Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload


Constitutionalism, liberalism si studiul politicii


Constitutionalism, liberalism si studiul politicii


Constitutionalismul modern este interesat de limitarea puterii prin lege si are la baza suveranitatea poporului. Declinul constitutionalismului se datoreaza unor motive politice si academice: raspandirea constitutiilor, aparitia de probleme noi, ascensiunea behaviorismului si critica liberalismului.

Constitutionalismul clasic

Prin constitutionalism intelegem limitarea puterilor statului, limitare care are loc prin respectarea drepturile omului, domnia legii etc.

Putem spune ca avem o traditie a constitutionalismului clasic, adica a constitutionalismului din perioada antica si medievala. Aici intalnim diverse instrumente pentru limitarea puterilor statului.



Constitutia oferea un standard de legitimitate a actiunilor conducatorilor. Limitarile clasice sunt legate de lucruri ca:

o      Limitarile din legea naturala sau legea divina, bazate pe dictatul naturii sau al divinitatii. Doctrina clasica este legata de natura umana, pentru ca o constitutie nu poate ignora natura umana, capacitatile, nevoile si defectele ei.

o      Traditii, practici, obiceiuri care sa limiteze puterea politica.

o      Participarea crescuta la treburile cetatii, cum se practica in Atena si Roma, era un alt instrument de control al puterii. Aceste practici participative pareau sa apere continutul constitutional nescris, sa ajute la aplicarea legii nescrise.

Limitarile din constitutionalismul clasic au totusi limitele lor:

o      Traditiile, cutumele etc. nefiind codificate, pot fi neclare sau contradictorii.

o      Chiar daca am gasit interpretarea potrivita a cutumelor, ramane problema aplicarii legii. In constitutionalismul clasic aplicarea legii depinde, in cele din urma, de bunavointa oficialilor si nu avem limitari interne ale puterii. Participarea nu este o solutie pentru ca un conducator poate oricand gasi portite pentru abuzuri. Cand suveranul incalca legea nu ramane decat abilitatea coercitiva a diverselor agentii sociale, a unor forte externe, pentru a restabili ordinea.

Instrumentele de control antice sau medievale nu reusesc sa limiteze cu adevarat puterea. Cu greu putem vorbi de un constitutionalism clasic.

Constitutionalismul modern

Constitutionalismul incepe propriu-zis in epoca moderna, la doua secole dupa Reforma, odata cu emergenta statului secular si a ideii de suveranitate a poporului.

In prima instanta, in secolul XVII, avem teoria suveranitatii absolute a monarhului si practicile absolutiste din Anglia si Franta. Insa la sfarsitul secolului XVIII, suveranitatea poporului inlocuieste absolutismul.

La John Locke apare explicit ideea de a limita puterile regelui prin suveranitatea poporului. De altfel, o trasatura a constitutionalismului modern este constructia de limitari formale ale politicului bazate pe suveranitatea poporului.

Constitutionalismul modern impartaseste ideologia drepturilor naturale ale prin care sa controlezi puterea politica. Pentru ca experienta istorica a aratat ca exista o tendinta a conducatorilor sa devina opresivi.

Multe limitari constitutionale moderne au la baza distinctia intre politic si social, intre privat si public. Pentru ca modernii disting intre stat si societate. Cele doua erau identice in constitutionalismul clasic.

James Madison ne atrage atentia ca oamenii nu sunt ingeri si ca de accea avem avem nevoie de stat. Care la randul lui trebuie controlat. Citindu-l pe Madison, ajungem la concluzia ca regulile constitutionale sunt valide independent de sistem, ca trebuie sa fie cunoscute si ca pot fi schimbate odata cu emergenta unor noi obietive ale societatii, fiind creatii umane: ceea ce a fost valid intr-o perioada de timp, nu mai este in alta.

Deoarece limiteaza statul fara sa-i nege existenta, constitutionalismul pare suspect de incoerenta. Aceasta dificultate conceptuala este formulata de Sir Robert Filmer, aparator al lui Charles I si al absolutismului. Filmer crede ca puterea de a face legi poate fi arbitrara si ca este o contradictie sa faci legi pentru a face legi. Insa tocmai aceasta contradictie sta la baza constitutionalismului.

Declinul constitutionalismului

Azi termenul constitutie se identifica mai degraba cu un set de institutii formale decat cu o ideologie. In trecut aceasta se identifica cu liberalismul, cu limitarea puterii arbitrare a statului. Termenul constitutionalism pare demodat si irelevant. Disparitia constitutionalismului din spatiul academic are la baza atat motive politice, cat si academice.

Politic

Motive politice sunt apelul raspandit la constitutii scrise si inadecvarea statului minimal la problemele moderne.

Raspandirea constitutionalismului

Constitutionalismul este trivializat, discreditat prin raspandirea lui. Azi aproape orice tara are constitutie, inclusiv cele care practica politici autoritariste. Universalitatea lui l-a golit de continut. In plus, o colectie internationala de constitutii n-ar fi un ghid eficient pentru practica politica.

Aparitia de probleme noi

Multe din problemele de azi nu mai pot fi rezolvate cu instrumentele constitutionalismului statului limitat. Cresterea populatiei, a inegalitatilor economice, nevoia de a conserva resursele naturale si de a reglementa utilizarea tehnologiilor periculoase sunt astfel de probleme.

Academic

Motive academice sunt ascensiunea behaviorismului si critica liberalismului.

Ascensiunea behaviorismului

In stiinta politica, constitutionalismul este victima revolutiei behavioriste din anii 50. Prin aceasta a avut loc o distragere a atentiei specialistilor de la institutii la comportament, de la legi si structuri formale la sisteme si aranjamente sociale, de la filosofia normativa la generalizari empirice din care lipsesc judecatile de valoare. Insa asa se neglijeaza filosofia politica si istoria ei. Conceptele traditionale par sa nu aiba rigoare stiintifica, precizie. De exemplu, in dezbaterea intre Marea Britanie si coloniile americane din 1760 privind semnificatia constitutiei Marii Britanii, fiecare parte era convinsa ca interpretarea ei este corecta. In stiinta insa nu ne putem baza pe concepte atat de vagi.

Critica liberalismului

Nemultumirea fata de liberalism contribuie la neglijarea constitutionalismului. Constitutionalismul este strans legat de liberalism daca ne gandim ca primul a fost un atac al individualismului la adresa absolutismului european. De aceea, critica individualismului este implicit o critica a constitutionalismului. Critica la adresa liberalismului ia forma a. respingerii statului minimal in numele virtutii civice si a lidershipului b. atacului la formalismul legii si al procedurilor.

Liberalismul neglijeaza virtutile civice

Istoric, constitutionalismul a vazut statul ca pe un rau necesar. Pentru statul liberal exista o prapastie intre public si privat. Statului ii este interzis sa participe la viata morala a cetatenilor si nu poate fi niciodata un educator civic. Resuscitarea interesului pentru virtutile civice a dus la critica statului minimal. Pentru ca liberalismul pare sa fi golit cetatenia de semnificatie si sa fi redus participarea la viata cetatii la vot. A neglijat responsibilitatea si lidershipul, nevoia de a ghida cetatenii. De aceea, in cautarea noastra pentru restabilirea virtutii civice trebuie sa abandonam liberalismul si constitutionalismul. Un raspuns la aceasta obiectie ar fi ca si liberalismul este interesat de virtuti, chiar daca multe discutii contemporane asupra liberalismului si constitutionalismului par sa ignore aceasta problema. Interes pentru virtutile civice gasim la teoreticienii republicani de secol XVIII, la James Harrington in Oceana sau chiar la autori contemporani ca John Ralws.

Liberalismul este formalist

Liberalismului i se reproseaza ca pune accent pe simpla conformare la reguli si proceduri mai degraba decat pe rezultate. Acesta este indiferent la situatii de urgenta, la probleme noi si, in genere, face abstractie de continut.




Document Info


Accesari: 75
Apreciat: hand icon

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )