentru dimensionarea diametrelor sint folosite pentru a determina daca fie linia de raza fie si linia si textul trebuie scrise in afara arcului sau cercului. AUTOCAD-ul traseaza o marca de centru sau linii de centru daca variabila DIMCEN este nenula (vezi sectiunea 10.1.10).

--Textul implicit generat de AUTOCAD incepe cu litera 'R§- special pentru dimensiuni de raza. Pentru a folosi textul implicit¬ raspundeti nul la prompterul 'Dimension text'. Puteti introduce un text explicit¬ suplimenta cu sufix sau prefix¬ sau suprima intregiul text¬ asa cum este descris la comenzile de dimensionare liniara.

--Daca textul nu incape (se potriveste© in arc sau cerc¬ o ramura va fi desenata ca la comanda DIAMETER. Pentru RADIUS¬ totusi¬ AUTOCAD-ul permite trasarea ramurii fie catre arc/cerc¬ fie prin centrul sau. Pentru a desena ramura prin centru¬ desemnati-i lungimea pointind spre locul din partea opusa punctului cu care ati desemnat arcul/cercul. Figurile de mai jos ilustreaza aceasta :

--Dim s RADIUS

--Select arc or circle s (punct 'A')

--Dimension text <raza masurataľ s (RETURN)

--Text does not fit. Enter leader lenght for texts (punct `B')

----fig. 10.29.

--10.1.7. Comenzile utile dimensionarii

--10.1.7.1. CENTER

--Comanda CENTER traseaza o marca de centru sau liniile de centru pentru un arc sau un cerc¬ guvernat de variabila DIMCEN (vezi 10.1.10). Secventa este:

--Dim s CENTER

--Select arc or circle :

--10.1.7.2. EXIT

--Comanda EXIT termina modul de comenzi de dimensionare¬ intorcind la modul normal de editare "command". Prompterul 'Dim:§ revine la 'Command:'. (Puteti face intoarcerea si prin introducerea CTRL C la prompterul 'Dim:').

--10.1.7.3. LEADER

--Adesea trebuie trasate ramuri de la textul dimensionarii la obiectul dimensionat. Desi comenzile DIAMETER si RADIUS prevad o ramura trasata automat in cazuri simple¬ apar si cazuri mult mai complexe. De exemplu¬ uneori o ramura trebuie trasata ocolind alte obiecte desenate.

--Comanda LEADER prevede constructii de ramuri complicate. De exemplu¬ presupuneti sa dimensionati un diametru sau o raza¬ si vedeti ca este necesara o ramura complexa. Puteti suprima textul DIAMETER/RADIUS prin introducerea unui spatiu urmat de RETURN la cererea 'Dimension text'. Apoi introduceti comanda LEADER :

--Dim s LEADER

Comanda LEADER va cere 'Leader start:§ pentru punctul de start al ramurii¬ urmat de orice numar de 'To:§ ¬ puncte in care "merge˘ ramura¬ similar cu comanda LINE. Puteti raspunde cu 'U§ la un prompter 'To:§ ¬ pentru a sterge ultimul segment trasat.

--Incepeti de la obiectul dimensionat» cind ati ajuns in punctul unde doriti sa fie scris textul¬ dati raspuns nul la prompterul 'To point:'. AUTOCAD-ul va scrie :

--Dimension text <masuratoareľ :

Sunde textul implicit este masuratoarea de la cea mai recenta dimensionare. Puteti folosi textul implicit¬ aduga sufix¬ prefix¬ inlocui in intregime sau suprima tot textul. Vezi descrierea la 'Dimension text§ pentru comenziile de dimensionare liniara.

--Daca lungimea primului segment al ramurii este mai mare de ˛ sageti¬ AUTOCAD-ul deseneaza la capatul segmentului o sageata (la capatul cu primul punct al ramurii). Altfel¬ este trasata numai o linie.

--Figura urmatoare ilustreaza o ramura trasata cu comanda LEADER :

----fig. 10.30.

--10.1.7.4. REDRAW

--Comanda REDRAW redeseneaza intregul ecran¬ stergind orice marker 'blips§ acolo unde este prezent. Aceasta comanda de dimensionare este similara comenzii normale AUTOCAD REDRAW.

--10.1.7.5. STATUS

--In modul 'dimensionare'¬ comanda STATUS listeaza toate variabilele de dimensionare si valorile lor curente¬ ca mai jos. Sectiunea 10.1.10. contine date detaliate despre aceste variabile.

DIMSCALE-- 1.0000 Scara de marire

DIMASZ-- 0.1800 Marimea sagetii

DIMCEN-- 0.0900 Latimea marcii de centru

DIMEXO-- 0.062µ Distanta dintre obiect si originea liniei de extensie

DIMDLI-- 0.380 Increment la continuarea dimensionarii¬ intre ˛ linii de dim

DIMEXE-- 0.180 Cit depaseste linia de extensie capatul liniei de dimensionare

DIMTP-- 0.000 « toleranta

DIMTM-- 0.0000 ­ toleranta

DIMTXT-- 0.1800 Inaltimea textului

DIMTSZ-- 0.000 Inaltimea 'ticë marcks'

DIMRND-- 0.0000 Valoare de rotunjire

DIMDLE-- 0.000 Cit depaseste linia de dimensionare peste linia de extensie

DIMTOL-- Off-- Genereaza tolerantele dimensionarii

DIMLIM-- Off-- Genereaza limitele dimensionarii

DIMTIČ-- On-- Textul intre liniile de extensie este orizontal

DIMTOČ-- On-- Textul din afara liniilor de extensie este orizontal

DIMSE1-- Off-- Suprima prima linie de extensie

SDIMSE2-- Off-- Suprima a doua linie de extensie

DIMTAD-- Off-- Plaseaza textul pe linia de dimensionare

DIMZIN-- Off-- Scrie zero inci

DIMALT-- Off-- Selecteaza alternarea unitatii

DIMALTF-- 25.40--Factorul scarii de unitati alternate

DIMALTD-- 2-- Alternarea locurilor unitatilor zecimale

DIMLFAC-- 1.0000 Unitatea scarii

DIMBLK-- DOT-- Blocul sagetii

--Daca lista este prea lunga¬ va fi afisat mesajul :

--­ Press RETURN for more -

Apasati RETURN pentru a continua lista.

--10.1.7.6. STYLE

--Cum s-a mentionat anterior¬ textul dimensionarii este scris in modul text curent. Puteti determina scrierea cu diferite moduri¬ folosind comanda STYLE. Formatul:

--DIMs STYLE

--Ne÷ text style <numele modului curent>s (nume nou)

--<Nume nouľ is no÷ the current text style:

--Daca dati raspuns nul promterului¬ modul text curent nu este schimbat.

--10.1.7.· UNDO

Comanda UNDO sterge toate notatiile produse de cea mai recenta comanda de dimesonare. Daca dimensiunea abia scrisa nu apare asa cum ati fi vrut¬ faceti UNDO¬ ajustati valorile variabilelor de dimensionare si incercati din nou.

NOTAs In modul 'dimensionare'¬ puteti folosi UNDO pentru a retrage pina la inceputul sesiunii actuale¬ dar nu mai departe. Daca ati iesit din modul de dimensionare cu EXIT sau CTRL/C in modul normal 'Command:'¬ UNDO (sau 'U'© va retrage efectele intregii sesiuni de dimensionari.

--10.1.¸ Dimensionare cu unitati alternante

--Prin setarea variabilei DIMALT pe 'on§ si setarea corespunzatoare valorilor variabilelor DIMALTĆ si DIMALTD puteti crea dimensiuni pentru ˛ sisteme de unitati simultan. Folosirea cea mai uzuala este de a afisa in metric¬ dimensiuni date in inci.

--Daca variabila DIMALT este 'on'¬ oriunde este tiparita o dimensiune liniara¬ valoarea masurata dupa desen (dupa aplicarea factorului de scara global DIMLFAC© este multiplicat prin DIMALTĆ si scris intre paranteze drepete []¬ in format zecimal¬ cu numar de spatii zecimale dat de DIMALTD. Toate numerele reprezentind distante vor fi scrise astfels nu numai masuratorile¬ ci si Stolerantele¬ limitele¬ etc. Masuratorile unghiulare nu sint afectate de aceste variabile.

--De exemplu¬ sa presupunem ca DIMALT este 'on'¬ DIMALTĆ pastreaza 25.´ (milimetri per inch)¬ DIMALTD contine ˛ (numar de zecimale). Daca tipariti o dimensiune de ¸ inci va arata asa:

----fig. 10.31.

--10.1.ą. Blocul sagetii

--Multe discipline folosesc in proiectare sageti la capetele liniilor de dimensionare¬ altii folosesc 'ticë marcks'. Daca niciunul din simbolurile acestea nu vi se par adecvate¬ puteti cere AUTOCAD-ului sa deseneze un alt simbol in loc. Pentru a face acest lucru¬ setati variabila DIMBLË cu numele unui bloc existent. Cind dimensionati o entitate¬ blocul va fi inserat acolo unde trebuiau sa fie sageti. Blocul va fi inserat cu factorii de scara X si Ů egal cu (DIMASZ*DIMSCALE).

--Linia de dimensionare va fi "aranjata˘ la fiecare capat de (DIMASZ*DIMSCALE© unitati. Blocul din dreapta (la dimensionarea orizontala© este tiparit la grade iar cel din stinga va fi rotit la 18 grade fata de punctul de insertie.

--Pasii urmatori trebuie facuti pentru a dimensiona un bloc de sageata corspunzator:

1. Creati un bloc pentru insertie o "sageata˘ din dreapta dintr-o linie de dimensionare orizontala. "Sageata˘ din stinga se obtine din aceasta prin rotirea la 18 grade.

2. Pentru "punctul de insertie ˘ specificati punctul care ati dori sa se gaseasca la intersectia liniei de dimensionare cu linia de extensie (unde este virful sagetii implicite).

3. Linia de dimensionare se opreste la (DIMASZ*DIMSCALE© unitati de linia de extensie. Consecvent¬ blocul dvs. trebuie alcatuit din "sageata cap˘ si o scurta codita¬ o liniuta care sa leg de linia de dimensionare.

4. Faceti-va blocul exact la o unitate de punctul de insertie (vezi sageata© pina la codita.

--Mai jos sint ilustrate sageata "din 3"¬ "ticë marck˘ si punct. Punctul de insertie ar fi centrul fiecarui bloc:

----fig. 10.32.

--Cu o singura exceptie¬ numele asignat variabilei DIMBLË trebuie sa fie un nume de bloc creat inainte¬ cu comenzile BLOCË sau INSERT. Cum sagetile 'dot§ sint atit de comune¬ daca puneti DIMBLË pe "DOT˘ si un asemenea bloc nu exista¬ AUTOCAD va crea unul pentru dvs.

--Daca aveti un DIMBLË definit iar blocul nu este disponibil cind a inceput dimensionarea¬ numele DIMBLË va fi ignorat¬ si se vor folosi sageti sau 'ticë marcks7.

S--Daca ati setat DIMBLË si ulterior nu mai doriti sa-l folositi schimbati numele DIMBLË in ",".

--10.1.1 Variabile de dimensionare

--Modul in care se deseneaza dimensionarile este controlat de un set de variabile de dimensionare. Citeva dintre ele se schimba simplu:on/off.

--Efectele lor sint descrise in continuare:

DIMSE1 La 'on'¬ suprima desenarea primei linii de extensie.

Implicit off.

DIMSE2 La 'on'¬ suprima desenarea celei de-a doua linii de extensi

Implicit off.

DIMTIČ La 'on'¬ textul dintre liniile de extensie este scris orizontal.

La 'off'¬ textul dintre liniile de extensie este scris la unghiul liniei de dimensionare. Implicit 'on'.

DIMTOH Ca si DIMTIH» controleaza textul din afara liniilor de extensie. Implicit 'on'.

DIMTAD Pentru dimensionarea liniara¬ daca textul este scris la mijlocul liniei de dimensionare¬ suâ acelasi unghi cu ea controleaza pozitia textului. Implicit 'off'. La 'on'¬ textul este asezat pe linia de dimensionare. La 'off'¬ textul rupe linia de dimensionare la mijloc.

DIMTOL La 'on§ adauga textului dimensionarii si valorile tolerantelor. Implicit 'off'.

DIMLIM La 'on§ textul implicit al dimensionarii se intinde limitele minim/maxim. Implicit 'off'.

DIMZIN La 'on'¬ numarul de inci este scris dupa numarul de feet¬ chiar daca este (de exemplu 3§-0"). Implicit 'off'.

DIMALT La 'on§ se activeaza dimensionarea cu unitati alternante (vezi si DIMALTF¬ DIMALTD mai jos si exemple in sectiunea precedenta), "Dimensionarea cu unitati alternante". Implicit 'off'.

DIMTOL si DIMLIN pot fi ambele ofć dar nu pot fi ambele on. Daca una dintre ele este pusa de dvs. 'on'¬ cealalta va fi pusa automat 'off'.

--Urmatoarele variabile guverneaza latimi si distante. Valorile lor pot fi schimbate prin introducerea distantei (in orice format acceptat de modul UNITS curent© sau desemnata prin doua puncte s

DIMASZ Specifica lungimea sagetii desenate la capetele liniei de dimensionare. Multipli ai acestor lungimi sint folositi pentru determinarea daca fie linia de dimensionare ¬ fie textul se potrivesc in interiorul liniilor de extensie. Aceasta variabila mai este folosita pentru scalarea blocului sagetii pentru variabl DIMBLK. Implicit 0.1¸ unitati.

DIMTSZ Specifica lungimea 'ticë marks§ desenate in locul sagetilor la dimensionarea liniara. daca este 0¬ se traseaza sageti. Implicit unit.

DIMTXT Inaltimea textului mai putin cazul in care modul text curent nu a prevazut o inaltime fixa. Implicit 0.1¸ S unitati.

DIMCEN Controleaza trasarea marcii de centru sau a liniilor de centru daca este =0¬ nu se traseaza --­ daca este >0¬ se traseaza 'center marck' daca este <0¬ se traseaza linii de centru Valoarea absoluta reprezinta latimea marcii. (La comand DIAMETER¬ marca sau liniile de centru sint trasat numai daca textul dimensionarii este plasat in fara arcului/cercului ©. Implicit 0.0ą unitati.

DIMEXO Liniile de extensie incep de la punctul de origine marcat de dvs. plus aceasta valoare. Astfel¬ puteti puncta direct in colturile unui obiect de dimensionat¬ iar liniile de extensie se vor opri foarte aproape de obiect Implicit 0.062µ unitati.

DIMEXE Cit trece linia de extensie dincolo de linia de dimensionare implicit 0.1¸ unitati.

DIMDLE Cit trece linia de dimensionare dincolo de linia de extensie. Numai daca se lucreaza cu 'ticë marcks'.

DIMDLI Aceasta variabila controleaza incrementul continuarii dimensionarii BASELINE sau CONTINUE¬ linia urmatoare de dimensionare situindu-se la distanta DIMDLI. Implicit 0.3¸ unitati.

DIMTP Toleranta « implicit 0.

DIMTM Toleranta ­ implicit 0.

DIMRND Valoarea pentru rotunjire. De exemplu daca DIMRND este 0.25¬ tote distantele vor fi rotunjite cu 0.25. Similar daca DIMRND=1¬ AUTOCAD-ul va rotunji toate dimensiunile liniar la intregul cel mai apropiat. Nu se aplica la masuri unghiulare. Implicits unitati (nu se rotunjeste).

Urmatoarele variabile de dimensionare sint factori de scalare sau simple valori numerice¬ fiecare continind un numar zecimal. Distanta dintre doua puncte nu este permisa pentru aceste variabile.

DIMSCALE Acesta este factorul global al scarii aplicate tuturor variabilelor care specifica latimi¬ distante. Nu se aplica tolerantelor¬ lungimilor si unghiurilor masurate. implicit 1.0.

DIMLFAC Este factorul global al scarii aplicate tuturor masuratorilor liniare. Toate distantele masurate de dimensionari (inclusiv raze si diametre©--sint multiplicate prin valoarea curenta a DIMLFAC. Inaintea scrierii in textul dimensionarii DIMLFAC afecteaza continutul textului implicit» nu influenteaza dimensionarile unghiulare. Implicit 1. (o unitate la desenare=o unitate la dimensionare).

DIMALTF Asociata cu variabila DIMALT¬ cind aceasta este "on"; toate masuratorile vor fi multilicate cu aceasta valoar si tratate ca scriere in alt sistem de unitati. Implicit 25.´ (numar de milimetri ai unui inch).

DIMALTD Asociata cu variabila DIMALT » cind aceasta este 'on§ ¬

DIMALT de numarul de zecimale cu care este scrisa masuratoarea in sistemul de unitati secundar. Implicit 2.S-- Ultima variabila de dimensionare retine un nume de bloc:

DIMBLK Acesta este numele blocului ce se traseaza in loc de sageti sau 'ticë marks§ la capetele liniei de dimensionare. Implicit None (scrie sageti sau 'ticë marcks vezi DIMTSZ).

Mai jos sint ilustrati parametrii guvernati de mai multe variabile de dimensionare :

----fig. 10.33.

--Cele mai recente valori ale variabilelor de dimensionare sint pastrate¬ memorate¬ si astfel pot fi prezentate in desene prototip (vezi anexa A). Valorile implicite date mai sus au fost evaluate dupa un desen standard prototip. Puteti obtine o lista a acestor variabile si a valorilor lor curente cu comanda STATUS¬ descrisa mai inainte in aceasta sectiune.

--Schimbarea valorilor variabilelor

--In aproape orice moment¬ cind va aflati in modul "dimensionare"¬ puteti specifica o noua valoare unei variabile de dimensionare. Introduceti numele variabilei» va apare cererea:

--Curent value <nnn>. Ne÷ value :

--Puteti introduce o valoare noua sau un raspuns nul pentru a pastra vechea valoare. Operatia curenta intrerupta (daca a fost vreuna intrerupta© va fi reluata. Singurul prompter la care nu se pot schimba valorile variabilelor este 'Dimension text:'.

--In unele cazuri schimbarea valorii unei variabile nu va avea efect pina la comanda urmatoare. De exemplu¬ cind AUTOCAD-ul cere textul dimensionarii schimbarea latimii sagetii sau a textului nu va avea efect asupra comenzii in curs¬ abia la comanda urmatoare. De aceea e bine sa schimbam valorile variabilelor numai la prompterul "Dim:".

--10.2. Hasurari si umpleri cu model (+1)

--In multe aplicatii de proiectare¬ este obisnuit sa se umple o zona cu un model de un anumit fel. Modelul poate ajuta diferentierea intre componentele unui obiect 3D¬ sau pot semnifica materialul obiectului. Acest proces¬ numit hasurare sau umplere cu model poate fi realizat cu comanda HATCH» se refera chiar la hasurare. Hasurarea este articol din pachetul ADE-± .S--AUTOCAD-ul este suplimentat cu o biblioteca de modele standard pentru hasuri in fisierul "acad.pat˘ . Puteti hasura cu una dintre hasurile standard¬ cu una de pe fisierul dvs. personal sau cu un model simplu definit "in zbor˘ in comanda HATCH.

--Anexa A a acestui manual contine mostre din toate hasurile standard suplimentate in fisierul "acad.pat". Pentru informarea asupra definirii hasurilor vezi anexa B.

--Ce este hasura ?

--Fiecare hasura este compusa din una sau mai multe linii de hasura¬ la unghi specificat si spatiu. Liniile de hasura pot fi continui sau rupte in puncte si liniute. Hasura se repeta si este retezata atit cit trebuie pentru a umple o arie. Hasurarea genereaza entitati de linie pentru hasura aleasa si le aduna pentru a le desena. Intrucit hasura poate contine multe linii ¬ AUTOCAD-ul le grupeaza intr-un bloc generat intern. Astfel daca ati hasurat o zona si nu va place¬ doar punctati spre o linie din hasura si o comanda ERASE va sterge toata hasura. Puteti utiliza potrivit si "ERASE Last". Daca doriti sa editati manual iesirea procesului de hasurare si doriti sa fiti apt sa examinati generarea individuala a liniilor puteti suprima blocul generat pentru liniile de hasura.

--Blocul generat pentru liniile de hasura nu apare la "INSERT?"¬ si este automat sters daca toate referintele despre el au fost sterse.

NOTA. Desi liniile de hasura pot fi rupte in segmente punct- liniuta¬ aceste segmente nu sint "linetypes˘ in sensul uzual AUTOCAD» fiecare segment al unei linii de hasurare este entitate separat. Hasurarea ar trebui acuta mereu cu tipul de linie "CONTNUOUS".

--10.2.1. Definirea granitei

--Hasurarea se face intr-o regiune inchisa de granita realizata de entitati de linie¬ arc¬ cerc¬ sau poliline. Cind hasurezi intr-o zona¬ trebuie sa definesti aria in care se hasureaza prin definirea entitatilor ce formeaza granita¬ prin mecanismul normal "Select object"» pot fi folosite si "Window˘ si "Last".

--Entitatile care formeaza zona de hasurat trebuie sa se intersecteze la capete» daca liniile nu se inchi ("atirna")¬ se produce o hasurare incorecta. Daca desenul cere o granita care atirna¬ aceasta granita trebuie trasata folosnd doua segmente. Apoi segmentul cel mai potrivit poate fi inclus in selectarea granitei¬ si hasurarea se face normal. De exemplu¬ presupunem ca aveti de hasurat jumatatea stinga a dreptunghiului ABCD (dreptunghiul ABED© din figura de mai jos.

----fig. 10.34.

S--Totusi¬ daca linia "AC˘ si linia "DF˘ sint precizate din figura¬ este impropriu a selecta parti din ele ca entitati ale graniti (ca mai jos).

----fig. 10.35.

--Pentru a defini aceasta granita¬ figura trebuie sa fie trasata din segmente separate¬ asa cum este jos prezentata mai jos:

----fig. 10.36.

--Acum entitatile granitei se intilnesc convenabil (la capete). Puteti selecta segmentele AB,BE,ED,DA individual sau printr-o fereastra iar dreptunghiul ABED va fi hasurat.

--Daca fac parte din granita si segmente largi ale unei linii multiple¬ AUTOCAD-ul foloseste linia centrala ca granita¬ ignorind latimea.

--Hasurarea unei zone inchise poate fi afectata de prezenta altor entitati¬ in interiorul granitei.

--10.2.2. Moduri de hasurare

--Daca spatiul din interiorul granitei este gol (sau daca niciunul dintre obiectele din interior nu a fost selectat)¬ aceasta arie este umpluta simplu cu hasura aleasa. Daca ceva a fost selectat ca entitate a granitei¬ in interior¬ rezltatul depinde de "modul˘ de hasurare. Sint ł moduri :

Sa consideram un cerc cu un patrat in interior¬ in patrat un triunghi iar in triunghi un text. Efectul entitatii text in hasurarea va fi discutat mai tirziu. In acest exemplu¬ presupunem ca s-a executat o selectare Window¬ si toate aceste entitati au fost incluse.

----fig. 10.37.

--Modul normal (implicit© este ilustrat in dreapta. Acest mod hasureaza intre prima si a doua granita. Daca intilneste o intersectie interna¬ intrerupe hasurarea pina la o noua intersectie interna apoi hasureaza din nou. Astfel¬ ariile separate de granita exterioara de un numar impar de intersectii Ssint hasurate iar ariile separate de un numar par de intersectii nu sint hasurate.

--Al doilea mod de hasurare este Outermost (numai exteriorul). Acest mod hasureaza numai intre prima si a doua granita. Daca intilneste o intersectie nu mai hasureaza. Efectul s doar cel mai exterior nivel este hasurat iar toata structura interna ramine cum a fost. Mai jos¬ in stinga a fost ilustrat acest mod :

----fig. 10.38.

--Al treilea mod este "Ignore˘ (ignora). Aici toata structura interioara este hasurata. In exemplul nostru¬ fiecare linie de hasura are capetele pe cerc (granita de la exterior© si trece prin figurile interioare ca si cind nu ar fi acolo.¬ cum este aratat in dreapta¬ deasupra. Normal¬ stilul Ignore poate fi realizat prin nedeclararea entitatilor interioare¬ dar modul este prevazut pentru cazul cind ati selectat cu Windo÷ pentru convenienta¬ sau in cazul cind blocul este prezent prevenindu-va sa alegeti granita fara structuri interioare.

--Hasurarea textelor¬ atributelor (+2)¬ formelor¬ urmelor si a solidelor

--Entitatile de tip text¬ atribute (+2)¬ forma¬ urma si solid functioneaza special¬ in ceea ce priveste hasurare. Daca o linie de hasurare trece peste o asemenea entitate¬ este automat intrerupta¬ deoarece aceste entitati nu pot fi hasurate.

--De fapt¬ entitatile de tip text¬ atribut si forma¬ sint inconjurate de un dreptubghi invizibil , care inchide entitatea cu o margine pentru lizibilitate¬ care desparte toate liniile ce vor sa treaca peste entitate.

--Aceasta nu se aplica in cazul in care s-a selectat modul Ignore¬ caú in care textul este hasurat.

--Compunerea entitatilor si hasurarea

--Hasurarea se face corect in Blocul inserat. Comanda HATCČ recunoaste structura interna a blocului si hasureaza figura asa cum a fost compusa din entitati separate. Aceasta este o tratare corecta a scarilor X si Ů si a rotatiei cu care blocul a fost inserat.

--10.2.3. Comanda HATCH

Hasurarea se executa cu comanda HATCČ .

--Command s HATCH

--Pattern (ż or name/U,style© <implicitľ :

--Daca doriti folosirea unei hasurari standard din fisierul "acad.pat"¬ introduceti numele lui. Daca numele cerut de dvs. nu este in "acad.pat"» AUTOCAD-ul il cauta in fisierul cu numele cerut¬ cu extensia ".pat"¬ daca numele nu are o extensie. Astfel¬ daca ati raspuns cu "plt"¬ si nu exista un asemenea model (hasura© in "acad.pat"¬ AUTOCAD-ul cauta in fisierul "plt.pat". Daca raspundeti "goase.old"¬ AUTOCAD-ul va cauta modelul "goase.old˘ in fisierul "goase.old".

--Daca raspundeti cu "?˘ la prompterul "Pattern"¬ se afiseaza o lista a tuturor hasurilor din "acad.pat". Un ajutor in cazul ca i-ati uitat numale.

--Daca raspundeti "U˘ la aceasta cerere¬ vi se permite definirea unei hasurari simple¬ prin raspunsuri la intrebarile:

--Angle for crosshatcč lines <implicitľ :

--Spacing between lines <implicitľ :

--Double hatcč area ż <implicitľ :

--La primele ˛ intrebari puteti raspunde prin numere sau indicind prin ˛ puncte. Fiecare prompter foloseste ca valori implicite valorile precedentei comenzi HATCH» pentru a selecta valoarea implicita introduceti un raspuns nul.

--Fie ca ati ales o hasura predefinita¬ fie ca ati definit una cu "U"¬ puteti specifica modul de hasurare separind initiala de numele hasurii prin virgula. Initialele modului de hasurare sint:

--N ­ Normal

--O ­ Outermost

--I ­ Ignore

Astfel¬ pentru a hasura numai zona cea mai exterioara cu hasura "MUD˘ raspundeti la prompterul "Pattern:˘ cu "MUD,0". Sau pentru a defini la iuteala o hasura¬ si a folosi modul Ignore,se introduce "U,I". Daca uitati care sint modurile¬ scrieti "?˘ in loc de mod si AUTOCAD-ul vi le va aminti (si va renunta la comanda).

--AUTOCAD-ul grupeaza toate liniile de hasura generate de o comanda HATCČ intr-un singur bloc. Daca nu doriti ca acest lucru sa se intimple¬ precedati raspunsul la prompterul "Pattern:˘ cu asterix "*". Astfel¬ daca doriti sa hasurati cu hasura "BRASS˘ iar liniile sa fie introduse individual¬ raspundeti cu "s BRASS".

--Daca ati selectat o hasura dintr-un fisier (nu cu "U")¬ veti mai primi ˛ promptere aditionale :

--Scale for pattern <implicitľ :

--Angle for patern <implicitľ :

Fiecare hasura este definita cu o latime initiala¬ si cu o rotatie de grade. Puteti extinde sau contracta modelul¬ sau roti fata de axe¬ prin suplimentarea valoilor la aceste promptere. Deoarece majoritatea hasurilor standard au latimea de So unitate de desen¬ puteti raspunde la "Scale˘ cu latimea dorita pentru hasura» AUTOCAD-ul va scala automat la aceasta latime hasura. Puteti raspunde la prompterele de mai sus si cu doua puncte care sa arate AUTOCAD-ului latimea sau unghiul. Scara si unghiul comenzii HATCČ precedente sint valori implicite» puteti selecta aceste valori¬ cu un raspuns nul.

--Dupa selectarea modului de hasurare si hasurarii¬ se intreaba:

--Select objects:

--Trebuie sa selectati prin metode standard¬ obiectele care definesc granita zonei de hasurat¬ si obiectele din structura interioara granitei¬ care doriti sa fie tratate ca atare. Notati ca¬ selectiunea Windo÷ este o conventie particulara in multe aplicatii de hasurare. Dupa selectarea granitei ¬ incepe hasurarea. Hasurarea poate dura o vreme¬ mai ales atunci cind hasura¬ granita sau/si structura interioara sint complexe» puteti urmari aparitia liniilor de hasura in timpul generarii lor sau lua o pauza de o cafea. Puteti oricind termina procesul de hasurare cu CTRL/C. Hasura generata pina in momentul intreruperii este adaugata la desen. Daca liniile de hasura sint grupate intr- un bloc (cazul implicit)¬ puteti folosi "Erase Last˘ pentru a-l sterge.

--10.2.´ Alinierea hasurii

--Este adesea foarte important ca arii adiacente hasurate cu aceeasi hasura sau similar¬ sa se potriveasca cu exactitate. AUTOCAD-ul asigura aliniamentul curent in mod automat prin generarea tuturor liniilor oricarui model fata de acelasi punct de referinta. Aceasta este originea¬ punctul de coordonate (0,0© al sistemului de desenare.

--Daca pachetul ADE-˛ este prezent¬ AUTOCAD-ul foloseste punctul Snap de baza (variabila de sistem SNAPBASE© ca punct de referinta pentru toate hasurarile. Acest punct este in mod normal (0,0© dar il puteti schimba prin optiune "Rotate˘ a comenzii SNAP (vezi capitolul 8© sau comanda SETVAR. Astfel puteti varia aliniamentul hasurarii pentru a se potrivi mai bine cu granita sau pentru a trece prin anumite puncte. Puteti folosi puncte de baza diferite la fiecare comanda HATCH.

--Hasurarile le puteti face impreuna cu unghiul de rotatie Snap (variabila de sistem SNAPBASE)¬ setata prin "SNAP Rotate˘ sau prin comanda SETVAR¬ ca unghi de rotatie pentru hasura. Bineinteles¬ puteti pastra textul implicit pentru orice unghi de rotatie in timpul comenzii HATCH.

--10.2.µ Repetarea comenzii HATCH

S--Daca repetati comanda HATCČ imediat (prin apasarea in modul "Command"¬ a tastelor Space sau RETURN)¬ AUTOCAD-ul presupune ca doriti sa hasurati o alta arie cu aceeasi hasura¬ mod¬ scara si unghi. Se sar prompterele asociate si se formuleaza cererea "Select objects:".