Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




CONFLICTELE POLITICE SI SOCIALE

Stiinte politice


CONFLICTELE POLITICE SI SOCIALE

Conflictul este considerat de către unii sociologi drept procesul fundamental al miscării sociale,

inerent oricărui sistem social. Prin solutionarea conf1ictelor se mentine echilibrul sistemelor sociale



la un nivel superior de stabi1itate, deoarece împăcarea fortelor opuse af1ate în conf1ict este

determinată de alocarea de resurse în procesul de autoreglare si acomodare a acestora la schimbătile

din viata grupului. Conf1ictul produce o schimbare în cadrul gruputilor ssi în sistemul social de

ansamblu. Unele dintre consecintele sale sunt:

- crearea sau revitalizarea cadrului normativ în care are loc competitia;

- formarea de structuti pentru consolidarea noului cadru;

- stimularea căutării de aliati si, prin ur 242b15c mare, de noi asocieti ale grupului;

- stimularea în cadrul grupurilor afiate în conf1ict a schimbărilor orientate spre realizarea

concomitentă a unei coeziuni si integrări mai mari si crearea premiselor pentru noi conf1icte interne

ss lupta pentru putere.

Fiind o expresie a miscării permanente, o contradictie perpetuă între laturile sale, conflictul este

un fapt constant a1 vietii soc iale,o caracteristică esentialâ a structurii si proceselor sociale.

Societătile sunt, în esentă, produse ale interactiunii oamenilor si, prin urmare, contin latent formele

si forta de manifestare a conf1ictului. Din punct de vedere al ordinii sociale, conf1ictul prezintă

două consecinte:

poate submina stabilitatea socială, determinând o tendintă de reasezare a structutilor; poate fi un

indiciu al insuficientei controlului social. Conf1ictul mai poate fi conceput si ca o disfunctie sau un

simptom al unei societăti incă imperfect integrate. Conflictele

BruceF.Ryan, Social and Cultural Change, The Ronald Press Company, New York, 1969,

p.49.

politice, chiar dacă nu sunt "functionale", sunt absolut necesare pen-tru existenta proceselor sociale.

Favorizând inovatia ss creativitatea, conf1ictul împiedică osificarea sistemului social. În cadrul

grupurilor si î

ntre grupuri, conf1ictul poate evita o blocare a miscării sociale în

conformism. "Opozitia dintre valori si interese, dintre ceea ce este si ceea ce, după unele grupuri, ar

trebui să fie, conf1ictul dintre intere-sele satisfăcute si noile grupuri si pătuti sociale care îsi

revendică partea lor de putere, de bogătie ss de statut, toate acestea au fost gene-ratoare de

vitalitate".

Conf1ictul prezintă două laturi antagonice, ssi anume: aceea de a contribui la integrarea

"sistemelor" sociale si ac eea de a provoca schimbări. După Coser, conflictul poate avea functia de

a elimina ele- mentele disociative ale unei relatii politice si de a restabili unitatea. În conditiile sol

utionării unui antagonism între două interese politice, conf1ictul are o functie stabilizatoare si

devine un element integrator al sistemului politic. Ca si competitia, mobilul conf1ictului este

câutarea si lupta pentru obtinerea resurselor rare. Grupurile aflate îrt conf1ict rivalizează pentru

cucerirea putetii. "Regulile sta-bile" ale competitiei pun accentul pe un singur tip de conf1ict, conf1ictul

reglementat de norme juridice, politice si mo rale. "Competitia induce căutarea de obiecte

rare, după regulile stabilite care delimi- tează strict jocul competitiei; obiectivul primordial este

obiectul rar si nu nedreptatea cauzată adversarului ca atare sau distrugerea sa".

Dar, de cele mai multe ori, conf1ictele tind să depăsească, în violentă si intensitate, regulile

jocului competitional, în functie de valoarea, raritatea resursei politice urmărite si intensitatea

dorintei. De exemplu, un partid care doreste cu ardoare puterea nu se va da în lătun să falsifice în

favoarea lui rezultatele alegerilor; un partid sau un om politic vor încerca sâ mituiască

functionarii publici pentru a procura anumite avantaje în lupta pentru putere: acordarea de

subventii, de spatiu de publicitate, bani pentru propagandă etc.. De aceea, autorizând conf1ictele,

grupurile mai putin structurate si societătile deschise iau măsuti de protectie împottiva tipului de

con2 RalfDahrendorf, Classes et conflits de classes dans la soci6t6 industrielle, La

Hayc, Mouton, 1972, p.

L. Coser, The Functions of Social Conflict, The Free Press, Collier, NewYork,1956,

p.8O.

f1ict care ar pune în pericol institutiile fundamentale ale statului. Interclependenta dintre gruputile

antagonice are efecte duaie: pe de o parte, pare să favorizeze aparitia de conf1icte în cadrul

societătilor, iar pe de altă parte, contribuie la mentinerea coeziunii sistemului social ss previne,

astfel, dezintegrarea lui. Un grad înalt de interdependentă între părtile af1ate în conf1ict va spori

capacitatea sistemului de a con-trola conf1ictul, "presupunând, de altminteri, că cu cât părtile af1ate

în conf1ict sunt mai bine integrate în societate, cu atât mai putin violent pare să fie conf1ictul". De

fapt, violenta si intensitatea conflictelor sunt functie de gravitatea cauzelor si rtu de armele luptei,

acestea din urmă fiind induse tocmai pentru a exptima gravitatea situatiei conf1ictuale. "Un conf1ict

se manifestă cu intensitate tidicată dacă pretul victoriei sau al înfrângerii este foarte important

pentru protagonisti; cu cât acestia acordă mai multă importantă natutii si solutionării sale, cu atât

acest conf1ict este mai intens". Contrar intensitătii, violenta se poate manifesta ptin două

modalităti: printr-o progresie care merge de la discutiile si dezb aterile pasnice sau aprinse,

contestarea activă, până la luptele active, precum grevele, ciocnirile de stradă si conf1ictele armate;

ptintr-o răbufnire bruscă, urmare a unei tensiuni acumulate în timp si a inexistentei unor forme de

absorbtie a continuturilor antagonice din viat politicâ.

Distinctia dintre rase constituie - după Mautice Duverger - un important factor de

antagonisme politice. În unele tări - de exemplu în sudul S.U.A., în Aftica de Sud, la diferite

natiuni din America Latină - acest factor domină complet viata politică. Dar nu este vorba de un

fapt biologic. "Antagonismul nu este cauzat de natura fiziolo-gică a raselor, ci de reprezentări

colective pe care ele si le fac în legătură cu aceasta si cu comportamentele care derivă cu necesitate

de aici. Aceste reprezentări colective sunt, la rândul lor, rezultate ale situatiilor psihologice si

sociologice care derivâ atât din strategia politică a miscârii, cât si din mecanismele psihice ale

transferului"

In aceeasi ordine de idei vom observa că resortul psihic care scoate la suprafată conf1ictele

latente etnice sau religioase se bazează, in unele situatii, pe transferul conf1ictelor economice,

mascate sub

s RalfDahrendorf, op.cit., p.

s Ibidem.

6 Maurice Duverger, Introduzione alla politica, Editori Laterza, Bari, 1973, p.

forma ideologiei egalitariste, în domeniul etnic sau religios, datorită unor reprezentări colective

inoculate ptin propagandă. În fosta Iugoslavie sau în fosta U.R.S.S., conflictele etnice ss religioase

au izbucnit pe fundalul unor mari inegalităti economice în dezvoltarea regională, dar fără să pună în

cauză chiar respectivele discrepante. Jocul reprezentărilor etnocentriste declansat de strategiile

politice a dus la activarea prejudecătilor; or, acestea nu ar fi putut să aparâ fără baza reală a

diferentelor între venituri si între standardele de viată. Până în 1989, discrepanta dintre veniturile pe

cap de locuitor în cele ,ase republici ex- iugoslave se prezenta în felul următor: Croatia si Slovenia

- un venit pe cap de locuitor de 660.000 de dinari; Serbia -440.000 de dinari; Bosnia si

Hertegovina - 220.000 de dinari. Totusi, ca ss în cazul Mezzogiorno-ului italian, nimeni nu făcuse

caz de aces-te decalaje, care erau considerate un rezultat al conditiilor istorice de dezvoltare. In alte

cazuti, precum în Africa actuală (Rwanda, Somalia, Burundi), rivalitătile acumulate între etnii au

izbucnit pe fundalul unor clivaje afective accentuate, pe care institutiile politice ale statului nu au

reusit să le neutralizeze.


Document Info


Accesari: 1654
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )