Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




CONCEPTUL DE DEMOCRATIE

Stiinte politice


CONCEPTUL DE DEMOCRAŢIE. PRINCIPIILE sI NORMELE DEMOCRATICE



Termenul de democratie provine din limba greaca de la cuvintele demos " popor" si kratos "putere", īnsemnānd puterea poporului si dateaza din anti 757c21h chitate cānd au aparut si primele forme de organizare democratica a societatii. Aceasta i-a facut pe multi politologi sa defineasca democratia ca forma de organizare politica a societatii īn care conduce poporul. Astfel de definitii le īntālnim si īn contemporaneitate, dar fac necesare unele lamuriri, precizari. A considera ca democratia reprezinta conducerea de catre popor (mase populare) duce la o serie de neclaritati si interpretari. Din afirmatia "conduce poporul" (sau conduc "masele") nu rezulta cu claritate " cine conduce" si " care sunt cei condusi", ar parea ca poporul si conduce si este condus, ceea ce nu este logic.

Acceptānd faptul ca democratia constituie un sistem de institutii si relatii care situeaza cetatenii fie īn pozitia de a decide direct democratia directa, fie īn aceea de a delega puterea de decizie unor reprezentanti alesi democratia reprezentativa, atunci o definitie a democratiei, mai apropiata de realitate, ar putea fi: democratia este o forma de organizare si conducere politica a societatii de catre cei care detin puterea, prin consultarea cetatenilor tinānd cont de vointa acestora, de interesele si aspiratiile de progres ale tarii.

Deci ca forma de organizare si conducere politica a societatii, democratia presupune doua parti: conducatori si condusi. Experienta istorica evidentiaza faptul ca īn democratie, conducatorii (adica detinatorii puterii politice), indiferent de apartenenta lor la un grup social, trebuie sa reprezinte vointa majoritatii  poporului.

Īn lumina experientelor si a conditiilor concret-istorice se cunosc mai multe tipuri sau forme de democratie, acestea purtānd diverse denumiri, īn functie de modul lor de manifestare sau de perspectiva analizei. Se vorbeste astfel despre democratiile pluraliste, formale, directe, participative, reprezentative, fara a mai aminti conotatiile doctrinar-politice, unele intrate īn desuetundine: democratie burgheza, socialista, liberala, crestina. Exista, de asemenea, diferentieri din perspectiva nationala, statala, sau zonal-geografica, fiind utilizati termeni ca democratie americana, franceza, nipona sau europeana, sud-americana etc.

Dar, pentru ca, īn mod real societatea sa se bazeze pe organizare si conducere politica democratica, īn mod obligatoriu trebuie sa respecte anumite principii (reguli) de baza, luate ca un tot unitar Acestea pot sa īmbrace forme concrete, īn functie de etapa respectiva, de conditiile concret-istorice ale fiecarei tari. Dintre aceste principii pot fi retinute:

existenta unui cadru legislativ, inclusiv o lege fundamentala-Constitutia, īn care sa fie prevazute drepturile si libertatiile fundamentale ale omului si ale popoarelor, egalitatea īn drepturi a tuturor cetatenilor si popoarelor īn a gāndi si īn a se organiza īn mod liber, īn a-si manifesta pozitiile fata de diferitele probleme legate de organizarea societatii, inclusiv fata de conducatori, cu garantii legislative ca aceste drepturi si libertati sa poata fi exprimate si excercitate īn mod liber;

existenta unui stat care sa fie īn stare sa asigure, īn principal, din punct de vedere politic, organizarea si conducerea  societatii, sa īnfaptuiasca separarea puterilor īn stat: puterea legislativa, puterea executiva, puterea judecatoreasca. Separarea puterilor īn stat a aparut ca o necesitate si ca o garantie īmpotriva totalitarismului;

existenta unui mecanism politic menit sa asigure conditii pentru exercitarea libera de catre toti cetatenii a dreptului de a alege si a fi alesi īn organele centrale si locale ale statului, prin vot universal, direct si secret, pentru un regim politic garantat de lege;

dreptul de organizare profesionala si politica libera, care sa asigure  posibilitatea cetatenilor de a se organiza īn asociatii profesionale cu caracter independent fata de puterea de stat si īn partide politice, prin care sa se garanteze alternativele reale de conducere a tarii. Pluralismul politic constituie o conditie sine-qua-non a democratiei, deoarece numai acesta poate cere si garanta ca cei care conduc sa aiba mai multa responsabilitate, putānd fi īnlocuiti atunci cānd nu corespund;

existenta unor mijloace de informare (mass-media) care sa se manifeste liber. Prin manifestare libera trebuie sa se īnteleaga faptul ca īsi exercita īn mod independent pozitia ce o adopta, fara ca puterea de stat, īndeosebi, sa impuna o anumita linie prin cenzura. Aceasta nu īnseamna ca mijloacele de informare sunt īn totalitate independente si fata de partide sau formatiuni politice. Esentialul, īnsa, consta īn afisarea deschisa a acestor pozitii si transmiterea unor informatii corecte, adevarate .


Document Info


Accesari: 5715
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )