Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Studiu de caz privind pozitia pe care o ocupa Romania in Uniunea Europeana in functie de indicatorii dezvoltarii durabile

Stiinte politice




Studiu de caz privind pozitia pe care o ocupa Romania in Uniunea Europeana in functie de indicatorii dezvoltarii durabile



Dintre indicatorii dezvoltarii durabile existenti (83), au fost alesi un numar de 23, cei mai relevanti pentru a realiza o comparatie intre cele 27 de tari ale Uniunii Europene. Analiza datele statistice a fost realizata cu ajutorul datelor oferite de catre institutul de statistica european EUROSTAT. Am realizat deasemenea o comparatie intre pozitia statelor Uniunii Europene pe perioada anilor 1994-2007 si anul 2007 sau 2008 (in functie de disponibilitatea datelor) pentru o vedea tendinta evolutiva a acestor state comparativ cu situatia lor actuala din punct de vedere al indicatorilor de dezvoltare durabila si sustenabilitatea dezvoltarii acestor state.

1. Indicatori ai dezvoltarii durabile in Romania pentru domeniul economic

In graficul alaturat se poate observa pozitia Romaniei care se situeaza pe locul 2 in ceea ce priveste cresterea economica, cu un procent de 7,5% crestere a PIB pe perioada anilor 2000-2008 dupa Portugalia care a atins un procent de crestere economica de 8,9 pe aceeasi perioada. Cea mai scazuta crestere economica o inregistreaza conform datelor EUROSTAT, Austria cu 0,8% si Danemarca 0,6%. Desi aparent scazuta, cresterea economica, aceasta vine pe o economie nationala solida evidentiind de fapt stabilitate economica.

In anul 2008 Romania a mai urcat o pozitie in clasamentul cresterii economice a PIB cu acelasi procent de 7,5% fapt care se poate observa in graficul alaturat. Acest fapt s-a realizat deoarece Portugalia, prima clasata in anii 2000-2008 in cazul acestui indicator, a ajuns in 2008 la o valoare a cresterii PIB de 0,1ceea ce i-a sigurat locul 18 in clasament.

Tot din acest grafic reiese influenta crizei economice care a determinat diminuarea cresterii economice pana la atingerea unor valori negative in ceea ce priveste Franta, Portugalia, Regatul Unit care ating valori de -0,1 % pana la -4,1 si respectiv -4,9 in cazul ultimelor claste (Letonia si respectiv Irlanda). Se poate observa aici ca Romania nu a fost atinsa de criza economica in 2008. Interesant ar fii 838h79i de vazut in urmatorii ani cum s-a modificat aceasta crestere economica datorita crizei economice la nivelul Uniunii Europene si de ce nu la nivel mondial.

In perioada anilor 1997-2008 Romania a ocupat locul 8 in ceea ce priveste procentul din PIB alocat pentru investitii pe sectoare si anume 3,5 in timp ce Estonia prezenta un procent de 4,49 iar Austria 1,3, dupa cum se poate observa si in figura 4.

Ulterior, Romania a mai avansat 6 pozitii (fig.5) ocupand in 2008 pozitia a doua cu 5,6% din PIB alocat pentru investitii, pe locul unu fiind Bulgaria cu 5,7%. Pe ultimele locuri se alfla Germania si Austria cu 1,5% si respectiv 1,1%.

Indicatori ai dezvoltarii durabile in Romania pentru domeniul social

Cea mai mare rata a somajului in 2008 (fig.6) este atinsa de Estonia cu 13,8 urmata de Spania cu 11,3 apoi de Slovacia cu 9,5 procente.

Romania se situeaza pe locul 18 cu 5,8% urmata de Bulgaria si Regatul Unit la egalitate cu 5,6% si Luxemburg cu 4,9 procente rata somajului. Ultimele pozitii sunt ocupate de Cipru, Danemarca si Olanda cu 3,6%; 3,3% si respectiv 2,8% rata somajului.

In figura 7 se pot observa diferentele intre rata de ocupare a fortei de munca dintre sexe. Astfel, diferntele cele mai mari apar in Republica Ceha cu 51% barbati si 11% femei si in Grecia 43% barbati 66% femei. Romania se afla pe locul 23 cu 54% femei si 66% barbati. Pe ultimul loc in acest clasament se afla Regatul Unit cu un procentaj de 66% barbati si 77% femei. Desi aceste procentaje sunt mari si nu ar indica un stat situat pe ultimul loc al clasamentului ratei de ocupare a fortei de munca, sortarea s-a realizat dupa rata totala de ocupare a fortei de munca la care s-a aplicat procentajul pentru femei si barbati.

Dupa cum se poate observa in figura 8, in anul 2008 Romania ocupa locul 24 intre tarile Uniunii Europene in ceea ce priveste rata totala de ocupare a fortei de munca cu un procent de 59% fiind urmata de Italia, Ungaria si Malta fiecare avand cate 58,7%; 56,7% si respectiv 55,3%. Pe primul loc in acest caz se afla Danemarca urmata de Olanda cu 78,1% si respectiv 77,2% .

Longevitatea cea mai mare o intalnim la populatia Austriei (fig.9) care atinge 17,3 ani la barbati si 21,8 ani la femei. Romania ocupa din acest punct de vedere locul 22 cu 13,2 ani la barbati si 16 ani la femei.

Pe ultimele locuri in acest clasament sunt, Grecia si Olanda ale caror populatii au o speranta de viata la 65 de ani de: 12,8 ani barbatii si 17,5 ani femeile; 7,3 ani barbatii si 10 ani femeile. In toate statele Uniunii Europene se observa aceeasi regula si anume femeile au o durata de viata mai mare decat barbatii.

Rata de fertilitate cea mai ridicata o prezentau in anii 1997-2008 Irlanda si Franta (fig.10) cu 1,94 si 1,95 nascutii vii la o femeie. In aceasta perioada Romania avea o rata de fertilitate de 1,31 ceea ce o situa pe pozitia a 19-a intre tarile Uniunii Europene. Valoarea ratei de fertilitate este aproximativ aceeasi pentru ultimele clasate, de la 1,3 la Spania la 1,23 in cazul Bulgariei.

In timp ce in perioada 1980-1990 rata de fertilitate pentru Romania (fig.11) era de 2,2 nou nascuti la o femeie s-a ajuns ca in anul 2008 valoarea acestui indicator sa fie de 1,35 nou nascuti la o femeie. Se observa o tendinta a cuplurilor de a avea unul cel mult doi copii in 2008 comparativ cu trei pe perioada dinaintea revolutiei.

In graficul alaturat se poate observa cum Romania ocupa penultima pozitie din UE in ceea ce priveste rata de fertilitate. Pe primele doua locuri se afla Irlanda si Franta cu 2,1 si respectiv 2 nascuti vii la o femeie.

In figura 12 se poate urmari incidenta bolilor cronice la nivelul statelor Ununii Europene. Astfel, in fruntea clasamentului este Bulgaria cu 59 unitati, urmata de Romania cu 43,1 si Italia cu 36,6 unitati. Cele mai putine cazuri de imbolnaviri cronice raportate la 100 de locuitori se inregistreaza in cazul Austriei cu 2,28 unitati.

3. Indicatori ai dezvoltarii durabile in Romania pentru domeniul mediu

Pe perioada anilor 1996-2008 Romania (fig.13) a ocupat locul 24 cu 54,55 mii tone de emisii de gaze cu efect de sera fiind urmata de Estonia, Lituania si Letonia cu cate 46,3; 44,2 si respectiv 43,5 mii tone de emisii. Pe primul loc in ceea ce priveste emisile de gaze cu efect de sera se afla Finlanda urmata de Slovenia cu 171,8 si respectiv 165,6 mii tone.

In anul 2008 (Fig 14) Romania a ocupat locul 24 cu 54,7 mii tone de emisii de gaze cu efect de sera valoare usor mai crescuta decat in anii precedenti dar mai scazuta decat a celorlalte tari ale Uniunii Europene ceea ce ii permite Romaniei sa mai coboare un loc si casamentul acestui indice. Finlanda paraseste primul loc al clasamentului scazandu-si emisiile de gaze cu efect de sera de la 171,8 la 110,3. Cipru creste cantitatea de emisii de gaze de la 121,6 mii tone la 185,3 in 2007 ceea ce ii asigura acestei tari locul unu in clasament.

Intre anii 1996 si 2007 Germania (fig.15) se afla pe primul loc in ceea ce priveste consumul intern brut de combustibil, acesta atingand o valoare de 346829,8 mii tep. Romania ocupa in aceasta perioada pozitia 12 cu 40382 mii tep. Ultimile pozitii erau ocupate de catre Cipru si Malta cu 2403 si respectiv 881 mii tep.

In anul 2007 Romania (fig.16) isi pastreaza acelasi loc 12 cu o usoara crestere a valorii consumului de la 40083 la 40382 mii tep. Pe ultimele doua locuri raman Cipru si Malta dar cu valori ale consumului total brut de combustibil mai reduse, cu circa 300 si respectiv 60 mii tep. In ceea ce priveste pozitia unu din clasamentul anului 2007 privind consumul intern brut de combustibil, Germania este in continuare favorita cu un consum mai ridicat cu circa 70 mii tep urmata de Franta care isi reduce consumul cu circa 10 mii tep.

Cantitatea cea mai mare de gaze cu efect de sera emisa in Uniunea Europeana este data de Germania (fig.17) urmata de Regatul Unit cu 1014,4 si 673,2 mii tone. Tot intre anii 1996 si 2007 avem si limita de jos a emisiilor de gaze cu efect de sera in Uniunea Europeana reprezentata de Cipru si Malta fiecare cu cate 9 mii tone si respectiv de 2,7 mii tone.

Romania se situa pe locul opt cu 151,7 mii tone de gaze cu efect de sera emise pe perioada anilor 1996-2007.

Si in anul 2007 clasamentul statelor Uniunii Europene privind emisiile de gaze cu efect de sera (fig.18) se pastreaza la fel cu specificarea faptului ca se reduc usor emisiile de gaze ale Germaniei si Regatului Unit iar cele ale Romaniei, Ciprului si Maltei cresc usor.

Producerea de CO2 din consumul energetic in anii 1996-2007, rezulta in cantitatea cea mai mare in Belgia 105.3 mii tone (fig.19), urmata de Estonia cu 105, Slovenia la egalitate cu Finlanda 103, iar pe locul 6 Romania cu 102 mii tone de CO2 produs. Ultimul loc in acest clasament negativ (sau mai bine spus acest indice negativ deoarece este direct proportional valoare indice/efect negativ asupra mediului) este ocupat de Franta cu 94 mii tone de CO2 eliberat.

In anul 2007, datorita maririi cantitatii de CO2 produsa de Bulgaria de cca 106 (fig.20), cu 6 mii tone mai mult ca in perioada precedenta, aceasta urca pe primul loc. Romania ocupa locul 5 in acest clasament cu 101,5 mii tone iar ultimul loc este asigurat Republicii Cehe cu 89 mii tone.

Pe primul loc dupa cantitatea de energie electrica provenita din surse regenerabile in perioada 1996-2008 in Uniunea Europeana este Austria cu 58,1% (fig.21) urmata de Suedia cu 45,7% si Letonia cu 41,5%. Romania se situeaza pe locul 5 cu un procent de 26,2% energie electrica rezultata din surse regenerabile. Pe ultimele locuri se afla la egalitate cu 0% energie electrica rezultata din surse regenerabile Cipru si Malta.

In 2008 (fig.22) se observa o crestere usoara a procentului de folosire a energiei electrice din surse regenerabile in cazul majoritatii statelor Uniunii Europene. Exceptie face Letonia al carei procent a scazut de la 41,5 la 36,4. Se remarca deci o constientizare a statelor Uniunii Europene in ceea ce priveste importanta folosirii energiei electrice din surse regenerabile astfel realizandu-se si aplicarea principiilor de dezvoltare durabila pentru satisfacerea atat a nevoilor proprii fara a le compromite pe cele ale generatiilor urmatoare.

Statele Uniunii Europene cu cele mai mari emisii de substante acidifiante pe sectoare (Fig.23), in perioada anilor 1995-2007 sunt la egalitate Germania, Regatul Unit si Spania cu 100 mii tone acid echivalent urmate indeaproape de Franta si Polonia cu 98 si 91 mii tone acid echivalent. Romania se situeaza pe locul opt dupa Bulgaria cu 36 mii tone acid echivalent in ceea ce privesc emisiile de substante acidifiante pe sectoare. Pe ultimele locuri in emiterea de substante acidifiante pe sectoare se afla Cipru, Malta si Luxemburg cu cate 2,2 mii tone acid echivalent, o mie tone acid echivalent si 0,5 mii tone acid echivalent

In anul 2006 (fig.24), clasamentul tarilor Uniunii Europene in ceea ce privesc emisiile de substante acidifiante se modifica usor observandu-se o reducere a emisiilor care acum nu depasesc 94 mii tone acid echivalent fata de perioada 1995-2007 cand aceste emisii ajungeau la 100 mii tone acid echivalent. Primele trei state in acest clasament sunt Spania, Franta si Germania cu cate 93,7 mii tone acid echivalent 87 mii tone acid echivalenti respectiv 84,2 mii tone acid echivalent. Valoarea emisiilor de substante acidifiante pe sectoare in Romania creste de la 36,9 la 45,7 mii tone acid echivalent.

Fig.25 Emisii de pulberi in suspensie 1995-2008 (mii tone)particulate forming equivalents.

Cea mai mare cantitate de pulberi in suspensie din perioada 1995-2008 este realizata de Finlanda (fig.25) care a atins 2809 mii tone. Aceasta este urmata de Franta si Regatul Unit cu 2784 si respectiv 2775 mii tone. Romania a emis in aceeasi perioada 786 mii tone de pulberi in suspensie fapt care i-a asigurat locul 10 in clasamentul acestui indice. Ultimul loc este ocupat de Luxemburg cu 12,3 mii tone.




In anul 2008, Franta urca pe prima pozitie cu 390 mii tone de emisii pulberi mai putin decat in perioada anterioara dar prima totusi intre statele Uniunii Europene pentru acest an (fig.26). Romania trece pe locul 7 cu o valoare crescuta a emisiilor de pulberi in suspensie la 926 mii tone. Ultimele clasate raman la fel ca si in clasamentul anterior Letonia, Cipru, Malta si Luxemburg cu 64 mii tone, 39 mii tone 16 mii tone si respectiv 7 mii tone emisii pulberi in suspensie.

Din fig.27 reiese ca Romania ocupa locul 23 in ceea ce priveste colectarea deseurilor municipale cu 351,5 kg de desuri colectate pe locuitor pe perioada anilor 1997-2008. In aceeasi peroada Cipru, Danemarca si Irlanda ocupau primele trei pozitii cu 712 kg, 687 kg si 686 kg deseuri colectate pe locuitor.Ultimele doua pozitii erau ocupate de Republica Ceha si Slovacia fiecare colectand circa 297 kg si respectiv 280 kg de deseuri pe cap de locuitor.

In anul 2008 (fig.28) are loc o imbunatatire a colectarii deseurilor municipale, modificandu-se usor si clasamentul astfel incat pe primul loc se situeaza acum Danemarca cu 820 kg de deseuri municipale colectate pe cap de locuitor, pe locul doi se afla Cipru cu 770 kg de deseuri municipale colectate pe cap de locuitor iar pe locul trei se mentine Irlanda cu 770 kg de deseuri colectate pe cap de locuitor, cu o colectare mai buna decat pe perioada anilor 1997-2008 de circa 83 kg de deseuri colectate pe cap de locuitor. Romania isi pastreaza pozitia 23 cu o imbunatatire a colectarii deseurilor municipale de circa 31 kg pe cap de locuitor. Ultimele doua locuri sunt ocupate in continuare de Republica Ceha cu 306 kg si in coborare cu un loc Polonia cu 320 kg deseuri municipale colectate pe cap de locuitor.

In figura alaturata (Fig.29) se poate observa ca, in ceea ce priveste indicatorul componentelor consumului material intern, Germania conduce detasat avand o valoare de 271250 mii tone urmata la mare distanta de Regatul Unit cu 182936 mii tone si de Belgia cu 171591 mii tone. Locul 13 in acest clasament este ocupat de Romania care are o valoare a indicatorului componentelor consumului material intern pe perioada anilor 1995-2007 de 22143 mii tone. Ultimele doua locuri sunt ocupate de Cipru si Malta avand fiecare cate 1521 mii tone si respectiv 427 mii tone.

In anul 2005 (fig.30) situatia clasamentului se modifica usor printr-o crestere a valorii acestui indicator si printr-o inversare a clasamentui. Astfel Franta si Belgia devanseaza Regatul Unit ocupand locul trei si doi iar prima pozitie este in continuare pastrata de Germania. Atat Romania cat si ultimele doua clasate Cipru si Malta isi pastreaza aceleasi pozitii si in clasamentul anului 2007 pentru componentele consumului material intern.

Pe perioada anilor 1997-2008, cea mai buna tratare a deseurilor municipale a realizat-o Cipru (fig.31) cu 636 kg pe locuitor evacuate la groapa de gunoi. Statele care urmeaza dupa Cipru sunt Malta cu 493 kg si Irlanda cu 482 kg pe locuitor. Dupa gradul de colectare si tratare a deseurilor municipale, Romania se situeaza pe locul 15 colectand circa 276 de kg pe locuitor. Cea mai slaba colectare a acestor deseuri municipale o realizeaza Danemarca si Olanda cu cate 47 kg si respectiv 33 kg pe locuitor. Avand in vedere politicile aplicate de aceste state in ceea ce priveste cantitatea de deseuri menajere preluata in mod curent, compozitia acestuia precum si taxele suplimentare aplicate la ridicarea unor cantitati suplimentare de deseuri menajere, rezultatele care plaseaza aceste 2 state pe ultimele locuri indica faptul ca aceste politici chiar functioneaza si dau rezultate pozitive.

In anul 2008 (fig.32) majoritatea statelor cresc cantinatea de deseuri municipale tratate dar in acelasi timp are loc si o scadere considerabila a acesteia in tari ca Danemarca, Austria, Suedia, Olanda si Germania. Evacuarea deseurilor municipale se poate face in doua moduiri: fie prin evacuare la groapa de gunoi sau prin incinerare. Dupa cum se observa in figura 23, cea care reprezinta tratarea deseurilor municipale prin incinerare, Aceste tari care au valori reduse ale deseurilor tratate prin depozitare, au in schimb valori ridicate la tratarea deseurilor municipale prin incinerare.

Tratarea deseurilor municipale prin incinerare s-a realizat cel mai eficient pe perioada anilor 1997-2008 in Danemarca, circa 369 kg pe locuitor (fig.33).

Valori foarte reduse, apropiate de zero a tratarii deseurilor municipale prin incinerare au atins Letonia, Slovenia, Irlanda, Polonia, Estonia, Bulgaria, Grecia, Cipru, Lituania, Malta si Romania. Danemarca prezinta cea mai ridicata valoarece a deseurilor tratate prin incinereare find urmata de Luxemburg cu 270 kg si Suedia cu 200 kg pe locuitor la egalitate cu Olanda. Aceste tari gaseau incinerarea deseurilor mult mai buna decat depozitarea.

Clasamentul acesta se pastreaza acelasi pentru anul 2008 (Fig.34) cu Danemarca pe primul loc urmata de Suedia si Luxemburg dar prezinta cantitati mai scazute de deseuri incinerate pe locuitor pentru majoritatea statelor mai putin pentru Danemrca (caz in care cantitatea creste de la 369 kg pe locuitor la 420 kg pe locuitor). Ultimele locuri sunt ocupate de Grecia, Cipru, Lituania, Malta si Romania fiecare avand valori reduse ale tratarii deseurilor municipale prin incinerare la 0 kg pe locuitor, practic in 2008 acestea nu au tratat astfel deseurile municipale.

Letonia este primul stat al UE care are cele mai ridicate cheltuirli de uz casnic pe locuitor (212,2 unitati) urmata fiind de Romania cu 209,8 unitati iar Germania si Italia se afla pe ultimele locuri cu cate 103 si respectiv 99,3 unitati. Surprinzator este faptul ca statele UE foarte dezvoltate ca Germania, Belgia, Luxemburg ocupa pozitii terminale desi puterea financiara este mai mare.

Densitatea cea mai mare de animale la ha este atinsa in Malta (fig.36) si anume 4,8 unitati animale, urmata de Olanda, Belgia si Danemarca cu cate 3,35 unitati, 2,27 unitati si respectiv 1,7 unitati de animale la ha. Dupa cum s-a observat si mai sus, valori ridicate ale acestui indice arata o posibila afectare a solului, apei si a biodiversitatii.Common Fisheries Policy (CFP) to adapt the EU fishing effort to the level of available resources.

 

Romania se afla printre ultimele clasate, pe locul 22 cu 0,43 unitati de animale la ha, urmata de Bulgeria cu 0,4 unitati, Slovacia cu 0,38 de unitati, Estonia cu 0,35 de unitati si Letonia cu 0, 28 de unitati.

Italia, Franta si Spania sunt liderele Uniunii Europene (fig.37) in ceea ce priveste marimea flotei de pescuit cu 1149081 kW, 1082260 kW, 1029530 kW. Pe ultimul loc al clasamentului se situeaza Romania care are 6121 kW puterea motoarelor. Dupa cum am mentionat si anterior, la descrierea indicatorului, acesta nu arata efectiv cotele de pescuit sau marimea capturilor ci doar puterea motoarelor ambarcatiunilor de pescuit. La identificarea unui alt indicator care sa arate efectiv dimensiunile capturilor acest grafic ar putea arata diferit.

Cu cat procentul de conectare la statiile de epurare a apelor menajere este mai mare, cu atat mediul are mai putin de suferit pe urma activitatii antropice. Astfel prima pozitie intre statele Uniunii Europene este ocupata de Olanda care are un procent de conectare de 99,5 urmata de Italia cu 93,6% si Austria cu 91,8%. Si de aceasta data Romania ocupa una din ultimele pozitii si anume locul 26 cu 16% fiind precedata de Spania cu 23,8%, pe ultima pozitie fiind Malta cu 13% din populatia sa conectata la statii de epurare a apelor menajere.

Dupa cum se observa in figura 39, statul Uniunii Europene cel mai afectat de defoliere este Republica Ceha cu 51,1 % urmata de Ungaria cu 41,7 %. Romania prezenta in 2008 un procent de 21,1 arbori afectati de defoliere. Statul cel mai putin afectat de defoliere este Estonia cu 6,2% precedat de Danemarca cu 7,2 si Irlanda cu 7,4%

4 Indicatori ai dezvoltarii durabile in Romania pentru domeniul institutional

Din figura 40 reiese ca singurele doua tari, la gare gradul de participare la alegerile nationale este egal cu acela de la alegerile UE (91%), sunt Luxemburg si Belgia (state in care prezenta la vot e obligatorie) iar diferenta cea mai mare, o inregistreaza Slovacia cu 54,7% participare la vot in alegerile nationale fata de 19.6% participare la vot in alegerile UE.

Desi Grecia are deasemenea introdusa obligativitetea participarii la vot, procentul pentru aceasta tara este de 74% la nvel national si 52% la nivel UE. Romania ocupa in acest caz o pozitie terminala cu 39% pentru participarea la vot nationala si 27% pentru participarea la vot UE.

5 Identificarea pozitiei Romaniei in Uniunea Europeana din prisma indicatorilor analizati anterior

Ca o medie a locurilor ocupate de tara noastra (fig.39), pozitia Romaniei in Uniunea Europeana, in functie de cei 23 de indicatori de dezvoltare durabila studiati in cadrul acestei lucrari, este a 17-a, precedata fiind de Suedia si urmata de Polonia.

Primul stat din acest clasament partial este Olanda (fig.41) datorita faptului ca valorile indicatorilor analizati au plasat acest stat pe primele locuri in Uniunea Europeana, urmat de Italia iar ultimele state din clasament sunt Slovenia si Letonia. Surptinzator este faptul ca state puternice si dezvoltate ale uniunii cum sunt Germania, Franta sau Austria nu ocupa primele locuri in acest clasament. Acest fapt se datoreaza industrializarii statelor enumerate anterior precum si consumului ridicat de combustibili care duc la emisii ridicate in atmosfera.

6 Calcularea indicelui de poluare globala Rojanschi

Indicelui de poluare Rojanski a fost realizat pentru compararea datelor statelor Uniunii Europene din pespectiva afectarii mediului de catre activitatea antropica. Datele folosite pentru calcul sunt cele furnizate de Oficiul de Statistica al Comunitatilor Europene (EUROSTAT). Scara de valori a fost realizata prin impartirea la 10 a valorii maxime intalnita la fiecare indicator selectat. Datele au fost analizate din punct de vedere comparativ intre cele 27 de state ale UE, iar standardele pentru interpretare au fost create in acest sens. Deoarece indicatorul de polure Rojaski arata gradul de afectare a mediului, au fost alesi 6 indicatori relevanti in acest sens si anume:

Emisiile totale de gaze cu efect de sera

Aceste emisii afecteaza in mod direct calitatea aerului si participa la modificarile climatice atat de pronuntate in ultimul timp

Emisii de substante acidifiante.

Substantele acidifiante (NO2 si SO2) odata ajunse in atmosfera se cupleaza cu vaporii de apa si cu alte substate pe care le intalnesc in atmosfera unde formeaza binele cunoscute ploi acide. Acestea au efecte negative directe si pronuntate asupra ecosistemelor in care ajung prin cresterea aciditatii lacurilor, intensificarea smogului, afectarea coroanei arborilor si cresterea aciditatii solului. Efecte mai putin pronuntate si indirecte au ploile acide dar si particulele acidifiante ajunse pe plante sau la sol, asupra oamenilor care consuma apa alterata prin acidificare sau alimente (zarzavturi, legume, peste) care au absorbit apa poluata (scritube).

Emisiile de pulberi in atmosfera.

Pulberile in suspensie sunt inventariate in functie de diametrul particulelor. La ora actuala, inregistrarile se fac pentru pulberi cu diametrul de pana la 10 micrometri (n.r.- PM 10), pentru care se impun valori-limita anuale pentru protectia sanatatii umane de pana la 20 micrograme pe metru3 prin Directiva 2008/50 nu se mai iau in calcul pulberile PM 10, ci se reduc de patru ori, ajungandu-se sa se ia ca punct de reper particulele cu diametrul mai mic decat 2,5 micrometri (n.r.- PM 2,5). In aceste conditii, directiva impune statelor membre ca, pana la 1 ianuarie 2015, valoarea limita a emisiilor de pulberi in suspensie sa fie de cel mult 25 micrograme pe metru3, ca medie anuala, iar in 2020 aceasta sa scada pana la 20 micrograme pe metru3.

Pulberile in suspensie sunt un amestec complex de particule foarte mici si picaturi de lichid. Efectele asupra sanatatii populatiei sunt direct legate de dimensiunile particulelor pulberilor. O problema importanta o reprezinta particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometrii, care trec prin nas si gat si patrund in alveolele pulmonare provocand inflamatii si intoxicari. Sunt afectate in special persoanele cu boli cardiovasculare si respiratorii, copiii, varstnicii si astmaticii. Mai mult, expunerea pe termen lung la pulberi poate cauza cancer si moartea prematura. Particulele PM 2,5 au un impact negativ semnificativ asupra sanatatii umane.

Arbori afectati de defoliere.

Cauzele degradarii padurilor sunt insumate: industria, agricultura, poluara nationala si internationala, daunatori, varsta inaintata a arborilor sau starea lor de sanatate, etc. Zonele de padure cel mai puternic afectate de defoliere sunt in jurul localitatilor centre industriale cu poluare intensa a aerului cu particule acidifiante sau prin combinarea acestor particule cu vaporii de apa formand ploi acide.

Datorita defolierii paurilor, o serie de procese extrem de importante sunt intrerupte deasemenea dispare habitatul natural pentru o serie de vietuitoare care sunt fortate ca intr-un timp foarte scurt sa se adapteze unor noi conditii de viata sau sa dispara. Unul din cele mai importante cicluri perturbate in acest sens este cel al carbonului prin faptul ca CO nu mai este retinut in timpul fotosintezei, el participand la sporirea volumului gazelor cu efect de sera.

Populatia conectata la statiile de epurare a apelor uzate



Acest indicator a fost selectat deoarece evidentiaza starea de sanatate a mediului din statul luat in discutie. Raportul este invers proportional, cu cat procentul populatiei racordate la statii de epurarea a apelor uzate este mai mic, cu atat gradul de afectare a mediului prin evacuarea apelor uzate intr-o cantitate mai mare.

Indicele densitatii efectivelor de animale

Acest indice al dezvoltarii durabile a fost ales, pentru a calcula indicele de poluare globala Rojanski deoarece evidentiaza gradul de intensificare a cresterii animalelor in agrigultura.It implies the degree of Aceasta implica gradul depressure exerted on the environment due to livestock, since they can have effects on biodiversity, soil and presiune exercitata asupra mediului ca urmare a cresterii efectivelor de animale, deoarece acestea pot avea efecte asupra biodiversitatii,water quality and landscape. calitatii apei, solului precum si a peisajului.In addition, livestock raising is responsible for a part of anthropogenic In plus, cresterea animalelor este responsabila pentru o parte a emisiilor antropice de gaze cu efect de sera (metan, dioxid de carbon si oxidul de azot).On the other hand, a too low number Pe de alta parte, un numar prea micof livestock in agriculture indicates that the use of organic fertilisers is not possible, and should therefore be al animalelor in agricultura arata ca folosirea ingrasamintelor organice nu este posibila, indicatorul devenind unul negat

Formula de calcul:

Ipg- indicele de poluare globala Rojanschi

Si- suprafata ideala, cea care ar fii obtinuta in cazul in care toti indicatorii luati in calcul ar primi nota 10

Sr- suprafata reala, cea care se obtine dupa notele reale ale indicilor.

Atunci cand rezultatul raportului dintre suprafata ideala si cea reala este 1, cele doua coincid. Cu cat raportul creste fata de valoarea 1 cu atat mediul respectiv este mai puternic influentat de activitatea antropica iar efectele asupra organismelor sunt mai puternice. Mai jos se pot urmarii cinci grupe valorice ale influentei activitatii antropice asupra mediului realizate cu scopul de a evidentia compararea statelor Uniunii Europene din punct de vedere al poluarii mediului prin prisma valorilor indicatorilor de dezvoltare durabila selectati.

I 1 mediul natural neafectat de activitatea umana

II 1,01-2 mediul natural usor supus activitatii umane, in limitele admisibile

III 2,01-3 mediul natural supus activitatii umane, provocand stare de discomfort organismelor animale

IV 3,01-4 mediul natural afectat de activitatea umana, producand tulburari formelor de viata

V 4.01 < mediul natural grav afectat de activitatea umana, periculos formelor de viata.  

Scara de bonitate utilizata este urmatoarea:

Tab.1Emisii de gaze cu efect de sera Tab.2Emisii de substante acidifiante

(original) (original)

Tab.4 Emisii de pulberi in atmosfera Tab.5 Arbori afectati de defoliere

(original) (original)

Tab.6 Populatia conectata la satiile  Tab.7 Indicele densitatii efectivelor

de epurare a apei uzate de animale

(original) (original)

Astfel, in urma prelucrarii datelor oferite de EUROSTAT si a calcularii indicelui de poluare globala Rojanski a fost obtinuta clasificarea celor 27 de state in grupele II (1,1-2) mediul natural usor supus activitatii umane, in limitele admisibile, III (2,1-3) mediul natural supus activitatii umane, provoaca stare de discomfort organismelor animale si IV (3,1-4) mediul natural afectat de activitatea umana, produce tulburari ale formelor de viata. De mentionat este faptul ca nici un stat al Uniunii Europene nu se incadreaza in prima grupa valorica, in care mediul natural este neafectat de activitatea antropica.

Pentru Luxemburg (fig.42), valoarea indicelui de poluare Rojanschi este de 1,12 ceea ce inseamna ca, mediul natural este usor supus activitatii umane, in limitele admisibile. Nota cea mai scazuta a fost obtinuta in cazul emisiilor de gaze cu efect de sera. Aceasta valoare incadreaza Luxemburgul in cea de-a doua grupa valorica in ceea ce priveste afectarea antropica a mediului ceea ce e de remarcat e faptul ca Luxemburg are valoarea cea mai apropiata de 1 ceea ce inseamna ca activitatea antropica afecteaza in foarte ica masura mediul natural.

In cazul Estoniei (fig.43), valoarea indicelui de poluare globala Rojanschi este de 1,19 fapt care situeaza aceasta tara a Uniunii Europene in a doua grupa a clasamentului in care mediul natural este usor supus activitatii umane, in limitele admisibile. Note putin mai scazute (8) a primit Estonia pentru emisii totale de gaze cu efect de sera si pentru procentul populatiei conectate la statiile de epurare a apelor menajere datorita valorilor ridicate inregistrate in cazul emisiilor si a procentului mai mic de conectare la statiile de epurare a apei menajere.

Lituania (fig.44) a realizat o valoare a indicelui de poluare globala de 1,31 si se situeaza deasemenea in grupa a doua in ceea ce priveste gradul de afectare a mediului de catre activitatea antropica. Desi are emisii extrem de reduse de substante acidifiante si pulberi in suspensie, precum si indicele efectivelor de animale, are totusi emisii de gaze cu efect de sera pentru care a obtinut nota opt si arbori afectati de defoliere pentru care a obtinut nota noua si populatie conectata la statii de epurare a apei menajere pentru care a obtinut nota opt. Per total, mediul natural al Lituaniei, din punct de vedere al indicatorilor urmariti, este usor supus activitatii umane, in limitele admisibile.

 

In fig.45 este reprezentata grafic Suedia, din punct de vedere al indicelui de poluare globala. Valoarea indicelui, pentru acest stat, este de 1,33 asemenea indicelui pentru Letonia dupa cum vom vedea in fig.46. Valoarea indicelui plaseaza cele doua state, Suedia si Letonia in grupa a doua, a statelor care afecteaza mediul natural datorita activitatii umane, in limitele admisibile. Notele obtinute de Suedia pentru emisii de gaze cu efect de sera si pentru arbori afectati de defoliere sunt mici si anume 6 si respectiv 7. In schimb, notele obtinute pentru emisii acidifiante, de pulberi, populatie conectata la statiile de epurare a apei menajere si indicele densitatii efectivelor de animale au fost mari: 10, 9, 9 si 9.

Valori mai scazute inregistreaza Letonia (fig.46) pentru emisii de gaze cu efect de sera (8), arbori afectati de defoliere (7) si populatia conectata la statiile de epurare a apelor menajere (7). Letonia obtine deasemenea note mici la emisii totale de gaze cu efect de sera (8), la arbori afectati de defoliere 7, iar la populatia conectata la statiile de epurare a apelor menajere 7. Deoarece acest stat a obtinut nota maxima la ceilalti trei indicatori urmariti pentru realizarea indicelui de poluare globala Rojanschi, locul sau in clasamentul statelor Uniunii Europene este in grupa a doua, cu mediul natural usor supus activitatii umane, in limitele admisibile.

Indicelel Rojanschi pentru Slovenia are valoarea de 1,55 si incadreaza astfel acest stat in cea dea doua grupa a Uniunii Europene, in care mediul naturale este usor supus activitatii umane, in limitele admisibile. Acest stat primeste note extrem de mici pentru emisiile de gaze cu efect de sera si pentru arbori afectati de defoliere (5), dupa cum se poate observa in figura 47.

Indicele Rojanschi pentru Portugalia (fig.48) atinge valoarea 1,63 situand aceasta tara deaemenea in grupa a doua prin prisma indicatorilor analizati. Emisiile de gaze cu efect de sera ale acestui stat sunt foarte mari ceea ce ii asigura nota 3 iar procentul de arbori afectati de defoliere primeste nota 8. Notele obtinute de aceasta tara pentru emisiile de substante acidifiante, emisii de pulberi in atmosfera si indicele efectivelor de animale este 9 iar nota maxima o obtine Portugalia pentru populatia conectata la statiile de epurare a apei menajere.

Slovacia se situeaza in grupa a doua dupa valoarea indicatorului Rojanschi realizata si anume 1,79. Acest stat elimina o cantitate insemnata de emisii de gaze cu efect de sera (fig.49) motiv pentru care primeste nota 7 pentru acest indicator si nota 6 pentru arbori afectati de defoliere. Nivelul de conectare la statiile de epurare a apei menajere este extrem de redus, doar 48,3%, astfel nota obtinuta in acest caz e 5. Efectivele de animale sunt crescute, 1,13 unitati de animale la ha asigurandu-i Slovaciei nota 7.

O nota mica (5) obtine Finlanda (fig.50) pentru emisiile sale de gaze cu efect de sera, deasemenea primeste 8 pentru efectivele usor crescute de animale. Nota 9 este obtinuta pentru procentul mic de arbori afectati de defoliere si pentru populatia conectata la statiile de epurare ale apei menajere. Nota maxima este obtinuta de catre Finlanda pentru cantitatea foarte mica de emisii de substante acidifiante si de cele de pulberi in atmosfera. Toate aceste valori au dus la obtinerea valorii de 1,8 a indicelui de poluare Rojanschi ceea ce ii asigura Finlandei un loc in grupa a doua.

Conform datelor furnizate de Oficiului de Statistica al Comunitatilor Europene (EUROSTAT) indicele Rojanschi, pentru Austria (fig.51), atinge valoarea 2 fapt care o situeaza in cea de-a doua grupa. Singura nota maxima a acestui stat este obtinuta pentru cantitatea scazuta de emisii acidifiante si 9 pentru emisiile de pulberi in suspensie. In schimb numarul mare de arbori afectati de defoliere, slaba conectare a populatiei la statiile de epurare (52%), efectivele crescute de animale si emisiile ridicate de gaze cu efect de sera ii aduc Austriei note mici (7,6,5 si 5).

Bulgaria (fig.52) este primul stat din grupa a treia, pozitia fiindu-i asigurata de valoarea indicelui Rojanschi de 2,04. La obtinerea acestei valori au participat nota 2 pentru numarul foarte ridicat de arbori afectati de defoliere (51,1%), nota 7 pentru emisiile de substante acidifiante, corelatia fiind direct vizibila cu defolierea arborilor, nota 8 pentru populatia conectata la statiile de epurare si pentru emisiile de gaze cu efect de sera iar nota 9 pentru emisii scazute de pulberi in suspensie si densitatea mai mica a efectivelor de animale.

Situatia Italiei (fig.53) din punct de vedere al indicatorilor alesi, pe perioada anilor 2000-2009 se prezinta in felul urmator: populatia foarte slab conectata la statiile de epurare a apei menajere (28,9%), emisii ridicate de gaze cu efect de sera (106,9mii tone), emisii ridicate de substante acidifiante (59,24 mii tone acid echivalent). Desi compararea emisii de substante acidifiante-arbori afectati de defoliere al Italiei nu este asemanator cu cel al Bulgariei, se poate observa ca cei doi indicatori sunt in legatura direct proportionala. Densitatea efectivelor de animale este usor crescuta drept pentru care, Italia primeste nota 7 pentru acest indicator de dezvoltare durabila.

Surprinzator in cazul Spaniei (fig54) este faptul ca, in timp ce emisiile de gaze cu efect de sera si emisiile de substante acidifiante sunt foarte ridicate, efectul asupra arborilor este extreme de scazut. Acest fapt poate indica fie o mutare a poluarii (transfrontiera) dupa cum putem observa in cazul Portugaliei care desi are nota 9 la emisii de substante acidifiante, are 8 la gradul de defoliere al padurilor, fie o favorizare a acestei tari din punct de vedere geografic (Oceanul Atlantic, Marea Mediterana) Valoarea indicatorului Rojanschi este 2,12 Spania situandu-se in grupa a III-a.

Belgia (fig.55) prezinta o valoare de 2,19 a indicelui Rojanschi. Aceasta valoare este obtinuta prin intermediul indicatorilor de dezvoltare durabila alesi, care au notele urmatoare: 4 pentru indicele de densitate al efectivelor de animale si pentru populatia conectata la statiile de epurare (52%), 6 pentru emisiile de gaze cu efect de sera, 7 pentru emisiile de pulberi si 9 pentru emisiile de substante acidifiante. Din nou se poate observa in figura 53 cum desi sunt emisii scazute de substante acidifiante, efectul asupra defolereii arborilor este ridicat. Acest fapt se poate explica prin pozitia geografica a acestui stat care se invecineaza cu Germania si Franta, ambele intens producatoare de emisii de substante acidifiante si pulberi in suspensie.



Emisiile de gaze cu efect de sera ale Irlandei (fig.56) in anii 2006-2007 au atins cote ridicate (124,5mii tone) asigurandu-i acesteia nota 4 asemenea emisiilor de pulberi in suspensie (35,6 mii tone). Desi emisiile de substante acidifiante sunt reduse, arborii sunt puternic afectati de defoliere (nota 5) ceea ce ar putea indica un aport de poluare transfrontiera, mai ales avand in vedere ca, statul vecin este Regatul Unit. Indicele de poluare global are valoarea 2,23.

Romania (fig.57) face si ea parte din cea de a III-a grupa, cu un indice Rojanschi de 2,27. Emisiile sale de gaze cu efect de sera sunt relativ scazute (54,7mii tone), motiv pentru care primeste nota 8 asemenea emisiilor de pulberi in suspensie (nota 8) iar emisiile de substante acidifiante sunt ridicate (47,78 mii tone acid echivalent) astfel obtine nota 6. Populatia prezinta un grad scazut de conectare la statiile de epurare a apei menajere (37%) primind nota 4. Procentul de arbori afectati de defoliere este de 31% valoare direct proportionala cu emisiile de substante acidifiante.

In cazul Frantei (fig.58), valoarea indicelui de poluare globala Rojanshi este de 2,28 fiind situata in grupa a III-a a statelor Uniunii Europene a caror activitate antropica determina tulbutari ale formelor de viata din mediul natural. Cantitatea de emisii de gaze cu efect de sera este destul de ridicata (94,2mii tone) astfel Franta obtine nota 6 pentru acest indicator, cea a emisiilor de substante acidifiante este deasemenea mare (87 mii tone acid echivalent). O nota mica primeste Franta pentru procentul scazut al populatiei conectate la statiile de epurare a apei menajere (nota 3).

Cea mai mare cantitate de emisii de gaze cu efect de sera intalnita pana acum la un stat al Uniunii Europene este cea a Ciprului (fig.59), 185,3 mii tone motiv pentru care, aceasta tara primeste nota 1. Densitatea efectivelor de animale este usor crescuta astfel nota obtinuta este 7. Valoarea indicelui de poluare globala este de 2,47 ceea ce plaseaza acest stat in grupa a III-a.

Malta (fig.60) are emisii extrem de scazute de substante acidifiante si de pulberi in suspensie precum si un indice al efectivelor de animale bun (nota 10, 9, 9) dar si valori ridicate in ceea ce priveste emisiile de gaze cu efect de sera (149mii tone si nota 3), un procent ridicat de arbori afectati de defoliere (41,7% si nota 4) si un procent scazut al populatiei conectate la statiile de epurare a apelor menajere (54,7% si nota 6). Valoarea indicelui Rojanschi pentru acest stat este 2,48.

Olanda (fig.61) are emisii ridicate de gaze cu efect de sera (97,4 mii tone) pentru care primeste nota 5. Desi acest stat are note mari pentru cantitatea mica de emisii de substante acidifiante si cele de pulberi in suspensie precum si pentru numarul de arbori afectati de defoliere (9,10 si 8), notele pentru ceilalti indicatori luati in discutie sunt mici si anume 2 pentru procentul populatiei conectata la statiile de epurare ale apei menajere (13%) si nota 1 pentru indicele densitatii efectivelor de animale (4,8 unitati de animale la ha). Valoarea Ipg pentru Olanda este de 2,5 acesta clasand-o in grupa a III-a de state ale Uniunii Europene a caror influenta antropica asupra mediului determina perturbari ale formelor de viata.

Polonia (fig.62) obtine nota 6 pentru emsiile mari de gaze cu efect de sera, nota 3 pentru emisiile de substante acidifiante si corelat cu acesta nota 7 pentru defolierea arborilor. O carte de vizita buna a Poloniei este faptul ca procentul de conectare a populatiei la statiile de epurare a apei menajere este de 99,5% motiv pentru care obtine nota 10 pentru acest indicator. Densitatea efectivelor de animale este ridicata acesta fiind un factor atat de stress asupra mediului cat si poluant drept pentru care nota obtinuta pentru acest indice de catre Polonia in anii 2006-2007 este 5. In acest caz valoarea indicelui de poluare globala este 2,65.

Republica Ceha (fig.63) are emisii de gaze cu efect de sera ridicate pentru care primeste nota 6 si emisii de pulberi in suspensie pentru care primeste nota 7. Procentul populatiei racordate la statiile de epurare a apei menajere este extrem de redus (16%) nota obtinuta de catre acest indice fiind 2. In total, valoarea Ipg ajunge sa fie 2,72 ceea ce arata ca suprafata reala in ceea ce priveste indicele de poluare global este redusa. Se poate observa in figura alaturata ca in cazul Republicii Cehe, suprafata reala este mult mai restransa decat suprafata ideala fapt care indica un mediu afectat de activitatea antropica intr-o mai mare masura.

Ungaria (fig.64) are valoarea indicelui Rojanschi de 2,75 cea ce o situeaza in grupa a III-a. Note mici obtine acest stat pentru emisiile crescute ale pulberilor in suspensie (2), pentru procentul ridicat de arbori afectati de defoliere (5) si pentru procentul scazut al populatiei conectate la statiile de epurare a apei menajere. Zonele cele mai afectate ale graficului in cazul acestui stat sunt emisiile, arborii afectati de defoliere si procentul scazut de conectare la statiile de epurare, acestea ducand la reducerea suprafetei reale.

Grecia (fig.63) obtine nota 4 pentru emsiile mari de gaze cu efect de sera, nota 8 pentru emisiile de substante acidifiante si corelat cu acesta nota 7 pentru defolierea arborilor. Procentul de conectare a populatiei la statiile de epurare a apei menajere este de 79,9% motiv pentru care obtine nota 8 la acest indicator. Densitatea efectivelor de animale primeste nota 9. Emisiile de pulberi in suspensie sunt extrem de ridicate (2394,34 mii tone) primind nota 1. Valoarea Ipg este de 2,79 fapt care o claseaza in cea de-a III-a grupa.

Fig.66 Indicele de poluare globala Rojanschi pentru Regatul Unit 2008-2009 (original)

Regatul Unit (fig.64) prezinta o valoare de 2,80 a indicelui Rojanschi. Aceasta valoare este obtinuta prin intermediul indicatorilor de dezvoltare durabila alesi, care au valorile urmatoare: 9 pentru indicele de densitate al efectivelor de animale, 7 pentru populatia conectata la statiile de

epurare (60,7%) si procentul arborilor afectati de defoliere, 6 pentru emisiile de gaze cu efect de sera si 3 pentru emisiile de substante acidifiante precum si pentru emisiile de pulberi in suspensie.

Este surprinzator faptul ca un stat atat de dezvoltat precum este Regatul Unit prezinta note atat de mici pentru indicatorii acestia de mediu analizati in aceasta lucrare. Suprafata reala obtinuta in urma analizei ii asigura acestui stat locul 24 in clasamentul bazat pe valoarea indicatorului de poluare global.

Situatia Danemarcai (fig.65) din punct de vedere al indicatorilor alesi, pe perioada anilor 2007-2007 se prezinta in felul urmator: populatia bine conectata la statiile de epurare a apei menajere (nota 9 cu 87,4%), emisii ridicate de gaze cu efect de sera (nota 5), emisii scazute de substante acidifiante (nota 9) si emisii crescute foarte mult de pulberi in atmosfera (nota 1). Se observa in fig. 64 ca, defolierea padurilor se datoreaza in mare parte emisiilor din atmosfera si in special cantitatii crescute de pulberi in suspensie. Densitatea efectivelor de animale este usor crescuta drept pentru care acest stat primeste nota 7 pentru acest indicator de dezvoltare durabila.

In cazul Germaniei (fig.68), valoarea indicelui de poluare globala Rojanschi este de 3,20 fapt care o situeaza pe aceasta tara a Uniunii Europene in a IV-a grupa a clasamentului statelor Uniunii Europene in care mediul natural este supus activitatii umane, producand tulburari formelor de viata.

Notele obtinute de Germania pentru indicatorii de dezvoltare durabila sunt urmatoarele: pentru emisiile totale de gaze cu efect de sera in cantitate sporita 6, pentru procentul ridicat (97%) al populatiei conectate la statiile de epurare a apelor menajere 10, pentru arbori afectati de defoliere (27 %) ca si pentru emisii de gaze cu efect de sera (77.6 mii tone) nota 6, pentru emisii foarte ridicate de substante acidifiante si pentru cele de pulberi in suspensie nota 2. Se observa din nou o corelare intre emisii si defolierea padurilor, cu o acentuare a defolierii care ar putea fii datorita pozitiei centrale inconjurata de state deasemenea producatoare de emisii in special acide (Polonia, Franta).

Datele privind Indicele de poluare globala Rojanschi plaseaza tara noastra pe locul 15 (fig.69), avand emisii ridicate de substante acidifiante, emisii mai scazute de pulberi in suspensie, gradul conectarii populatiei la statiile de epurare a apei menajere redus si cu un procent ridicat al arborilor afectati de defoliere. Cu cat valoarea Ipg este mai mare decat 1, cu atat mediul este mai puternic influentat de activitatea umana. Astfel ajungem ca in cazul Germaniei, stat situat pe ultimul loc al Uniunii Europene din punct de vedere al valorii indicelui de poluare globala Rojanschi, ca mediul sa fie afectat de repercursiunile activitatii antropice si anume: emisii mari de gaze cu efect de sera si de substante acidifiante, arbori afectati de defoliere, procentul populatiei racordate la statiile de epurare a apei menajere. Acest fapt este surprinzator pentru un stat al UE cu o mare putere economica si bine dezvoltat.Avand in vedere totusi ca, pentru a realiza draficul indicelui de poluare globala s-au folosit doar indicatori in contact direct cu mediu se poate intelege ca pentru a fii o mare putere economica se face un consum ridicat de combustibili si o industrie intensa ceea ce duce la obtinerea unor note mai scazute pentru indicatorii de dezvoltare durabila analizati si implicit note mei mici pentru clasificare. Pe primul loc in acest clasament se afla Luxemburg, in cazul sau, impactul antropic asupra mediului, aratat de indicatorii analizati in aceasta lucrare fiind redus.

Analiza relatiilor stabilite intre indicatorii de dezvoltare durabila studiati

Pentru evidentierea legaturilor stabilite intre valorile inregistrate de anumiti indicatori ai dezvoltarii durabile analizati in cadrul acestei lucrari, am realizat corelatiile urmatoare:

1 Corelatia intre emisiile de substante acidifiante si consumul intern brut de combustibil

Corelatia din figura 68, este una pozitiva (directa) fapt evidentiat atat de panta dreptei (ascendenta) cat si de valoarea coeficientului a din ecuatia dreptei care este pozitiva. Valoarea pantei este R = 0,84 si conform acesteia atunci cand consumul intern brut de combustibil creste cu o unitate, emisiile de substante acidifiante cresc cu 0,84 aratand astfel o legatura foarte stransa intre cei doi parametrii, cum era de asteptat.

Caracterul acestei legaturi este unul definitoriu. Legatura dintre cei doi parametrii luati in studiu era de asteptat, avand in vedere modul de obtinere a emisiilor de substante acidifiante.

2. Corelatia intre arbori afectati de defoliere si emisii de pulberi in suspensie

Urmarind figura 69 putem observa ca intre cei doi indicatori selectati exista o corelatie pozitiva deoarece panta dreptei este una ascendenta.

Panta dreptei acestei corelatii are valoarea R = 0.20 ceea ce indica faptul ca la o crestere a emisiilor de pulberi in suspensie cu o unitate, procentul arbori afectarea prin defoliere a arborilor creste cu 0.20 unitati.

Aceasta valoare a pantei dreptei nu indica o valoare a legaturii dintre cei doi parametrii definitorie, dar putem spune despre aceasta legatura ca este insemnata, valoarea sa fiind aceeasi cu cea a corelatiei urmatoare (fig.70).

3. Corelatia intre arbori afectati de defoliere si emisii de substante acidifiante

Corelatia realizata intre arbori afectati de defoliere si emisii de substante acidifiante pe sectoare este pozitiva deoarece panta dreptei sale (figura 74 este ascendenta). Valoarea corelatiei este R = 0.20 ceea ce indica o crestere a unui parametru cu 0,20 unitati atunci cand celalalt parametru a crescut cu o unitate. Deasemenea caracterul legaturii dintre cei doi parametri este unul insemnat dar nu si definitoriu.

Ca o concluzie la cele doua corelatii anterioare, numarul arborilor afectati de defoliere tinde sa creasca atunci cand au loc emisii de substante acidifiante sau emisii de pulberi in suspensie.

4.Corelatia intre emisiile de pulberi in suspensie si incidenta bolilor cronice

Prin corelarea celor doi indici ai dezvoltarii durabile am obtinut o panta a dreptei ascendenta ceea ce indica o conexiune pozitiva (directa) intre acestia. Valoarea pantei R = 0.25 indica o dependenta ridicata intre cei doi parametri luati in discutie. Astfel putem observa ca atunci cand emisiile de pulberi cresc cu 0,25 de unitati, incidenta bolilor cronice creste cu o unitate. Aceasta corelatie nu este una surprinzatoare deoarece este cunoscut faptul ca, o problema importanta o reprezinta particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometrii, care trec prin nas si gat si patrund in alveolele pulmonare provocand inflamatii si intoxicari.

5.Corelatia intre rata de crestere a PIB pe locuitor si cheltuielile de uz casnic pe locuitor

In figura alaturata (fig.72) se poate urmarii diagrama de dispersie pentru corelati intre rata de crestere a PIB pe locuitor si cheltuielile de uz casnic pe locuitor in 2008. Panta dreptei obtinuta prin corelarea celor doi incicatori de dezvoltare durabila este ascendenta (crelatie directa) fapt care indica o conexiune pozitiva intre rata de crestere a PIB pe locuitor si cheltuielile de uz casnic pe locuitor. Valoarea pantei este de R = 0,25 fapt care indica o dependenta ridicata intre cei doi parametri. Practic, atunci cand creste procentul din PIB alocat pe locuitor, cresc si cheltuielile casnice in raport de 0.25:1.





Document Info


Accesari: 2493
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2023 )