Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload






























Organizarea interna a parlamentului

Stiinte politice


Organizarea interna a parlamentului

1. Generalitati



Camerele parlamentului, precum si parlamentul īn īntregul sau (mai ales ca, uneori, īn sistemul bicameral se lucreaza si īn sedinte comune) sunt organisme colegiale, cu o compozitie numeroasa, care lucreaza si decid numai īn plenul lor, īn sesiuni. Pentru ca munca parlamentara sa se desfasoare īn bune conditiuni, pentru ca proiectele de legi, de decizii, de hotarāri, sa fie pregatite, se organizeaza si formatiuni restrānse de lucru, care sunt partiale si īnchise. Astfel s-a realizat o organizare interna a deputatilor sau senatorilor, organizarea cuprinzānd birouri, comitete, comisii, grupuri etc. Aceste structuri interne, de lucru, sunt organizate si īsi desfasoara activitatea potrivit regulamentului fiecarei camere. Ele sunt alese, numite, formate de catre fiecare camera, fara amestecul executivului (guvernului). Deci aceasta organizare interna este prin excelenta opera parlamentului (autonomia organizatorica a Parlamentului).

2. Grupurile politice parlamentare

Īn Parlamentul Romāniei, deputatii si senatorii se pot organiza īn grupuri parlamentare potrivit regulamentului fiecarei Camere [art. 64 alin. (3) din Constitutie].

Grupurile parlamentare se organizeaza separat pentru Camera Deputatilor si pentru Senat. Ele se formeaza imediat dupa ce deputatii si senatorii s-au īntrunit īn prima lor sedinta. Potrivit regulamentelor celor doua Camere, ī 19419s187t n vederea "formarii organelor de lucru si desfasurarii activitatii" deputatii sau senatorii se constituie īn grupuri parlamentare alcatuite din cel putin 10 membri (la Camera Deputatilor) si 7 membri (la Senat) care au figurat īn alegeri pe listele acelorasi partide sau formatiuni politice. Daca deputatii unui partid sunt mai putin decāt 10, īn vederea formarii grupurilor parlamentare, fie se pot reuni īntre ei (deci membri ai diferitelor partide), fie se pot afilia la grupurile parlamentare constituite potrivit regulii de baza. Dupa constituire, grupul parlamentar īsi alege un lider (presedinte) si, dupa caz, unul sau mai multi loctiitori (vicepresedinti). Liderul grupului comunica respectivei Camere numarul membrilor si componenta nominala a grupului sau parlamentar.

Regulamentul Camerei Deputatilor si Regulamentul Senatului dau o importanta sporita grupurilor politice parlamentare. Acestea:

fac propuneri pentru componenta comisiei de validare, īn limita numarului de locuri aprobate pentru fiecare grup; de altfel comisia de validare trebuie sa reflecte, īn mod proportional, configuratia politica a Camerei sau Senatului, asa cum rezulta ea din constituirea grupurilor parlamentare;

- propun candidati pentru alegerea presedintilor celor doua camere;

- propun candidati pentru alegerea vicepresedintilor, secretarilor si chestorilor birourilor permanente, īn limita locurilor rezervate;

- prin presedintii lor īsi dau acordul īn desemnarea membrilor comisiilor parlamentare, cu respectarea reprezentarii proportionale;

- pot propune īncetarea calitatii de membru al unei comisii parlamentare sau īnlocuirea unui membru;

- pot propune membri īn Comisia de mediere;

- pot cere modificarea ordinii de zi ;

- pot prezenta amendamente;

- pot cere presedintelui Camerei, prin presedintii lor, verificarea īndeplinirii cvorumului;

- pot cere īncheierea dezbaterii unei probleme puse īn discutia Camerei Deputatilor.

Īn afara acestor atributii mai pot fi identificate si altele, cu nuantarile firesti īntre Camera Deputatilor si Senat. Astfel, la Camera Deputatilor, presedintele īmpreuna cu liderii grupurilor repartizeaza locurile īn sala de sedinte pentru fiecare grup parlamentar, liderii negociaza alcatuirea biroului permanent, delegatii grupurilor parlamentare nereprezentate īn biroul permanent pot fi invitati la sedintele acestuia īn care se dezbate ordinea de zi, grupurile parlamentare au initiativa legislativa etc. Grupurile parlamentare de la Camera Deputatilor au la dispozitie: sala de īntruniri si alte spatii pentru desfasurarea activitatii, precum si dotarile de birou necesare; un numar de experti; mijloace de transport, o secretara dactilografa. Totul se asigura din bugetul Camerei. La Senat pe lānga grupurile parlamentare pot fi angajati 1-5 experti, precum si un sef de cabinet.

3. Opozitia parlamentara

Ca rezultat al pluralismului politic īn orice parlament ce functioneaza īntr-un sistem democratic se identifica majoritatea parlamentara (care sustine guvernul) si opozitia (minoritatea parlamentara).

Īn mod firesc majoritatea are un rol deosebit, deseori decisiv īn functia deliberativa a parlamentului. Un sistem democratic si elastic permite īnsa reflectarea īn deciziile parlamentare si a celorlalte tendinte, care nu-s majoritare, dar care pot avea o asemenea perspectiva. De aceea opozitia, care poate fi majoritatea de māine, ocupa uneori un loc oficial īn cadrul institutiilor politice si, deci, si a parlamentului.

4. Birourile si comitetele



Īn functie de structura concreta a parlamentelor, fiecare camera sau parlamentul īn īntregul sau īsi aleg birouri, denumite uneori permanente. Aceste birouri sunt organe interne ale camerelor parlamentare (ale parlamentului cu structura unicamerala) a caror organizare, atributii si functionare sunt stabilite prin constitutie si regulamentele camerelor.

Biroul permanent este format din deputati, respectiv senatori, se alege pe durata unei legislaturi sau numai a unei sesiuni si cuprinde, de regula, un presedinte, vicepresedinti, secretari si chestori. Biroul permanent are o serie de atributii care privesc buna organizare si desfasurare a lucrarilor camerei, sprijinirea activitatii deputatilor sau senatorilor. Unele atributii apartin, de regula, presedintelui biroului permanent, sau vicepresedintelui care-1 īnlocuieste precum prezidarea lucrarilor, masurile de ordine, supunerea la vot anuntarea rezultatului votului.

Īn Romānia fiecare camera a parlamentului īsi alege cāte un birou permanent. Constitutia stabileste principalele reguli īn acest domeniu, prin art. 65 alin. (2). Astfel, potrivit Constitutiei, presedintii Birourilor permanente se aleg pe durata mandatului camerelor, īn timp ce ceilalti membri ai birourilor permanente se aleg pe durata sesiunii. De asemenea Constitutia permite revocarea membrilor birourilor permanente īnainte de expirarea mandatului. Regulamentele Camerei Deputatilor si Senatului stabilesc īn detaliu organizarea si atributiile birourilor permanente. Aceste regulamente disting īntre presedintele Camerei si restul biroului permanent cāt priveste alegerea si atributiile.

Biroul permanent al Camerei Deputatilor are urmatoarele atributii:

a) propune Camerei data īnceperii si data īncheierii sesiunilor parlamentare;

b) solicita presedintelui Camerei convocarea unei sesiuni extraordinare;

c) supune aprobarii Regulamentul Camerei precum si propunerile de modificare a acestuia;

d) prezinta Camerei Deputatilor spre aprobare proiectul de buget al acesteia si contul de īncheiere a exercitiului bugetar;

e) pregateste si asigura desfasurarea, īn bune conditii, a lucrarilor Camerei;

f) primeste si distribuie proiectele si propunerile de legi, precum si rapoartele comisiilor parlamentare;

g) īntocmeste proiectul ordinii de zi a sedintelor si programul de lucru;

h) organizeaza relatiile Camerei cu parlamentele altor state si cu organizatiile parlamentare pe baza consultarii, īn functie de natura actiunilor avute īn vedere, a Comitetului director al Grupului Romān al Uniunii Interparlamentare, a grupurilor parlamentare, a Comisiei de politica externa si a altor comisii parlamentare, informānd Camera Deputatilor, asupra masurilor stabilite, inclusiv cu privire la componenta nominala a delegatiilor;

i) supune spre aprobare Camerei Deputatilor componenta delegatiilor permanente la organizatiile parlamentare mondiale sau regionale, pe baza consultarii grupurilor parlamentare si cu respectarea configuratiei politice a Camerei;

j) aproba statul de functii si regulamentul serviciilor Camerei Deputatilor; supune aprobarii Camerei structura serviciilor acesteia;

k) conduce si controleaza serviciile Camerei;

1) aproba regulamentul privind paza si accesul persoanelor īn sediul Camerei Deputatilor;

m) īndeplineste orice alte atributii prevazute de regulament, de legi sau īnsarcinari date de Camera.

Enumerarea acestor atributii evidentiaza clar rolul si functiile Biroului permanent al Camerei Deputatilor. Cāt priveste Senatul, Regulamentul acestuia prevede, īn principiu aceleasi atributii, cu nuantari desigur.

Anumite atributii sunt stabilite pentru presedintele Camerei, ele putānd fi exercitate, īn conditiile regulamentului si de catre vicepresedintii biroului permanent. Aceste atributii sunt:

a) convocarea īn sesiuni;

b) conducerea lucrarilor Camerei, fiind asistat de 2 secretari;

c) conducerea lucrarilor biroului permanent;



d) asigurarea ordinii īn timpul dezbaterilor si respectarii regulamentului;

e) anuntarea rezultatului votarii si a hotarārilor adoptate;

f) reprezentarea Camerei īn relatiile interne si externe;

g) asigurarea legaturii cu celelalte autoritati publice.

De asemenea, presedintii Camerelor au unele atributii privind controlul constitutionalitatii realizat de catre Curtea Constitutionala.

Secretarii biroului permanent au ca atributii: īntocmirea listei īnscrierilor la cuvānt; prezentarea propunerilor, amendamentelor si oricaror alte comunicari adresate adunarii; efectuarea apelului nominal; notarea rezultatului votului; tinerea evidentei hotarārilor adoptate; vegherea la īntocmirea stenogramelor si proceselor-verbale; asistarea presedintelui īn realizarea atributiilor care-i revin etc.

Chestorii au ca atributii: verificarea modului de gestionare a patrimoniului camerei; exercitarea controlului financiar asupra cheltuielilor efectuate:

prezentarea īn camera a bugetului acesteia si īncheierea exercitiului bugetar anual; asigurarea mentinerii ordinii īn localul camerei etc.

5. Comisiile parlamentare

a. Definitie si functii

Comisiile parlamentare sunt organisme interne de lucru. Ele au un rol deosebit īn pregatirea lucrarilor, precum si īn exercitarea functiilor parlamentare, cu deosebire a celor legislativa si de control. Crearea comisiilor parlamentare este determinata de faptul ca adunarile parlamentare (camere) sunt prea numeroase pentru a delibera util daca nu dispun de analize si studii prealabile. Acestea se realizeaza prin organisme mai restrānse, prin comisii, care au devenit organisme esentiale ale muncii parlamentare.

b. Clasificari

Comisiile parlamentare sunt de diferite categorii. Pe criteriul timpului pentru care sunt alese, comisiile parlamentare sunt permanente si temporare.

Comisiile permanente, cele mai importante de altfel, sunt alese pe durata mandatului parlamentar, īn timp ce comisiile temporare (ad hoc) sunt alese pe o durata mai scurta de timp, durata determinata mai ales de problema ce li se repartizeaza spre studiu, avizare, sau control.

Aceasta clasificare a comisiilor parlamentare este cea mai raspāndita, cu observatia ca īn tarile care se inspira dupa sistemul britanic, aceste doua categorii nu sunt atāt de nete si distinctia se face mai mult dupa criteriul competentei si nu dupa cel al duratei.

Exista apoi comisii parlamentare comune pentru ambele camere si comisii proprii fiecarei camere; comisii speciale, comisii de ancheta, comisii de mediere.

c. Componeta si desemnarea membrilor

Īn sistemul parlamentar romānesc potrivit Constitutiei camerele īsi pot constitui comisii permanente, comisii de ancheta, comisii speciale. De asemenea, se pot constitui comisii comune pentru Camera Deputatilor si Senat.

d. Comisiile permanente

Īn activitatea parlamentara comisiile permanente au un rol deosebit, ele fiind alese pe durata mandatului camerei (parlamentului) sau a sesiunii. Pentru ca activitatea acestor comisii sa fie utila si eficienta ele sunt īn general specializate pe domenii de activitate precum: economie si finante, afaceri externe, stiinta si īnvatamānt, aparare, sanatate etc.

Comisiile permanente sunt organisme interne ale parlamentului de studiere si avizare precum si de control. Numarul comisiilor permanente, denumirea lor, gradul de specializare difera de la un sistem constitutional la altul.



Organizarea comisiilor permanente rezulta din regulamentele Camerei Deputatilor si Senatului. Membrii comisiilor permanente sunt alesi de catre fiecare Camera pe principiul reprezentarii proportionale a grupurilor parlamentare sau prin negocieri īntre reprezentantii acestora. Candidaturile se propun de grupurile parlamentare, īn limita locurilor ce rezulta din propor-tionalitatea mentionata mai sus, iar membrii comisiilor sunt desemnati prin acordul presedintilor grupurilor parlamentare, cu respectarea principiului reprezentarii proportionale a acestora. Trebuie adaugata aici si regula īn sensul careia un deputat sau un senator trebuie sa faca parte din cel putin o comisie permanenta.

e. Comisiile temporare (ad-hoc)

Aceste comisii pot fi alese pentru orice probleme sau domenii de activitate, pentru o problema (afacere) determinata. Atributiile lor se limiteaza la scopul īnfiintarii. De regula sunt alese comisii temporare pentru redactarea unor proiecte de legi sau pentru exercitarea unui control aprofundat īn anumite domenii de activitate (ele se regasesc aici sub denumiri ca "de ancheta", "speciale" etc.)

f. Comisii speciale (,jelect comittees")

Comisiile speciale sunt acele comisii alese (desemnate) pentru a examina o problema aparte, speciala si pentru a face recomandari camerei parlamentare. Ele examineaza foarte rar proiecte de legi. Sunt alese pentru o durata de timp necesara rezolvarii problemei, fiind deci comisii temporare.

Constitutia Romāniei, prin art. 64 alin. (4) prevede posibilitatea īnfiintarii de comisii speciale, iar regulamentele Camerei Deputatilor si Senatului detaliaza aceste prevederi.

g. Comisiile comune (mixte)

Parlamentele cu structuri bicamerale īsi aleg si unele comisii comune (mixte), pentru probleme (domenii) de interes comun pentru ambele Camere. Comisiile mixte pot fi permanente sau temporare.

Parlamentul Romāniei ales īn 1990 si-a ales asemenea comisii comune si anume: Comisia pentru apararea si asigurarea ordinei publice; Comisia de politica externa. Posibilitatea organizarii de comisii comune este prevazuta atāt īn Constitutie (art. 64), cāt si īn regulamentele celor doua Camere, precum si īn Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului.

Prin Hotarārea nr. 26 din 13 mai 1993, Camera Deputatilor si Senatul au instituit o comisie speciala pentru elaborarea propunerii legislative privind statutul deputatului si senatorului, formata din 16 deputati si 16 senatori (M.Of. nr. 100 din 20 mai 1993). Este un exemplu clasic de comisie speciala si comuna.

h. Comisiile de ancheta

Categorie de comisii ce pot fi create de catre adunarile parlamentare, denumirea lor evoca exact scopul crearii lor. De regula, ele sunt comisii temporare si desigur speciale.

Potrivit Regulamentelor parlamentare fiecare din cele doua Camere poate īnfiinta o comisie de ancheta, la cererea unei treimi din membrii sai. Comisia de ancheta poate cita ca martor orice persoana care poate avea cunostinta despre vreo fapta sau īmprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului īn cauza īn care formeaza obiectul activitatii comisiei. La cererea comisiei, orice persoana care cunoaste vreo proba sau detine vreun mijloc de proba este obligata sa le aduca la cunostinta sau sa le īnfatiseze. Este, de asemenea, prevazuta obligatia institutiilor si organizatiilor de a da concursul la solicitarile comisiei de ancheta, desigur īn conditiile legii, īn vederea aflarii adevarului comisiile au dreptul de a solicita experti si expertize.

i. Comisiile de mediere

Comisiile de mediere se formeaza īn parlamentele cu structura bicamerala perfecta sau quasi-perfecta atunci cānd īn procedura de legiferare intervin solutii legislative diferite īntre cele doua Camere.

Anterior revizuirii Constitutiei comisiile de mediere erau prevazute atāt pentru activitatea de legiferare obisuita a Parlamentului, cāt si pentru īndeplinirea functiei de constituanta derivata. Ulterior revizuirii, comisiile de mediere mai subzista numai pentru adoptarea legilor constitutionale (art. 151 din Constitutia revizuita). Ca masura tranzitorie, comisiile de mediere au fost metinute doar pentru legile care se aflau īn curs de dezbatere la cele doua Camere la data adoptarii legii de revizuire a Constitutiei.

Regulamentele Camerelor Parlamentului Romāniei, modificate si ele ca urmare a revizuirii Constitutiei, stabilesc cum se organizeaza si cum functioneaza Comisiile de mediere. Comisia de mediere este formata din 7 deputati si 7 senatori, desemnati de birourile permanente, la propunerea grupurilor parlamentare. Comisia se īntruneste la convocarea presedintelui comisiei sesizata īn fond de la Camera care a adoptat ultima proiectul legii constitutionale. Comisia īsi stabileste regulile de lucru si termenul pāna la care va prezenta raportul sau. Prezidarea lucrarilor se realizeaza prin rotatie de catre un senator si un deputat, īn ordinea stabilita de comisie. Hotarārile se iau cu majoritatea membrilor, iar īn caz de paritate votul presedintelui este hotarātor. Atunci cānd comisia nu ajunge la un acord sau cānd una din Camere nu aproba raportul comisiei de mediere, textele aflate īn divergenta se supun dezbaterii Camerei Deputatilor si Senatului, īn sedinta comuna, care vor adopta textul definitiv conform art. 151 alin. (2) din Constitutie cu votul a cel putin trei patrimi din numarul deputatilor si senatorilor.





Document Info


Accesari: 6975
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )