Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




ACORDUL DE LA SCHENGEN, DIN 14 IUNIE 1985

Stiinte politice


ACORDUL DE LA SCHENGEN, DIN 14 IUNIE 1985

ACORDUL DE LA SCHENGEN, DIN 14 IUNIE 1985, INTRE GUVERNELE STATELOR UNIUNII ECONOMICE BENELUX, ALE REPUBLICII FEDERALE GERMANIA SI REPUBLICII FRANCEZE, REFERITOR LA SUPRIMAREA, GRADUALA, A CONTROLULUI VAMAL LA GRANITE 636i88g LE COMUNE

Practica si literatura de specialitate a domeniului evidentiaza faptul ca guvernele Regatului Belgiei, al Republicii Federale Germania, al Republicii Franceze, al Marelui Ducat de Luxemburg si Regatului Tarilor de Jos au fost initiatoarele arhicunoscutului Acord de la Schengen, pornind de la mai multe considerente, intre care retin atentia, dupa cum urmeaza :



progresele inregistrate in cadrul Comunitatilor Europene in vederea asigurarii liberei circulatii a persoanelor, a marfurilor si a serviciilor;

necesitatea consolidarii solidaritatii intre popoarele lor, prin eliminarea obstacolelor din calea liberei circulatii la granitele comune intre Statele Uniunii Europene a Beneluxului, Republicii Federale Germania si Republicii Franceze;

obiectivitatea efortului de amplificare a raporturilor dintre popoarele statelor membre ale Comunitatilor Europene prin intermediul liberei treceri a granitelor interioare pentru resortisantii lor si ale liberei circulatii a marfurilor si a serviciilor;

dorinta de a suprima controlul granitelor comune.

Adoptarea Acordului nu s-a dovedit a fi un demers simplu, ci, dimpotriva, aceasta performanta a presupus derularea mai multor etape, concretizate in organizarea unor intalniri premergatoare, intalniri finalizate cu elaborarea si aprobarea mai multor documente.

Asa cum este firesc, mecanismele de aplicare a Acordului au presupus si presupun inca, in plan intern (national – pentru statele membre ale UE) , masuri legislative supuse adoptarii Parlamentelor nationale, in functie de prevederile propriilor Constitutii, iar la nivel comunitar s-a semnat Conventia de aplicare a Acordului de la Schengen, din 14 iunie 1985, in iunie 1990; (cu acest prilej) au fost formulate sase declaratii comune la articolele: art.139, cu privire la ratificarea, aprobarea sau acceptarea si intrarea in vigoare a Conventiei ….; art.4, cu privire la controlul personal si al bagajelor de mana, la aeroportul pe care au venit din exterior, a pasagerilor unui zbor pornit dintr-un stat tert …; art.71, par.2 – referitor la prevenirea si stoparea, prin masuri administrative si penale, a exportului ilicit de stupefiante si substante psihotrope…; art.121, cu trimitere la renuntarea, in semn de respect, fata de dreptul comunitar, la controalele si la prezentarea de certificate fitosanitare … pentru anumite vegetale si produse vegetale; art.132, cu privire la … Comitetul executiv si la politicile nationale in materie de azil.

De asemenea, complementar la Actul final al Conventiei de aplicare a Acordului de la Schengen, din 14 iunie 1986, Partile Contractante au adoptat o declaratie comuna si au luat nota de declaratiile unilaterale ale Republicii Federale Germania si ale Regatului Belgiei.

Declaratia comuna – face trimitere la domeniul de aplicare si anume : “Partile Contractante constata : in urma unificarii celor doua state germane, campul de aplicabilitate, in dreptul international, al Conventiei se v-a extinde si asupra teritoriului actual al Republicii Democrate Germania .

Schengen, un scurt istoric

La inceputul anilor 80, a demarat, la nivel european, o discutie in legatura cu importanta termenului libertate de micsare. Dupa discutii indelungate, Franta, Luxemburg, Germania, Belgia si Olanda au hotarat sa creeze un spatiu fara frontiere interne. Acordul intre aceste state a fost semnat in data de 14 iunie 1985, in localitatea Schengen din Luxemburg. A urmat semnarea Conventiei de Implementare a Acordului Schengen, in data de 19 iunie 1990. In momentul intrarii in vigoare, in anul 1995, aceasta a eliminat controalele la frontierele interne ale statelor semnatare si a creat o singura frontiera externa unde controalele se desfasoara conform unui set de regli clare. Deasemenea au fost stabilite reguli comune in materie de vize, migratie, azil, precum si masuri referitoare la cooperarea politieneasca, judiciara sau vamala.

Printre cele mai importante masuri adoptate de catre statele Schengen au fost:

eliminarea controalelor la frontierele interne si stabilirea unui set de reguli pentru trecerea frontierelor externe;

separarea fluxurilor de pasageri in porturi si aeroporturi;

armonizarea regulilor referitoare la conditiile de acordare a vizelor;

stabilirea unor reguli pentru solicitant de azil;

introducerea unor reguli referitoare la supravegherea si urmarirea transfrontaliera pentru fortele de politie din statele Schengen;

intarirea cooperarii judiciare prin intermediul unui sistem rapid de extradare si implementare a deciziilor judecatoresti;

crearea Sistemului Informatic Schengen.

Toate aceste masuri, impreuna cu Acordul Schengen, Conventia de Implementare a Acordului Schengen, deciziile si declaratiile adoptate de catre Comitetul Executiv Schengen stabilit in 1990, precum si protocoalele si acordurile de aderare care au urmat constituie acquis-ul Schengen.

Initial, acquis-ul Schengen nu a facut parte din cadrul legislativ comunitar. Acest lucru s-a schimbat insa odata cu semnarea Tratatului de la Amesterdam, in data de 2 octombrie 1997, intrat in vigoare la data de 1 mai 1999. Un Protocol atasat Tratatului de la Amesterdam incorporeaza acquis-ul Schengen in cadrul legislativ si institutional al Uniunii Europene.

Incepand cu acest moment, acquis-ul Schengen face parte din legislatia comunitara si a fost transferat in noul Titlu IV-Vize, azil, imigratie si alte politici legate de libera circulatie a persoanelor, al TUE.

De asemenea, ca o evolutie de ordin institutional, conform prevederilor Tratatului de la Amsterdam, Consiliul UE a luat locul Comitetului Executiv Schengen, stabilit de Acordul Schengen, iar incepand 1 mai 1999, Secretariatul Schengen a fost incorporat in cadrul Secretariatului General al Consiliului. De asemenea, noi grupuri de lucru au fost create pentru a asista Consiliul in activitatile desfasurate.



Ion Filipescu, Augustin Fuerla, op.cit., p.259-260


Document Info


Accesari: 1447
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )