METODE DE IMPLEMENTARE A POLITICILOR SOCIALE

METODE DE IMPLEMENTARE A POLITICILOR SOCIALE

Modalitatile de implementare a modelului social european sunt dintre cele mai variate si corespund complexitatii politicii sociale, formand o gama larga de abordari ce cuprind elemente strategice, instrumente financiare, legislative si analitice, metode de dialog si coordonare. Astfel stabilit ca obiectiv principal , stimularea statelor membre in vederea concentrarii resurselor in privinta urmatoarelor initiative comunitare:

Cooperare intra-regionala (INTERREG), Dezvoltare rurala (LEADER), Egalitatea sanselor (EQUAL).

Strategia europeana de ocupare a fortei de munca

„Strategia europeana de ocupare a fortei de munca” a fost adoptata odata cu introducerea, in Tratatul de la Amsterdam (1997), a capitolului referitor la ocuparea fortei de munca (Titlul VIII). Strategia are drept scop combaterea somajului la nivelul UE si a fost conceputa ca instrument principal de trasare si coordonare a prioritatilor comunitare in aceasta directie, prioritati ce vor fi adresate de fiecare stat membru in parte.

Pe baza Cartii Albe privind Dezvoltarea, Competitivitate si Ocuparea Fortei de Munca, elaborata de Comisie in 1993, Consiliul European de la Essen (9 si 10 decembrie 1994) a identificat cinci domenii prioritare de actiune pentru a promova ocuparea fortei de munca[1]:
-sporirea sanselor de angajare prin promovarea investitiilor in formarea profesionala;
-asigurarea unei corelari tot mai stranse intre dezvoltare si crearea de noi locuri de munca;
-reducerea costurilor salariale indirecte;
-cresterea eficientei politicilor promovate pe piata muncii;
-sporirea ajutorului acordat grupurilor care afectate in mod deosebit de somaj.

In functie de prioritatile identificate, strategia este structurata pe patru piloni, fiecarereprezentand un domeniu de actiune a carui dezvoltare contribuie la o mai buna ocupare a fortei de munca la nivel comunitar[2]:

1) angajabilitatea – ce reprezinta o noua cultura in sfera ocuparii fortei de munca si se

refera la abilitatea de a fi angajat, contribuind la combaterea somajului in randul

tinerilor si la combaterea somajului pe termen lung;

2) antreprenoriatul – ce promoveaza crearea de noi locuri de munca prin incurajarea

dezvoltarii locale;

3) adaptabilitatea – ce are in vedere modernizarea organizarii muncii si promovarea

contractelor de munca flexibile;

4) asigurarea de sanse egale – se refera in special la adoptarea de masuri speciale pentru

femei, in scopul reconcilierii vietii profesionale cu viata personala

„Reformele pe piata muncii aduc roade, insa, daca Europa doreste sa raspunda in mod serios si eficient la provocarile globalizarii si ale unei populatii active in scadere rapida, flexicuritatea trebuie sa fie la ordinea zilei. Lucratorii trebuie sa poata circula cu usurinta si incredere de la un loc de munca la altul”, a declarat Vladimir Špidla, Comisarul European pentru Ocuparea Fortei de Munca, Afaceri Sociale si Sanse Egale. El a adaugat de asemenea: „Actuala ameliorare a perspectivelor economice ne ofera ocazia sa sporim eforturile noastre in ceea ce priveste reformele.”

Modul de functionare a strategiei este structurat pe mai multe etape, dupa cum urmeaza:[3]

1) stabilirea unor „Directii in ocuparea fortei de munca” (Employment Guidelines), document elaborat anual si avand la baza o propunere a Comisiei Europene ce este discutata si aprobata de Consiliul European (Consiliul de Ministri);

2) elaborarea unor „Planuri nationale de actiune”(National Action Plans) de fiecare stat membru in parte, ce descriu modul de aplicare a elementelor documentului anterior la nivelul

statului membru respectiv;

3) elaborarea, de catre Comisie si Consiliu, a unui „Raport comun asupra ocuparii” (Joint Employment Report) ce are la baza planurile nationale de actiune;

4) trasarea de recomandari specifice pentru fiecare stat membru (recomandari ale Consiliului, baza propunerilor Comisiei).

Fondul Social European

Fondul Social European (FSE), infiintat prin Tratatul de la Roma, Fondul Social European reprezinta principalul instrument financiar pentru actiuni structurale al Uniunii Europene ce prevede mijloacele de punere in aplicare a obiectivelor Strategiei europene de ocupare a fortei de munca: protectia si promovarea fortei de munca, combaterea somajului[4], a discriminarii si a excluderii sociale.

In particular, FSE constituie instrumentul de implementare a Strategiei europene de ocupare si finanteaza trei tipuri de actiuni: formarea profesionala reconversia profesionala si masuri ce duc la crearea de locuri de munca. In urma procesului de reforma prin care au trecut fondurile structurale in 1999, prioritatile de actiune s-au schimbat iar pentru perioada 2000-2006 FSE a sprijinit masurile de combatere a somajului, de dezvoltare a resurselor umane si integrare pe piata muncii cuprinse in Strategia de ocupare. Astfel, prioritatile tematice pentru perioada 2000-2006 sunt grupate in doua categorii: (a) adaptarea la noua economie manifesta in cadrul dialogului social si (b) promovarea strategiilor locale de ocupare (a fortei de munca) si inovare.

Pentru prima categorie, au fost stabile 5 astfel de teme:

      anticiparea schimbarii economice si sociale;

      utilizarea instrumentelor informatice in cadrul dialogului social;

      noi abordari in directia dezvoltarii responsabilitatii sociale corporative

      modernizarea organizarii muncii;

      promovarea invatarii continue.

Pentru promovarea strategiilor locale (categoria b), prioritatile tematice sunt date de:

      analizarea situatiilor existente la nivel local privind ocuparea fortei de munca;

      dezvoltarea de parteneriate locale, cu actori relevanti din diferite sectoare;

      studii si cercetari relevante pentru pregatirea strategiilor locale de ocupare;

      dezvoltarea si implementare de strategii locale;

      monitorizare si evaluare;

      schimbul si diseminarea de informatii, dezvoltarea de retele.

Dupa cum se poate observa, aceste prioritati reiau prioritatile Agendei Politicii Sociale si ale

Strategiei de ocupare si le translateaza la nivel practic.

Finantarea prin FSE este sustinuta si de programul comunitar EQUAL, care sustine actiuni ce

promoveaza egalitatea de sanse si lupta impotriva discriminarii, alaturi de un set de Actiuni

inovatoare[5] ce promoveaza noi abordari privind formarea profesionala si adaptarea industriala (si cunoscute ca masuri ale „Articolului 6”).[6]

Perfectionarea politicii comunitare in materie de securitate sociala constituie un subiect constant de preocupare a UE. O armonizare completa in sensul crearii de reguli juridice uniforme in domeniul securitatii sociale nu este nici posibila, nici de dorit in viitorul apropiat. Este necesar sa se realizeze o armonizare partiala si o extindere a coordonarii regimurilor de securitate sociala.

Regulamentul nr. 883 2004 sustine cadrul Regulamentului 1408/1971, inclusiv principiile sistemului de coordonare a securitatii sociale.

Regulamentul are aplicabilitate urmatoarelor categorii de persoane: resortisantilor unuia din statele membre, apatrizilor si refugiatilor care sunt rezidenti intr-un stat membru si care se afla sau s-au aflat sub incidenta legislatiei unuia sau mai multor state membre, precum si membrilor de familie si urmasilor acestora.

Regulamentului se aplica si urmasilor persoanelor care s-au aflat sub incidenta legislatiei unuia sau mai multor state membre, indiferent de cetatenia acestor persoane, in cazul in care urmasii lor sunt resortisanti ai unui stat membru sau apatrizi sau refugiati care sunt rezidenti intr-unul din statele membre.

Domeniul de aplicare al Regulamentului nr.883/2004 se realizeaza in privinta tuturor legislatiilor referitoare la ramurile securitatii sociale[8]:

      prestatiile de boala;

      indemnizatiile de maternitate si de paternitate asimilate;

      indemnizatiile de invaliditate;

      prestatiile pentru limita de varsta;

      prestatiile de urmas;

      prestatiile in cazul unor accidente de munca si boli profesionale;

      ajutoarele de deces;

      ajutoarele de somaj;

      prestatiile de pre-pensionare;

      prestatiile familiale.

Regulamentul se aplica regimurilor generale si speciale de securitate sociala, contributive si necontributive, precum si regimurilor relative la obligatiile angajatorului sau ale armatorului. Regulamentul se aplica si prestarilor speciale in bani, cu caracter necontributiv, care prezinta concomitent si caracteristicile ajutorului social. De asemenea regulamentul mai sus mentionat nu se aplica asistentei sociale si medicale, nici regimurilor de prestatii in favoarea victimelor razboiului sau consecintelor acestuia. De asemenea s-a realizat o deosebire intre regulamente , deosebire observata de membrii academici si anume , aceea ca Regulamentul nr. 883/2004 reglementeza situatia cetatenilor statelor membre ale Uniunii, pe cand Regulamentul nr. 1408/71 a reglementat doar situatia lucratorilor salariati si al lucratorilor independenti[9].

Recent a fost adoptat un nou program UE, numit PROGRESS acesta se raporteaza la ocuparea fortei de munca si solidaritate sociala.

Desfasurandu-se pe langa Fondul Social European (FSE), programul a inceput in 2007 si se va desfasura pana in 2013. Acest program le inlocuieste pe cele patru anterioare, care s-au finalizat in 2006, acoperind actiuni impotriva discriminarii, egalitatea intre barbati si femei, masuri de ocupare a fortei de munca si de lupta impotriva excluderii sociale. UE a optat pentru un program unic pentru a rationaliza si a fluidiza finantarea UE, cat si pentru a-si concentra activitatile in vederea cresterii impactului.[10]

Uniunea Europeana prin institutiile sale a conceput cu atentie noul program pentru a sprijini aceasta politica de dezvoltare si aplicarea sa in 5 domenii:

      ocuparea fortei de munca

      protectie si incluziune sociala

      conditii de munca

      nediscriminare

      egalitatea intre sexe

PROGRESS[11] va asigura faptul ca politica sociala a UE ramane consecventa pentru a face fata provocarilor politice majore si se va concentra pe actiuni care necesita un efort european combinat. Va lucra pentru a sprijini statele membre in vederea asigurarii faptului ca isi respecta angajamentele fata de UE , implementeaza si aplica in mod uniform legislatia UE. Pentru a realiza aceste lucruri, programul va opera in parteneriat cu guvernele, dar si cu autoritatile locale, angajatori, sindicate si cu sectorul voluntar.

In consecinta, PROGRESS va utiliza fondurile pentru[12]:

• Intarirea implementarii Strategiei Europene de Ocupare a Fortei de Munca si a metodei

deschise de coordonare in domeniul protectiei si incluziunii sociale

• Imbunatatirea mediului si conditiilor de munca, inclusiv a sanatatii si securitatii la locul

de munca si reconcilierea intre munca si viata de familie

• Asigurarea implementarii efective a principiului nediscrimininarii si a principiului

egalitatii de gen si asigurarea faptului ca acestea sunt unificate in considerare in toate

politicile UE.

PROGRESS ARE SASE OBIECTIVE GENERALE. ACESTEA SUNT[13]:

• Imbunatatirea cunostintelor si intelegerii situatiei statelor membre prin analiza,

evaluarea si monitorizarea minutioasa a politicilor

• Sprijinirea dezvoltarii instrumentelor statistice, metodelor si indicatorilor comuni in

domeniile acoperite de program (clasificate pe gen si grupe de varsta, acolo unde e

cazul)

• Sprijinirea si monitorizarea implementarii legislatiei comunitare si a obiectivelor politice

in statele membre pentru a evalua eficacitatea si impactul acestora

• Promovarea crearii de retele si a invatarii reciproce si identificarea si diseminarea

bunelor practici si abordarilor novatoare la nivel UE

• Imbunatatirea constientizarii participantilor si a publicului larg asupra fiecarui domeniu

al politicii

• Marirea capacitatii retelelor cheie ale UE de a promova, sprijini si dezvolta ulterior

politicile si obiectivele UE

1. Sectiunea ocuparea fortei de munca

Programul urmareste sa sprijine aplicarea „Strategiei Europene a Muncii”, prin introducerea si dezvoltarea unor indicatori statistici pe care sa-i utilizeze in studii si analize, asa incat sa se inteleaga mai bine situatia de fapt pe piata muncii. Pentru ca Orientarile si Recomandarile Europene privind Ocuparea Fortei de Munca » (European Employment Guidelines and Recommendations - EEGR) sa nu ramana litera moarta, “Progress” monitorizeaza si evalueaza masura in care ele sunt aplicate in interactiune cu EES si cu celelalte politici europene cu tenta sociala.

In contextul European Employment Strategy promoveaza cunoasterea reciproca, organizand schimburi intre diverse state membre, pe politici si metode de ocupare.

Antrenand actorii regionali si locali, programul stimuleaza constientizarea nevoii de politici sociale, promoveaza dezbaterile pe teme de angajare a fortei de munca, asa incat sadisemineze cat mai larg informatiile pe aceasta tema.

2. Sectiunea protectie si incluziune sociala

O metoda bine cunoscuta in integrarea economica europeana, Metoda Deschisa de Coordonare (Open Method of Coordination – OMC) joaca un rol esential in zona protectiei si incluziunii sociale. In scopul cunoasterii starii de protectie si incluziune sociala si a realitatilor in regiunile sarace, “Progress” isi propune sa utilizeze statisticile, analizele si studiile, pe care apoi sa le utilizeze in evaluarea masurii in care OMC[16] se aplica in diverse zone.
De asemenea, promoveaza schimbul de politici privind strategiile de protectie sociala si incluziune, asa incat practicile care s-au bucurat de cel mai mare succes sa se poata extinde.
Declansand dezbateri, indeosebi in randul ONG-urilor, “Progress” cauta sa sensibilizeze societatea la nevoia de incluziune si protectie sociala.
Prin expertii existenti in fiecare stat membru, angrenati in retele europene, programul cheama la dezvoltarea abilitatilor de a promova politicile existente la nivel unional.

3. Sectiunea conditii de munca

Obiectivele operationale ale acestei sectiuni tintesc spre ameliorarea conditiilor de munca si a mediului in care se munceste, incluzand conditiile de sanatate si protectia muncii.
Pe lista acestor obiective se regasesc studiile si analizele de impact ale politicilor, legislatiei si practicilor europene existente, asupra conditiilor de munca. Incurajand aplicarea legislatiei muncii existente la nivel unional, prin monitorizare, cursuri de training si crearea de retele intre entitatile specializate din diverse state, “Progress” urmareste in final ridicarea standardelor de munca. [17]
Prin actiuni preventive in sfera sanatatii si securitatii muncii, programul urmareste reducerea gradului de imbolnaviri profesionale si al numarului accidentelor la locul de munca.
Punand in dezbatere cat mai larga conditiile de munca, programul stimuleaza interesul pentru aceasta tematica si deschide calea unor masuri de ameliorare a situatiei.
4. Sectiunea diversitate si combaterea discriminarii
Eliminarea discriminarilor pe piata muncii se urmareste prin evaluarea impactului legislatiei existente, utilizand ca instrument analizele si studiile, bazate pe statistici. Pregatirea specialistilor, monitorizarea aplicarii normelor si crearea de retele de specialisti vor fi obiective operationale concrete. Circularea informatiile despre situatiile concrete existente in diverse tari in materie de discriminare pe piata muncii, ca si promovarea dezbaterilor pe aceste teme vor beneficia de finantari din “Progress”, in scopul promovarii politicilor comunitare in domeniu.
5. Sectiunea egalitate intre femei si barbati Studiile si analizele vor fi si pe acest palier principala parghie de ameliorare a intelegerii starii de fapt, evaluand masura in care se aplica normele comunitare, pentru a stabili un punct de plecare in viitoarele politici de egalitate intre femei si barbati. Practica unor cursuri de perfectionare profesionala si de cooperare intre organismele de specialitate se va extinde, beneficiind de fonduri din acest program. La fel ca si la celelalte 4 sectiuni, se pune accent si pe diseminarea informatiilor, stimularea dezbaterilor si promovarea celor mai reusite practici, pentru a sustine politicile comunitare.
Programul “Progress” este deschis publicului larg si organismelor private, institutiilor si persoanelor particulare, dupa cum urmeaza: statelor membre; serviciilor de angajare a functionarilor publici; autoritatilor locale si regionale; organismelor specializate care s-au creat in baza legislatiei europene; partenerilor sociali; organizatiilor neguvernamentale; universitatilor si institutelor de cercetari; expertilor in evaluare; institutelor nationale de statistica; mass – media.
Pe langa statele membre ale U.E. (de la 1 ianuarie 2007si Romania), la programul “Progress” au acces si statele membre ale AELS, tarile candidate si tarile din Balcanii Occidentali care au acorduri de stabilizare si asociere.

CONCLUZII

Concluziile acestei cercetari stiintifice sunt trasate in privinta importantei cu care tratatele si documentele esentiale au reusit sa miste societatile statelor membre, paturile sociale catre o idee de unitate in diversitate, altfel spus transfer de putere de la stat la organizatie supranationala. Desi poate sa para o opinie suspecta si chiar pesimista federalizarea ce acum pare imposibila, va fi candva posibila cu ajutorul unui impuls al miscarilor transparente, ale curentelor ce vor aduce noi stari de perceptie asupra pulsului spatiului social european. Tratatele si documentele esentiale sunt atat fundamentul organismului international, Uniunea Europeana cat si instrumentele cu care cetateanul european porneste in trasarea evidenta a drepturilor si libertatilor sale, intr-un spatiu cu o istorie partajata, cu o istorie destul de recenta, a masinariei europene, ce incearca sa stabilizeze arena in care statele membre isi desfasoara valorile identitare. Economia europeana se invarte in jurul unor variabile, precum evolutie continua, competitivitate, atat regionala cat si mondiala si datorita jocurilor dintre marile puteri, ce iau decizii la nivel institutional inalt, se tine cont de factorul decizional esential, omul, apoi cetateanul, apoi lucratorul, apoi cel ce iese din viata angajamentului muncii. Resursa umana este mobilizatorul cresterii economice, asta pe langa parghiile economice care aduc un plus de eficienta strategiilor. Recent Uniunea Europeana prin institutia specifica Comisia Europeana a propus spre dezbatere Carta verde privind modernizarea dreptului muncii, o provocare pentru secolul 21, aceasta metamorfoza a dreptului muncii se fundamenteaza pe concepte precum flexibilitate si securitate, impreuna formand foarte cunoscuta flexicuritate. Dreptul muncii trebuie sa ofere protectia si fluidizarea proceselor si reactiilor dintre actorii principali ai ramurei, angajatorul, lucratorul, si reprezentantii acestora(patronate, sindicate). Evolutia continua, sau mai precis invatarea pe tot parcursul vietii este o prioritate. Legandu-ne de Strategia de la Lisabona si mai cu seama de liniile directoare ale acesteia, putem considera ca evolutia desi oarecum limitata, exista! timpul si corecta implementare a cerintelor europene punand astfel o amprenta accentuata asupra eficacitatii metodelor si abordarilor prin intermediul documentelor esentiale, iar la nivel regional european prin intermediu tratatelor, ce au o forta juridica expansiva si egala.

Carta drepturilor fundamentale ale lucratorilor cat si Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene traseaza directia democrata cu care Europa se identifica la acest moment.

Drepturile fundamentale ale cetatenilor dar mai ales ale lucratorilor sunt mult mai bine cunoscute si aparate de catre organismele institutionale aferente. Comunicarea intre institutie si cetatean se afla pe o cale ascendenta, se doreste si se pune in aplicare o mai buna informare cu privire la drepturile lucratorului in raport cu angajatorul si pretentiile acetuia, de asemenea nelipsind a fi expuse si obligatiile lucratorului. Prin politicile sociale, institutiile comunitare isi propun si reusesc intr-o oarecare masura sa creeze un mediu propice de elaborare a sistemului de coordonare si echilibrare a contrabalansului statelor ce formeaza aceasta „ panza de paianjen” continua, intesata de strategii cu obiective binestiute.

Antiteza esecuri si reusite, evolutie si stagnare efectiva, joaca rolul unei functii variabile, ce ca rezultat final are o crestere continua a societatilor din statele membre UE, iar realizarea obiectivului de echivalare reala a statutului de putere economica mondiala fata de celelalte mari puteri,este unul din imboldurile ce duc la indeplinirea scopului esential.

Raportul de contributie al tratatelor si documentelor esentiale, prezentate in acest studiu, si-a propus sa evidentieze si sa dezvolte punctele de vedere si planurile diferite ale perceptiei tematicii , insa totul cu obiectivul aprofundarii, unor procese si fenomene, ce de la data aderarii Romaniei la UE, nu ne mai sunt indiferente sau aleatorii, vizandu-ne intr-un mod direct.