Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload






























PUNCTE DE VEDERE PRIVIND GENEZA STATULUI

Stiinte politice


PUNCTE DE VEDERE PRIVIND GENEZA STATULUI

Din cele expuse până acum rezultă că nu poate exista o istorie a statului fără întelegerea formelor

pe care le cunoaste raportul stat/societate. Ca instituire a socialului, statul creează unitatea si



coeziunea c omunitătii; dar prin autonomizarea sferei politice, a sta-tului, acesta este pus în cauză

de contractul social pr 939f56j in care societatea civilă se separă de stat sau îl controleazi. conform

intereselor sale. Această dialectică a raporturilor dintre stat ti societate, dintre unitate si diversitate,

dintre interioritatea ti exterioritatea puterii politice a statului în raport cu nevoile dezvoltării sociale

va constitui o piatră de încercare pentru specia1istii în domeniu, preocupati de individu-alizarea

"codului genetic" al statului.

În această ordine de idei, problematica statului, ca instit uire a raporturilor de putere în tesutul

social, cunoatste o brusci. înviorare prin contributiile aduse de scolile antropologice franceze,

începând

cu anii '70, la clarificarea raportului stat-societate. Originea statului, adevărată obsesie pentru

antropologia politică, va găsi în studierea relatiei privilegiate a puterii politice, raportul dominati-do

minanti, o sursă fertilă de inspiratie. De la "microtlzica putts.rii", lansată de Michel Foucault ss

până la "megamecanismele puterii", evidentiate de Gilles Deleuze tsi Felix Guattari , puterea

politică este definită. într-o manieră structural-pozitivistă la primul tsi într-o abordare istori-cogenetică

Ia ultimii. Pentru Michel Foucault, puterea nu are un cen-tru, un fundament unic, o

proprietate determinantă care să o legi- timeze. Aidoma miscărilor cuantice din microfizică ce se

produc si se reproduc în toate datele realitătii, fări. o cauză sau un scop anume:

"Această microtlzică presupune că puterea care se exercită nu este concepută ca o proprietate, ci ca

o strategie, că efectele sale de dominatie nu sunt atribuite unei «apropieri», ci unor dispozitii,

manevre, unor tactici, tehnici, functionări (...). Această putere se exercită. mai degrabă decât se

posedă, ea rtu este «privilegiul» dobân-dit sau conservat al clasei dominante, ci efectul de ansamblu

al pozitiilor sale strategice - efect care se manifestă si uneori continuă pozitia celor care sunt

dominati (...). Ea nu se aplică, pur si simplu, ca o obligatie sau ca o interdictie, celor care «nu o au»;

ea îi învestetste, trece printre ei ss prin ei: ea se sprijină pe ei... Aceste relatii coboară în adâncul

societi.tii... ele nu se localizează în relatiile dintre stat tsi cetăteni sau la limita corpurilor" . Pentru

Michel Foucault, integrarea raporturilor de putere, ca bază a puterii de stat, nu mai are loc conform

schemei clasice: dominatia unei minorităti asupra majoritătii si manifestarea latentă a fortei de

coercitie legitim instituită. Acestea nu ar fi date initiale în co nstructia statului, ci "forme

terminale": "Nu există o opozitie binară si globalăîntre domi- natori si dominati, acea stă dualitate

repercutându-se de sus în jos... până-n profunzimile corpului social" . Puterea este omniprezentă

"nu

s Vezi, în special, Michel Foucault, Surveiller et punir. Naissance de la prisun, Paris, NRF,

1975; Idem, La volonts de savoir, I, din ciclul Histoire de la sexualitt, vot. I, Paris, NRF, 1976.

Gifles Deleuze, Felix Guattari, L'anti.Oedip, capitalisme et schizophrsnie, Paris, Ed. de

Minuit, 1972; Fehx Guattari, La rsvolution moleculaire, Paris, Ed.

Recherches, 1977.

6 M. Foucault, Surveiller et punir..., p. 3 1-32.

M. Foucault, La volonts de savoir..., p. 124.

pentru ci. are privilegiul de a regrupa totul sub invincibila sa unitate, ci pentru că ea se produce în

fiecare clipă, în fiecare punct, sau mai degrabă în orice relatie de la un punct la altul. Puterea este

peste tot:

n't pentru că înglobează totul, ci pentru că vine de pretutindeni. Iar «puterea», în ceea ce are ea

permanent, repetitiv, autoreproductiv, nu este decât efectul de ansamblu care se conturează plecând

de la toate aceste mobilităti; în1stuirea care îtsi ia ca punct de sprijin pe fiecare dintre ele s în

schimb, caută să Ie fixeze ... este numele pe care îl dărn unei situatii strategice complexe, într-o

societate dată

Pentru Gilles Deleuze si Felix Guattari, statul rtu mai apare ca produs al evolutiei sociale, ca

instituire a raporturilor de putere, a raporturilor de clasă, a inegalitătii economice etc.. El apare

înzestrat cu toate atributiile "Urstaatului" (statul originar) care se produc si se autoreproduc prin

megamecanismele puterii primitive, de-a lungul istoriei. Notiunile cu ajutorul cărora cei doi autori

explică aparitia statului primordial, înscris chiar în sânul societătii primitive, sunt:



megamecanismul teritorial; corpul, ca dat fundamenta1 al existentei (înteles ca suport sau ca obiect

al actiunii); dorinta (înteleasă ca pulsiune a interesului); fluxurile mecanice (obiectivarea intereselor

si inscriptionarea lor în socius); socius (interferenta relatiilor si actiunilor în tesutul social);

codificarea si decoditlcarea dorintei (concretizarea tsi tlxarea actiunilor sub forma unor cutume sau

tendinte în corpul social). Dorinta generează fluxurile mecanice care pun în miscare masinile:

"dorinta cuplează fluxurile continue cu obiectele partiale, fragmentate în mod esential. Dorinta

determină curgerea, curge tsi opretste" . Dorinta nu trebuie confundati. "cu privatiunea sau cu

legea; cu o realitate naturali. sau spontană; cu plăcerea sau chiar - si îndeosebi - cu sărbătoarea.

Dorinta este întot-deauna ajustati., urzită pe un plan de imanentă sau de compozitie, care trebuie el

însusi construit în acelasi timp în care dorinta ajustează sau urzeste" 10. Dacă dorinta este " un

sistem de legături din aproape în aproape în termeni dependenti, mecanismul, dimpotrivă, este un

ansamblu de "apropieri" ale unor entităti eterogen independente"'t

8 Ibidem, p. 122-123.

Gilles Deleuze, Felix Guattari, op. cit., p. 1 1.

10 GiILes DeLeuze, C. Pamet, Dialogues, Paris, Flammarion, 1977, p. 128.

11 Ibidem.

Nu trebuie însă confundate dorinta cu mecanismul: cuplarea mecanismelor prin fluxurile

dorintei continuu produse permite crearea si recrearea societătii, a sociusului. Această creatie este

posi-bilă datorită a două procese concomitente: 1. aparitia mestsamecanismului teritorial, prin

combinarea dintre "Corpul plin" (teritoriul, Pământul) tsi actiunea; 2. codificarea fiuxurilor, adici.

marcarea teri-toriului, ca loc al sociusului: "În primul rând, societatea nu este un loc a1 schimbului

în care esentialul ar tl a circula sau a face si. circule, ci un socius de inscriptionare în care esentialul

este de a marca si a fi marcat. Fluxul femeilor tsi copiilor, f1uxul turmelor si al grânelor, f1uxul

spermei, al fecalelor si al menstrelor, nimic nu trebuie să scape" 12s Din acest sistem universal si

primordial al dorintei, prin intermediul mecanismelor teritoriale, codificarea si decodificarea

f1uxurilor înscriu în "corpul plin" (Pământul, teritoriul) primele forme ale sociusului. Acest proces

care permite consemnarea eveni- mentului originar în memoria colectivă generează datoria de

supunere în fata acestui act fondator, a Urstaatului. Mai târziu, când f1uxul dorintelor va capta în

mecanismele sale organizarea primitivă, sistemele de schimb, de rudenie, de filiatie si de aliantă, "în

locul mecanismului teritorial, «megamecanismul» statului, piramidă functională care are despotul în

vârf, înotor imobil, aparatul birocra-tic ca suprafată laterală si organ de transmisie, locuitorii satului

1a bază, ca piese care lucrează" se instituie ca o unitate superioară. Astfel, codificarea dorintei

face din ea apanajul suveranului, face ca legea să fie dorintă, iar dorinta lege.

"Statul este dorintă care trece din capul despotului în inimile supusi1or si din legea intelectuală

în orice sistem fizic care se desprinde sau se eliberează de ea. Dorintă. a statului, cel mai fantas-tic

mecanism de represiune este încă dorintă, subiect care doreste si obiect al dorintei" . Aparitia

proprietătii private, a schimbului, a claselor duc la falimentul codurilor din Urstaat, la decodificarea

si modificarea f1uxurilor: "Fluxurile decodificate prin statul despotic într-o stare de latentă

scufundă. tiranul, dar, totodată, îl aduc la suprafată sub forme neasteptate - îl democratizează, îl

oligarhizează.,

12 Ibidem, p.

13 Ibidem, p. 230.

14 Gilles Deteuze, Felix Guattari, op. cit., p. 262.

îl segmentarizea.ză, îl monarhizează si întotdeauna îl interiorizează si îl spiritualizează, având ca

fundal Urstaatul în stare latentă de a cărui pierdere nu se poate consola".

Tos în perspectiva căutării originii si a nucleului socialitătii statu-Iui se af1ă studiile de

antropologie politică ale lui Pierre Clastres , care au deschis ipoteze noi tsi provocatoare în studiul

statului. Editlcându-si concluziile pe baza cercetărilor societătilor amerindi-ene din America, în

special la triburile de indieni tupi-guarani, Pierre Clastres neagă, căutând originile statului, însesi

princ ipiile care au devenit elemente constitutive ale teoriei modeme despre stat După Pierre



Clastres, principiul evolutionist în istoria umanitătii îtsi relevă valoarea lui epistemologică reală

numai dacă este raportat la originea puterii politice. Putere care defineste, în esentă, institutia

politică numiti. stat tsi a cărei prezenti. sau absentă împarte comunitătile

umane în , tat", sau primitive si s

"societăti fără s , , " ocietăti cu stat", sau civilizate. Dar natura tsi conditia

puterii rămân înci. un mister dacă ne gândim ci. în aceleasi perioade istorice pot coexista societăti

prirni-tive cu stat tsi societăti primitive fără stat, sau, mai recent, societatea incasă versus societătile

amerindiene. In societătile primitive fără stat, caracteristicile puterii politice care permit comunitâtii

politice continuitatea organizării, ordinii si ierarhiei lipsesc. Nu există nici clase sociale, apărute în

urma schimbului inegalitar, nici raportul dominant/clominati, nici "monopolul violentei fiz ice

legitime". Seful traditional (de trib, de grup, de fratrie etc.) nu este concomitent si sef politic, în

virtutea prerogativelor ce decurg din legitimitatea mitico-istorică. a functiei. Într-o societate a

abundentei, lipsită de conf1icte, unde economia de subzistentă oferă o abundentă de bunuri

materiale printr-un efort minim, "spatiul organizării nu este locul unei puteri, iar figura "tsefului"

(denumire destul de neinspirată) nu pretlgureazi. prin nimic pe cea a unui viitor despot"' s. În

viziunea lui Pierre Clastres, însesi avantajele materiale si simbolice, care derivă din functia de sef,

reprezintă pentru acesta "tot atâtea servituti care fac din

15 Ibidem, p. 264.

16 Pierre Ctastres, La Socists contre L'Etat. Recherches d'anthropologie poli-tique, Paris,

Ed. du Minuit, 1974; Idem, Le grand parler, Mythes et textes sacres des Indiens Guarani,

Paris, Le Seuil, 1974s Ldem, Chronique des Indiens Guyaki, Paris PLon 1972

Pierre Clastres, La Socists contre L'Etat, p. 178.

el un fel de prizonier al colectivitătii. s eful este venerat în neputinta sa si «opulenta lui este visul în

stare de trezie a grupului»" 18. În aces-te conditii, ce factori au determinat "aparitia misterioasă,

ireversibilă., mortală pentru societătile primitive, a ceea ce cunoastem sub numele de stat" 19s

Ipoteza unei cuceriri din exterior, desi valabilă în princi-piu, nu răspunde în mod peremptoriu la

problema originii statului, datorită procesualitătii înd elungate a instituirii raporturilor de putere.

Rămâne cealaltâ ipoteză, sustinută de P. Clastres, a exploziei demogratlce care necesită. o nouă

organizare socio-economica. Această necesitate a dus la aparitia puterii politice. Dar această instituire

a raporturilor de putere nu este doar efectul nevoii de unitate tsi organizare, ci este si cauza lor.

Cauza tsi forma primă a instituirii sta-tului se află, după Marcel Gauchet, în afara societătii, în

orizontul comun al credintelor omu lui primitiv. Credinta religioasă într-o fortă transcendentă

impune, la origini, comunitătilor umane o căutare a sensului, o finalitate a lor, după modelul

extramundan: "Prin inter- mediul religiei se trasea.ză o linie de demarcatie între oameni tsi

modalitătile organizării lor în societate. Centrul ratiunilor care prezidează organizarea societătii se

af1ă în afara societătii. Aceasta în scopul de a împiedica posibilitatea ca oricine să poată vorbi în

numele legitimitâtii ultime a treburilor colective si de pe pozitiile fundamentului - adică de a

exercita puterea" . Această capacitate a credintei de a servi concomitent ca functie po1itică

(nucleul incipient al puterii) si ca structură socială se bazează pe premonitia inconstientu1ui colectiv

că existenta socială este superioară constiintei indi- viduale tsi purtătorului ei material, individual:

"Sentimentul existentei colectivitătii trebuie să se concretizeze într-o credintă un animă tsi obiectivi.

- independentă de contstiintele individuale. Pentru ca o societate să existe si Si. se mentină, este

nevoie ca agentii sociali să creadă cumva în superioritatea absoluti. a faptului social asupra realitătii

palpabile a persoanelor. Functie pe care o îndep1ineste credinta în su perioritatea fiintelor

supranaturale"

18 Pierre Clastres, Philosophie de la chefferie indienne, în: L.'Homme, 11, nr. 1,

1962, p. 42.

19 Pierre Ctastres, La Socists contre l'Etat, p. 172.

20 Marcel Gauchet, La dette du Sens et les racines de l'Etat, politique de la

religion primitive, în: Libre, nr. 2/1977, p. 20.

21 Ibidem, p. 10.





Document Info


Accesari: 1174
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )