Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




CATEGORIILE CENTRALE ALE SOCIOLOGIEI POLITICE

Stiinte politice


CATEGORIILE CENTRALE ALE SOCIOLOGIEI POLITICE

Familiarizarea cu sociologia politică impune, încă în partea intro-ductivă, definirea câtorva

dintre notiuni1e cele mai des utilizate, care descriu componentele universului politic, adică a1e



obiectului pre-ocupărilor noastre.

Faptul politic este orice eveniment, situatie, fenomen sau reali-tate care, într-un fel sau altul,

exprimă un aspect al politicului, asa cum faptul social exprimă un aspect al vietii sociale. Politicul

fiinci un parametru, o dimensiune, un aspect al vietii sociale, faptul politic nu poate fi decât o

categorie specifică de fapt social. Faptele politice reprezintă materia primă în studiile empirice de

sociologie po1itică.

Evenimentul politic reprezintă orice fapt important, 737j96h orice împre-jurare deosebită, crestere,

schimbare, modificare relevante, având continut, semnificatie si importantă politice. În general,

evenimentele politice sunt materializări ale schimbărilor si transformărilor petrecute în rea1itatea

politică, semnul unor evolutii politice care au loc fie în sfera practicii politice, fie în cea a

institutiilor politice, fie în distributia ss exercitarea puterii.

Procesul politic reprezintă un flux de fapte, fenomene, eveni-

mente si actiuni politice relativ omogene ss dependente cauzal ori structural- functional, care

reprezintă sau conduce la schimbări ori iransformări în viata politică. Întregul proces social poate fi

consi-derat o combinatie de procese po1itice, economice, socia1e etc.. După cum, procesele

politice, ca "semne" ale devenirii, au la bază dinami-ca vietii sociale în ansamblu.

Angajarea politicâ este luarea de pozitie activă si fermă în pro-blemele vietii politice interne

si intemationa1e, participarea nemijlo-cită la dezbaterea si solutionarea lor, pe baza unor optiuni

po1itice ss a convingerii că luarea unei asemenea pozitii este o datorie mora1ă, civică, ceea ce

denotă o constiintă politică si civică bine conturată si consolidată.

Competitia politică este angajarea politică în "concurentă" cu alti "actori" politici, cu un

scop precis - fie pentru a obtine o mai solidă si largă bază socia1ă de sustine re, fie pentru a

cuceri pozitii în ierarhia puterii, fie pentru a câ.stiga electoratul etc..

Lupta politicâ implică angajarea politică de mare intensitate între "concurentii" de pe scena

vietii politice, fiecare urmărind să învingă pentru a- si atinge scopul po1itic propus. Lupta politică nu

poate fi deftnită si înteleasă numai dintr- un singur unghi de vedere. Ea capătă un anumit continut si

anumite forme de manifestare, atăt în functie de scopul pentru care se desfăsoară, cât si, după cum

pre-cizează Eisenstadt, după "extinderea ei (câte grupuri antrenează), după institutia politică spre

care se orientează" etc.. Oricare ar fi varietătile luptei politice în functie de aceste criterii sau altele

care ar mai putea fi avute în vedere, un lucru apare clar: lupta politică se desfsisoară pe multe

planuri, în legătură cu o diversitate de teluri, dar în cea mai mare măsură si cu cea mai mare

intensitate ea se duce pentru putere (pentru a o păstra, a o cuceri sau inf1uenta), ca si pentru sau

împotriva unui regim politic.

Lupta politică se poate transforma în confsict politic atunci când are la bază stări

antagonice, ciocniri de interese ireconciliabile, de idei, de politici, de programe politice etc.. De

regulă, conf1ictul po1itic este un "semn" că s-a produs o criză, fie la nivelul puterii, fie la cel a1

sistemului politic, fie, si mai grav, la nivelul regimului politic. Conf1ictul politic, mai ales

conf1ictul politic major, amenintă

41 S. N. Eisenstadt, op. cit., p. 13.

stabiiitatea "ordinii pub1ice" existente, amenintă chiar stabi1itatea societătii. A rezolva

conf1ictele politice si a promova solutii demo-cratice de desfăsurare a luptei si concurentei politice

este una dintre princ ipalele sarcini ale sistemului politic.

În universul politic, un rol important îl au ideile politice care, din punct de vedere a1 ordinii

lor, ca si în ceea ce priveste rolul lor în viata po1itică ss în viata societătii, se leagă de interesele,

năzuintele

sl

scopurile politice a1e unui grup socia1, clase, fractiuni de clase, pături

sociale. Ideile politice ref1ectă rea1itatea politică si socia1ă, raportarea oamenilor la această

realitate, pe baza experientei social- istorice si politice a grupului social si politic din care fac parte,

precum si norme de comportare po1itică, directive de actiune politică etc.. In formă

conceptua1izată, esentializată si genera1izată, ideile politice se consti- tuie în conceptii, teorii,

doctrine, programe politice, credo- uri politice etc.. In această formă, ele a1cătuiesc diferite ideologii

politice. Ca ideologii, ideile politice caracterizează grupurile angajate în lupta pentru putere si

conditionează optiunea politică a individului, stiut ftind că aderenta unei persoane la o fortă politică

sau alta (organizatie, partid), la un grup politic sau altul presupune acceptarea ideilor politice ale

grupului la care se aderă. Ideile po1itice sunt întot-deauna legate de o anumită practică politică, ele

emanând de la aceas-ta si, în acelasi timp, conditionând-o, orientând-o, fundamentând-o. Această

legătură organică între ideea politică si practica politică i-a determinat pe unii cercetători să

aprecieze că politica fără idei politice înseamnă "cuadratura cercului", adică o imposibilitate obiectivă.

Elementele de bază, esentiale si de maximă importantă ale uni-versului politic rămân însă

sistemul politic, puterea politică si regimul politic, pe care doar le amintim aici, urmând să

revenim la ele în capitole ulterioare.

Sistemul politic, desi nu se "bucură" încă de o definitie unanim acceptată, este îndeobste

înteles ca un ansamblu complex ce cuprinde într-o profundă unitate organică institutii le politice

(statul, par-tidele si organizatiile politice), precum si ideile politice, având drept atribut

fundamental luarea deciziilor politice. E1 reprezintă unul dintre pilonii de bază ai universului

politic pentru că: este universal în destinatia sa, extinzându-se asupra tuturor membrilor

societătii; are controlul ultim a1 întregii vieti socia1e; are dreptul de a lua decizii

obligatorii, iar acest drept este acceptat ca legitim; deciziile sa1e au autoritate, aceasta însemnând

o supunere fată de ele din partea membrilor societătii.

Puterea politică reprezintă functia socială generalizată de a lua decizii pentru ansamblul

societătii globale, în conformitate cu intere-sele celor care domină în sistemul puterii, ss a le asigura

îndeplinirea prin autoritatea suverană si prin mijloacele fortei publice...

Regimul politic este ansamblul institutiilor si raporturi1or politice prin care un grup, o

categorie sau o clasă îsi impune interesele si vointa asupra întregii societăti, fapt exprimat în

structurile, mecanis- mele detinerii si exercitării puterii, în drepturile si libertăti1e politice ale

membrilor societătii, în dominatia asupra celorlalte sectoare ale vietii socia1e.

Universul politic este deci o întreagă constelatie de ins titutii si relatii politice, de fapte,

evenimente ss procese politice, care, în ultimă instantă, exprimă modul ss calitatea organizării

vietii politice auneitări.


Document Info


Accesari: 1151
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )