Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Politica europeana de coeziune economica si sociala - Raspunsul Romaniei: directii de actiune, autoritati responsabile

Stiinte politice


Politica europeana de coeziune economica si sociala
Raspunsul Romaniei: directii de actiune, autoritati responsabile

This article focuses on the analysis of the principles and general orientation of the European politics of economic and social cohesion, and the specific consequences that this communitarian strategy has towards Romania. Our main interest is to observe the answers given by the Management Authorities in charge with the implementation of the national operational plans. We shall also underline the measures they adopt in reaching the objectives concerning the economical growth and the economic and social development. The article wishes to offer some alternatives and solutions to the questions: How does the national strategy functionalise the attributions of the competent Management Authorities? How do the internal principles of functionality attune to the principles functioning at a communitarian level? What kind of answers are provided by the national authorities and what instruments do they use to finance this process extended over more years?



Procesul de extindere

Procesul de extindere al Uniunii Europene presupune strategii de crestere si dezvoltare adresate statelor in vederea adaptarii la cerintele impuse, precum si politici corespunzatoare care sa legitimeze si sa institutionalize aceste strategii comunitare. Receptare si valorizarea politicilor impune respectarea unor principii general valabile la nivel comunitar, gradul de respectare fiind astfel direct proportional cu beneficiile regionale, nationale sau locale ale actorilor implicati in acest proces.

Politica de alocare a fondurilor structurale este parte integranta a politicii comunitare regionale care vizeaza un astfel de proces si urmareste reducerea ecartului de dezvoltare economico-sociala intre statele membre ale Uniunii Europene, cresterea gradului de coeziune economica si sociala intre regiuni, fiind un raspuns la efectele principiilor economiei comunitare1.

In realizarea acestui obiectiv general al politicii regionale, promovate de institutiile si de autoritatile responsabile decizional cu implementarea planurilor operationale, intervin fondurile structurale si fondurile de coeziune ca instrumente de finantare. Instrumentele financiare comunitare au ca rol principal cofinantarea in statele membre a interventiilor in domeniile prioritare, atat la nivelul celor care au impact de regionalizare, cit si a interventiilor orizontale care favorizeaza comunicarea intre institutiile responsabile si statele beneficiare. Principiile comunitare sub egida carora se manifesta interventia prin fonduri europene sunt cele de: subsidiaritate, aditionalitate, complementaritate, parteneriat, compatibilitate, multianualitate, concentrare2. Toate aceste principii converg spre realizarea obiectivelor principale ale Uniunii Europene, considerate axe prioritare ale politicii comunitare de finantare prin fonduri structurale: convergenta, competitivitate si ocuparea fortei de munca, cooperare teritoriala europeana.

Din aceasta perspectiva, eficacitatea si eficienta interventiei comunitare in directia cresterii impactului politicii de coeziune economica si sociala intre statele membre este direct proportionala cu 515g69f simplificarea obiectivelor prioritare de interventie in anumite domenii de crestere si dezvoltare. Aceste doua conditii impuse de politica de coeziune presupun analiza comparativa intre liniile de actiune si principiile strategiei actuale de dezvoltare, cu liniile de actiune propuse de principiile de reforma a politicii comunitare, conform Agendei de la Lisabona3 si a celei de la Göteborg4. Pentru atigerea nivelului indicatorilor de dezvoltare comunitara, propus de catre Comisia Europeana, este necesara atingerea stadiului de economie dinamica, bazata pe cunoastere si orientata catre crestere, astfel incat sa existe o mai mare coeziune. La un alt nivel de dezvoltare, agricultura sa fie mai competitiva, iar Politica Agricola Comuna (PAC) sa devina un obiectiv general, ale carui conditii si actiuni sa fie atinse prin instrumentul financiar comunitar FEOGA, dezvoltarea rurala sa fie mai mult consolidata prin intermediul FEDER si FEOGA ca instrumente principale ale politicii comunitare de coeziune economica si sociala. Realizarea obiectivelor propuse de Comisie, presupune in mod imperativ exploatarea rezervelor piscicole in mod durabil, precum si prezervarea calitatii mediului inconjurator, intrumentul de finantare al acestor initiative fiind IFOP (pentru exercitiul financiar 2007-20013 se va transforma din instrument financiar in fond structural, Fondul European pentru Pescuit).

Pentru respectarea propunerilor de reforma a politicii de coeziune economica si sociala se urmareste simplificarea si concentrarea liniilor de actiune pe mai putine obiective si directii prioritare, demers realizat prin comasarea actiunilor de la sapte obiective prioritare de actiune la trei obiective prioritare (propunerea Consiliului din iunie 1999), astfel:

Obiectivul 1 si 2 (teritoriale): promoveaza dezvoltarea si ajustarile structurale ale regiunilor care inregistreaza intarzieri in dezvoltare, prin furnizarea de infrastructura de baza si incurajarea investitiilor in activitati economice de afaceri. Este finantat prin FEDR, FSE, IFOP si FEOGA Orientare, acopera zone NUTS nivel II (nivel-regiune), al caror PIB pe locuitor este sub 75% din media Uniunii Europene.

Obiectivul 3 (tematic): sprijina adaptarea si modernizarea politicilor si sistemelor de educatie, instruire si angajare a fortei de munca. Este finantat de FSE. Acopera intregul teritoriu al Uniunii Europene, cu exceptia regiunilor Obiectiv 1.

In acelasi timp se urmareste determinarea clara a autoritatilor responsabile cu favorizarea si eficientizarea impactului politicii de coeziune, precum si a impartirea responsabilitatii intre Comunitate si statele membre, conform principiului subsidiaritatii5 pe parcursul etapelor de realizare a obiectivelor politicii comunitare: programare, punerea in aplicare a politicii comunitare intr-un anumit domeniu prioritar si pe o regiune anume, urmarirea desfasurarii actiunilor in directia vizata de domeniul de actiune, evaluarea si controlul6.

Procesualitatea implemetarii politicii de coeziune impune responsabilitati din partea autoritatilor si a organismelor comunitare, regionale sau locale, delegate pentru fiecare domeniu si linie de actiune. De aceea este cu atat mai greu de urmarit modalitatea de implementare si derulare a fiecarui proiect comunitar, cu cat principiul subsidiaritatii impune delegarea responsabilitatii catre autoritatile din statele membre, beneficiare ale rezultatelor politicii comunitare de coeziune. Este deasemenea dificil de monitorizat procesul de absorbtie a bugetului alocat pe fonduri structurale sau pe fonduri de coeziune, cu cat actorii cofinantatori sunt reprezentati atat de sectorul public, cat si de sectorul privat, prin intermediul parteneriatelor interinstitutionale7.

Politica regionala a Uniunii Europene, finantata de Fondurile Structurale in proportie de 2/3 si de Fondurile de Coeziune, carora le este alocata 1/3 din fondurile Uniunii Europene, este influetata de cresterea inegala a statelor membre in contextul extinderii, orientand astfel concentrarea politicii de coeziune asupra a trei prioritati politice8:
1. Convergenta tarilor, cu Produsul Intern Brut mai mic decat 90% din media UE 25 si a regiunilor cu PIB pe locuitor mai mic decat 75% din media UE 25 state membre, precum si convergenta regiunilor interesate de efectele statatistice, adica 33% din populatia Uniunii Europene.
2. Competitivitatea si ocuparea fortei de munca regionale: urmareste cresterea atractivitatii si previzibilitatea schimbarilor socio-economice in alte regiuni, fara zonarea comunitara. Aceasta prioritate vizeaza la nivel global zonele care au suferit mutatii economice si migratia fortei de munca, zonele rurale in declin economic, zonele si regiunile in criza financiara, datorita dependentei acestora fata de resursele de peste. Competitivitatea si ocuparea fortei de munca regionale ca prioritate a politicii regionale a UE, acopera 18% din populatia Uniunii Europene.

Romania si fondurile structurale

La acest nivel de analiza se pun in discutie conditiile pe care ar trebui sa le respecte Romania, ca beneficiar al fondurilor structurale si al politicii de coeziune, pentru a face fata corespunzator cerintelor de competitivitate in serviciul dezvoltarii si al ocuparii fortei de munca, iar pe de alta parte, care ar fi autoritatile responsabile de respectarea conditii si prioritati de actiune in domeniul de referinta?

Pentru a face fata cerintelor impuse de statutul de membru al Uniunii Europene, propuse de Comisia Europeana, Romania ar trebui sa aiba in vedere atingerea urmatoarelor obiective si sa actioneze pentru atingerea acestora, in concordanta cu resursele economico-sociale de care dispune:
a) promovarea competitivitatii intreprinderilor mici si mijlocii pe o piata unica, complet integrata, si in particular: competitivitatea industriei, spiritul intreprinzator, dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii, potentialul inovator, investitiile in tehnologia informatiei pentru serviciile publice, precum si tehnologiile combatibile cu mediul inconjurator
b) intensificarea si imbunatatirea cercetarii si a dezvoltarii tehnologice, in concordanta cu cerintele de creare a unui "spatiu european al cercetarii inovatoare" la nivel european si realizarea unui PIB de 1% din finantarea publica pana in 2010
c) sustinerea financiara a cercetatorilor independenti, a parteneriatelor si conectarea acestora intr-o retea comunitara a tutror centrelor stiintifice nationale prin coordonarea programelor si politicilor nationale cu cele comunitare
d) interconectarea Europei prin retele comunitare care sa integreze si Romania, ca stat membru al Uniunii Europene. Costul introducerii acestora este estimat la 1% din PIB, in conditiile in care conexiunile performante ar oferi un potential adaugat de 0,23% din PIB. Costul total este evaluat la 6000 miliarde de euro, din care Romaniei ii va reveni 0,5%. Cele mai relevante cheltuieli se vor derula in perioada cadrului financiar 2007-2013, Romania fiind implicata in 26 de proiecte prioritare in domeniul politicii de dezvoltare a competitivitatii in serviciul dezvoltarii si al ocuparii fortei de munca.
e) imbunatatirea calitatii invatamantului si a formarii, punand accent pe mobilitate. Obiectivul urmarit consta in a permite universitatilor din Romania sa participe, cel putin in proportie de 10%, la programe de cercetare si stagii de pregatire continua.
f) realizarea Agendei pentru Politica Sociala. Aceasta agenda, care este parte integranta a strategiei de la Lisabona, regrupeaza legislatie, procedura de coordonare deschisa si dialog social.9

Toate aceste masuri nationale sunt in interdependenta cu demersurile comunitare, fiind parte integranta a acestora.

Pentru atingerea acestor obiective la nivel national, Comisia propune implicarea in sectoarele competitivitatii si inovatiei pe piata unica, gratie unui program cadru corespunzator. Cercetarea si dezvoltarea tehnologica, pe de o parte, si dezvoltarea durabila, pe de alta parte, ca instrumente pentru realizarea obiectivului competitivitatii si ocuparii fortei de munca, impune instrumente specifice de finantare, reunite la nivel european ca fonduri structurale si fonduri de coeziune.

Cooperarea teritoriala europeana: transfrontaliera, transnationala si interregionala.

Prioritatile de actiune ale Uniunii Europene in directia sustinerii politicii de coeziune economica si sociala la nivel comunitar, se articuleaza in jurul pilonilor de sustenabilitate si dezvoltare durabila care au reorientat politica de coeziune prin Agenda Lisabona si Goteborg: competitivitate, avad ca indici de raportare a fenomenului: inovatia, cercetarea, educatia si accesibilitatea, ocupare a fortei de munca si incluziune sociala, politici de mediu si prevenirea riscului.

Efectul obiectivului prioritar de coeziune economica si sociala la nivel comunitar, se reflecta prin favorizarea dezvoltarii intraregionale, echilibrate si durabile, atat din perspectiva activitatilor economice, a cresterii numarului si a diversificarii profilului locurilor de munca, cat si prin cea de promovare a actiunilor care vizeaza protectia mediului inconjurator si eliminarea inegalitatilor intre sexe.

Obiectivul comunitar prioritar de crestere a coeziunii economice si sociale, pus sub semnul dezvoltarii regionale si finantat prin fondurile europene este cu atat mai important si mai eficient pentru evolutia sustenabila a Uniunii Europene, cu cat este mai permisiv in ceea ce priveste conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca statele eligibile la nivel comunitar. Accesibilitatea se traduce prin existenta unui regim tranzitoriu de finantare de care beneficiaza statele. Altfel spus, ajutorul tranzitoriu degresiv, ca variabila constanta a sustinerii dezvoltarii statelor membre, are ca scop evitarea opririi bruste a finantarii realizate prin intermediul fondurilor structurale in perioada de programare 1994 -1999, dar neeligibile in perioada 2000-200610.

Perioada de programare pentru cadrul financiar 2007-2013, continua reforma impusa la nivel comunitar de etapa de programare 1994-199911, accentuand nevoia de simplificare a initiativelor comunitare si a metodelor de gestionare a resurselor; concentrarea bugetara (in favoarea convergentei, competitivitatii si a cooperarii regiunilor prioritare) si tematica (focalizarea programelor asupra prioritatilor Lisabona si Göteborg); orientarea spre o abordare startegica, bazata pe prioritatile Uniunii Europene; abordarea descentralizata si concentrata teritorial printr-o mai mare responsabilitate acordata la nivel national, local si regional; proportionalitatea controlului si a monitorizarii domeniilor si actiunilor luate in considerare de catre autoritatile responsabile, pe baza principiului subsidiaritatii. Planurile operationale din Romania, vizeaza aceste obiective.

Articularea politicii de finantare regionala a Uniunii Europene prin intermediul fondurilor comunitare, ca instrumente financiare, si politica de restructurare a initiativelor comunitare, pe de alta parte, au ca reper axial principiile generale de reforma puse in discutie de autoritatile responsabile cu implementarea eficienta si eficace a politicii de coeziune economica si sociala.

Reforma politicii de coeziune12 pentru perioada de programare 2007-2013, redefineste si reorienteaza strategia si liniile directoare de actiune economico-sociala la nivel comunitar, scopul final fiind acela de a raspunde conditiilor unei cat mai bune colaborari si negocieri intre statele membre si autoritatile responsabile la nivel comunitar.

In acest sens pentru realizarea principiul de abordare strategica este util si corespuzator contextului, definirea prioritatilor de actiune ale Uniunii Europene in conformitate cu liniile directoare strategice fixate de Consiliu, prin transpunerea de catre statele membre a acestor prioritati comunitare intr-un Cadru de Referinta de Strategie Nationala decisa de catre Comisie, precum si prin implementarea operationala prin programe regionale si tematice.

Concentrarea economica si sociala, ca principiu de reforma a politicii comunitare de coeziune, are ca obiective specifice concentrarea bugetara, astfel incat resursele bugetare sa fie concentrate asupra zonelor care au cea mai mare nevoie de acestea. Astfel concentrarea pe regiuni si pe domenii de actiune va fi reprezentata procentual: 78.54% in favoarea convergentei va fi alocat pentru: regiuni mai putin dezvoltate, tari mai putin dezvoltate, regiuni interesate de efectul statistic datorat extinderii (scaderea PIB per capita); 17.22% in favoarea competitivitatii si ocuparii fortei de munca regionale; 3.94% pentru cooperarea transfrontaliara si transnationala. Al doilea obiectiv specific al principiului de concentrare economica si sociala este concentrarea tematica, realizata prin focalizarea asupra obiectivelor de la Lisabona si Goteborg13.

Abordarea descentralizata si teritoriala, ca dimensiune a reformei politicii de coeziune economica si sociala, are ca prioritate monitorizarea fiecararei regiuni cu scopul realizarii unor programe cadru nationale pe care beneficiarii le implementeaza in concordanta cu cerintele si responsabilitatile care se impun in urma negocierilor intre Comisie si Statele Membre. In acest caz, specificul teritorial este luat in considerare, direct proportional cu anumite variabile:
. Integrarea dimensiunii urbane, cu posibilitatea sub-delegarii catre autoritatile urbane
. Atentie acordata zonelor cu handicap geografic sau natural: insule, zona montana, zone rurale cu densitate a populatiei scazuta, regiunile ultraperiferice putand beneficia, conform acestui criteriu, de o cota crescuta de co-finantare.
Zonele nordice cu o densitate a populatiei foarte scazuta, vor beneficia de alocare financiara prioritara
Regiunile ultraperiferice sunt acoperite de o alocatie specifica de compensare a costurilor in plus fata de bugetul pe care il detin aceste regiuni pentru implementarea programelor de coeziune economica si sociala.

Simplificarea politicii de coeziune economica si sociala, ca directie principala de reorientare a politicii de coeziune economico-sociala, in concordanta cu prioritatile Uniunii Europene, are ca obiective specifice de realizare: trecerea la trei fonduri structurale care sa le inlocuiasca pe cele sase: FEDER, Fondul de coeziune, SFE; fiecarui program comunitar sa-i corespunda un singur fond; integrarea proiectelor Fondului de Coeziune intr-o programare multianuala pe obiective; regulamente de gestionare identice atat pentru fondul de coeziune, cat si pentru fondurile structurale; programarea si gestiunea financiara pe prioritati si nu pe masura; regulamente de eligibilitate nationale pentru cheltuieli care sa inlocuiasca regulamentele comunitare.

Eficientizarea gestiunii si a controlului, in interesul Comunitatii Europene14 ca ultima directie de reorientare a politicii de coeziune economica si sociala ar trebui sa urmareasca urmatoarele linii de actiune: o mai clara impartire a responsabilitatilor intre Comisie si Statele Membre care sa corespunda principilui subsidiaritatii (o articulare mai clara a diferitelor nivele de control); generalizarea regulei N+215: eficienta si disciplina, cu exceptia statelor care se supun regulei N+3 (cazul Romaniei); interventia Comisiei asupra controlului si monitorizarii angajarii fondurilor, proportional cu gradul de asigurare oferit de Statul Membru, precum si interventia in cazul riscurilor financiare implicate; conditionarea platilor de angajamentul Statului Mebru, relationate de fiabilitatea sistemelor de gestiune si de control ale tarii respective; clarificarea mecanismelor de corectie financiara in caz de neregularitati; conditionarea fondului de coeziune de respectarea programelor de convergenta (suspendarea temporara a angajamentelor, cu posibilitatea restituirii fondurilor angajate in actiunile care nu respecta principiile comunitare de convergenta).

Pentru Romania, ca stat membru, autoritatile responsabile promit ca gradul de absorbtie al fondurilor de coeziune si al fondurilor europene pentru agricultura va fi in urmatorul program cadru 2007-2013, de aproximativ 90%, iar pentru celelalte fonduri europene de 85%. Romania va primi fonduri europene in valoare de 30 de miliarde de euro in urmatorii sapte ani, iar in ceea ce priveste contributia ca stat membru la bugetul Uniunii Europene, aceasta va fi de un miliard de euro in anul 2007. Procesul de absorbtie al acestor fonduri este unul destul de greoi si de complex, deoarece programele operationale nu pot fi supuse negocierilor imediate intre autoritatile responsabile din Romania si Comisie, ci numai dupa data de 1 ianuarie 2007, cand vom intra sub incidenta obligatiilor si drepturilor de stat membru.

Pentru aprobarea programelor operationale nationale, Comisia Europeana are nevoie de o perioada de aproximativ patru luni, ceea ce in cazul Romaniei inseamna ca primele licitatii pentru contractarea fondurilor se vor desfasura dupa aprobarea programelor cadru operationale, in luna iunie sau iulie. Romania va beneficia de 4 miliarde de euro pentru fiecare an al cadrului financiar 2007-2013, aceste sume urmand a fi absorbite pe domenii specifice fiecarui fond european. Diferenta dintre bugetul alocat pentru perioada de post-aderare, fata de cel din perioada pre-aderare este data de urmatoarele caracteristici: programare multianuala, opereaza pe principiul de rambursare, management descentralizat al fondurilor, implica o cofinantare si o mai mare responsabilitate locala, functionarea regulei N+2/N+3 (Romania si Bulgaria). Desi autoritatile responsabile cu implementarea proiectelor operationale apreciaza ca Roma-nia va fi capabila sa absoarba 90% din bugetul alocat fondurilor structurale si celor de coeziune, derularea complexa a procesului de absorbtie ar putea sa infirme aceasta premisa. In acest sens, recomandarea suficienta si necesara, a Comisiei Europene este de a absorbi cel putin 55% din fondurile europene, pentru a nu fi doar stat contributor la bugetul comunitar16.

In cazul in care slaba capacitate institutionala a administratiei va ingreuna ritmul de absorbtie a fondurilor europene alocate pentru finantarea proiectelor nationale, Comisia Europeana va dispune diminuarea bugetului national pentru fiecare domeniu prioritar de dezvoltare unde fondurile nu au fost absorbite eficient. Capitolul agricultura va avea cel mai mult de suferit in cazul unei slabe convergente intre normele si reglementarile nationale si cele comunitare, asfel incat, sumele acordate Romaniei ar putea sa scada cu 25%. Situatia nu ar fi singulara, ci este fondata pe analiza comparativa a gradului de absorbtie al fondurilor europene de catre statele devenite membre in 2004, in special atentia indreptandu-se asupra dificultatii dezvoltarii proiectelor post-aderare ale Poloniei si Ungariei. La acest nivel de analiza, se evidentiaza rolul administratiei publice: centrale si locale, important pentru asigurarea contextului favorabil convergentei nationale cu aquis-ul comunitar, in domeniul financiar.

Pentru respectarea cerintelor de eligibilitate si pentru desfasurarea eficienta a proiectelor, se recomanda, cu titlu imperativ, implementarea unor indicatorii de monitorizare si evaluare a stadiului de evolutie a proiectelor, impartirea clara a responsabilitatilor intre nivelul central si cel local, elaborarea unui sistem unic de colectare si cuantificare a datelor, o campanie activa de informare a principalilor beneficiarii ai fondurilor structurale, precum si a obligatiilor clare pe care le impune acest tip de finantare. Toate aceste masuri ar trebui implementate la nivel national, ca instrument de prevenire a dificultatilor de absorbtie a bugetului comunitar alocat prin programe europene, in vederea finantarii proiectelor. Se urmareste, asadar, punerea in aplicare a politicii globale de investitie pentru prevenirea si ameliorarea cauzelor anumitor fenomene, nu neaparat pentru ameliorarea efectelor. Aceasta strategie extisa la nivel de ciclu de implementare a proiectului, se transpune in constatarea faptului ca o buna evaluare si programare a proiectelor in faza ex-ante, determina realizarea obiectivelor generale si atingerea punctajelor dorite, in urma realizarii analizei ex-post. Pentru a fi posibila o astfel de evolutie, este necesar ca pregatirea si gradul de constientizare al autoritatilor responsabile lde la nivel national, sa fie unul convergent cu cerintele impuse la nivel comunitar.

Bugetul alocat finantarii proiectelor post-aderare este unul bidimensional, pe de o parte finantarea apartine Uniunii Europene, iar pe de alta parte, se pune problema co-finantari proiectelor din surse nationale, regionale si locale. Aceasta regula presupune asigurarea unui procent mai mare de co-finantare, direct proportional cu fondurile alocate de catre Uniunea Europeana in perioada post aderare. Daca, pentru derularea proiectelor in perioada de pre-aderare 2000-2006, bugetul alocat Romaniei a fost de 4.5 miliarde euro, pentru perioada de programare financiara 20007-2013, bugetul alocat fondurilor structurale va fi de patru ori mai mare. Consecinta directa si implicita a cresterii bugetare consta in necesitatea dezvoltarii unei infrastructuri convergente, cresterea a competitivitatii economice si elaborarea strategiei nationale de crestere si dezvoltare, dezvoltarea capitalului uman, modernizarea si eficientizarea mainii de lucru cu scopul adaptarii acesteia la cerintele tehnologiei actuale. Pe de alta parte, autoritatile locale vor fi obligate sa gaseasca surse alternative de co-finantare a bugetului alocat pentru fondurile structurale si de coeziune, luand masuri pentru: contractarea unor credite bancare menite sa sustina bugetul local, marirea bazei de impozitare, marirea nivelului taxelor si impozitelor locale, asocierea cu o alta unitate administrativ teritoriala care dispune de resurse necesare finantarii proiectelor comune, interrelationarea sectoarelor public-privat. Aceste alternative vor trebui puse in practica in mod transparent si corect, se vor auto-impune impune standarde de pregatire a autoritatilor administrative responsabile, luandu-se in calcul solutia unei reforme institutionale, din perspectiva convergentei, dezvoltarii sinergiilor la nivelul Uniunii Europene, precum si pentru evitarea suprapunerii si incompatibilitatii actiunilor intre autoritatile responsabile la nivel national, cu cele comunitare.

Concluzii

Corelat cu nivelul de dezvoltare nationala si cu gradul de evolutie al parametrilor comunitari ai politicii de coeziune economica si sociala, in Romania, paisprezece domenii beneficieaza de finantare prin intermediul fondurilor structurale si de coeziune: cercetare si dezvoltare tehnologica, informatizarea societatii, transport, energie, protectia mediului si prevenirea riscului, turism, cultura, regenerare urbana si rurala, suport pentru companii si antreprenori, acces la locuri de munca stabile, incluziune sociala pentru persoane defavorizate, dezvoltarea capitalului uman, investitii in infrastructura sociala, inclusiv cea de sanatate si educatie, promovarea dezvoltarii parteneriatului. Procesul de finantare are ca suport de legitimare si monitorizare a actiunilor derulate, programele operationale care detaliaza domeniile de finantare ce corespund prioritatilor nationale si comunitare. Concomitent cu respectarea criteriilor de eligibilitate impuse de cele trei domenii de actiune la nivel comunitar, este necesara orientarea programelor nationale de dezvoltare pe doua axe prioritare, astfel:
I. Prioritati tematice: dezvoltarea infrastructurii de baza la standarde europene, imbunatatirea competitivitatii pe termen lung a economiei romanesti, dezvoltarea si utilizarea eficienta a capitalului uman
II. Prioritati teritoriale: promovarea unei Dezvoltarii Teritoriale Echilibrate

In vederea adaptarii la conditiile de eligibilitate si pentru a monitoriza eficient domeniile de finantare, autoritatile manageriale au pus in discutie sapte programe operationale pentru cadrul financiar 2007-201317. Fiecare dintre acestea vor fi subordonate si monitorizate de catre Autoritatile de Management (ministerele de linie responsabile), precum si de Autoritatea pentru Cadrul de Sprijin Comunitar, in cadrul grupurilor de lucru inter-institutionale si parteneriale.

Toate aceste demersuri si actiuni pe care trebuie sa le puna in practica Romania, impun conturarea unei strategii nationale de crestere si dezvoltare, care sa raspunda eficient cerintelor comunitare ale politicii de coeziune economica si sociala. Pe de alta parte strategia nationala va urmari valorificarea atributiilor Autoritatilor de Management responsabile si armonizarea principiilor de functionare a acestora cu principiile corespondente la nivel comunitar.

NOTE
1 B.T.Padoa-Scioppa, Eficienta, stabilitate si echitate- O strategie pentru evolutia sistemului economic al Comunitatii Europene, Oxford University Press, 1987,pp. 5-10.
2 https://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/reports/cohesion3/cohesion3_ro.htm
3 Agenda Lisabona, martie 2000, are ca propune : strategia de dezvoltare dubabila, o Europa fondata pe cunoastere, competitivitate si cooperare inter-regionala, concentrarea eforturilor asupra planurilor nationale de dezvoltare, integrarea pietelor financiare si coordonarea politicii macroeconomice, modernizarea si intarirea modelului social european.
4 Agenda Göteborg este rezultatul intalnirii Consiului European, in 16 iunie la Göteborg. Defineste orientarile Uniunii Europene care fac referire la politica de coeziune economica si sociala: principiile strategiei de extindere, adoptarea strategiei de dezvoltare durabila si reforma politicii de coeziune economica si sociala, directiile politicii de coeziune economica si incurajarea reformei structurale, principiile de orientare a politicii de coeziune economica si sociala in Orientul Mijlociu si Balcanii Occidentali.
5 Subsidiaritatea, definita prin Tratatul de la Maastricht. In termeni generali, acest lucru inseamna ca o autoritate superioara nu va putea sa actioneze daca un obiectiv este atins in mod satisfacator la un nivel inferior. O consecinta a acestui lucru este ca ramane la latitudinea autoritatilor de management desemnate de catre statele membre sa selectioneze proiectele ce vor primi finantare si sa supra vegheze implementarea lor.
6 Holger Nauheimer, Project Cycle Management (PCM): New Project Management Tools or Recycled Approaches from Yesterday?, AT-Forum, No. 9, 1997.
7 vezi anexa 1, anexa 2.
8 Institutul de Politici Publice, The absorption of structural funds in Romania- Stage of preparation,Bucuresti, 2006.
9 Daniel Daianu, Amalia Fugaru, Valentin Lazea, Bianca Pauna, Dragos Pislaru, Gheorghe Oprescu, Liviu Voinea, Raportului GEA-SOREC: Romania: An Assessment of the Lisbon Scorecard", 2004. 
10 Comisia Europeana, Programme Européen de Programmation - Objectif 2, DOCUP, 2001, Bruxelles.
11 Règlement (CE) n° 1260/1999 du Conseil du 21 juin 1999 portant dispositions générales sur les Fonds structurels, JO L 161 du 26.6.1999, p. 1-42.
12 www.europa.eu, Objectifs prioritaires, Initiatives Communautaires et Actions Innovatrices, (CE) n° 1260/99.
13 DG Regio, Al treilea Raport al Coeziunii Economice si Sociale, Comisia Europeana, 2004 (ec.europa.eu/regional_policy/sources/ docoffic/official/reports/cohesion3/cohesion3_ro.htm).
14 Règlement (CE) n°438/2001 de la Commission du 2 mars 2001, fixant les modalités d'application du règlement (CE) n°1260/1999 du Conseil en ce qui concerne les systèmes de gestion et de contrôle du concours octroyé au titre des Fonds structurels  Journal officiel L 63, 03.03.2001 .
15 Communication C(2003)2982 de la Commission sur l'application de la "règle n+2" du règlement (CE) n°1260/1999
16 V.Cojanu, A.Dima, R.Musetescu, D.Pislaru, M.Stanculescu, Cerinte specifice ale gestionarii instrumentelor structurale si implicatiile pentru Romania. Institutul European din Romania, Studii de impact, PAIS II, 2004.
17 PO pentru Cresterea Competitivitatii Economice, PO Dezvoltarea Resurselor Umane, PO Transport, PO Mediu, PO Regional, PO Dezvoltarea Capacitatii Administrative, PO Asistenta Tehnica.

Bibliografie
V.Cojanu, A.Dima, R.Musetescu, D.Pislaru, M.Stanculescu, Cerinte specifice ale gestionarii instrumentelor structurale si implicatiile pentru Romania. Institutul European din Romania, Studii de impact, PAIS II, 2004
Daniel Daianu, Amalia Fugaru, Valentin Lazea, Bianca Pauna, Dragos Pislaru, Gheorghe Oprescu, Liviu Voinea, Raportul GEA-SOREC: Romania: An Assessment of the Lisbon Scorecard", Bucuresti, 2004
Communication C(2003)2982 de la Commission sur l'application de la "règle n+2" du règlement (CE) n°1260/1999
Comisia Europeana, Programme Européen de Programmation - Objectif 2, DOCUP, 2001, Bruxelles
Règlement (CE) n° 1260/1999 du Conseil du 21 juin 1999 portant dispositions générales sur les Fonds structurels, JO L 161 du 26.6.1999, p. 1-42
Règlement (CE) n°438/2001 de la Commission du 2 mars 2001, fixant les modalités d'application du règlement (CE) n°1260/ 1999 du Conseil en ce qui concerne les systèmes de gestion et de contrôle du concours octroyé au titre des Fonds structurels Journal officiel L 63, 03.03.2001 .
DG Regio, Al treilea Raport al Coeziunii Economice si Sociale, Comisia Europeana, 2004, (ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/reports/cohesion3/cohesion3_ro.htm)
Institutul de Politici Publice, The absorption of structural funds in Romania- Stage of preparation, Bucuresti, 2006
B.T.Padoa-Scioppa, Eficienta, stabilitate si echitate- O strategie pentru evolutia sistemului economic al Comunitatii Europene, Oxford University Press, 1987
Holger, Nauheimer, Project Cycle Management(PCM): New Project Management Tools or Recycled Approaches from Yesterday?, AT-Forum, No. 9, 1997
https://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/reports/cohesion3/cohesion3_ro.htm
www.europa.eu, Objectifs prioritaires, Initiatives Communautaires et Actions Innovatrices, (CE) n° 1260/99
https://www.monde-diplomatique.fr/cahier/europe/goteborg



Anexa 1

Nivelul estimat al co-finantarii programelor operationale sectoriale in Romania

Cofinantare nationala

Grand total

% din total finantare
UE

% din total finantare
Public

% din total finantare
Privat

UE

Public

Privat

Total

1. Cresterea Competitivitatii
Economice
(FEDR)

2.Infrastructura de Transport
(FEDR +FC)

3. Infrastructura de Mediu
(FEDR +FC)

4. Dezvoltarea Resurselor
Umane
(FSE)

5. Capacitate administrativa
(FSE)

6. Dezvoltarea Regionala
(FEDR)

7. Asistenta tehnica
(ERDF)

TOTAL
Convergenta

Sursa datelor: Razvan Cotovelea, Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar,Mecanisme Eficiente de cofinantare a proiectelor din fonduri structurale, o perspectiva europeana, Bucuresti, iunie 2006.

Cifrele reprezinta preturi 2004 in milioane de euro.


Anexa 2

Nivelul estimat al cofinantarii nationale pentru PO sectorial de mediu(sursa datelor: idem anexa 1)

Axe prioritare

Total UE

Buget de Stat

Buget Local

Total Surse Publice

Surse Private

Total

Surse Nationale

Grant total

% UE

% Buget de Stat

% Privat

Extinderea si modernizarea infrastructurii de apa si apa uzata- FC

Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deseurilor si reabilitarea siturilor poluate istoric- FEDER

Imbunatatirea sistemelor de incalzire municipale in ariile prioritare selectate- FC

Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protectia naturii- FEDER

Implementarea unei infrastructuri adecvate pentru prevenirea riscurilor naturale in zonele cele mai vulnerabile-FC

Asistenta tehnica- FEDER


Document Info


Accesari: 2092
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )