Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




TRASATURILE STATULUI MODERN

Stiinte politice


TRĂSĂTURILE STATULUI MODERN

Aparitia tsi evolutia statului modem se bazează, în linii generale, pe următoarele principii:

- principiul suveranitătii nationale;

- principiul guvernării reprezentative;



- principiul separării tsi echilibrului dintre puteri;

- principiul suprematiei constitutionale sau legale;

- principiul consacrării drepturilor si libertătilor fundamentale ale omului.

- Principiul suveranitătii nation ale. După cum o atestă si eti-

mologia termenului, suveranitatea reprezintă. calitatea puterii de comandă a statului de a fi supremă.

pe teritoriul national. Încă din se-colul al XVI 151g67b - lea, Jean Bodin, în "Les six livres de la Republique"

(1576), fixa următoarele caracteristici ale suveranitătii: unică, per-petuâ, inalienabilă.

Suveranitatea este unici. deoarece pe teritoriul unui stat nu pot exista concomitent două puteri

supreme: două parla- mente, două guveme, regele tsi pretsedintele. De asemenea, puterea de stat se

manifestă fără opre1iste pe întreg teritoriul statului. Suveranitatea este perpetuă deoarece nu pot

exista pauze în mani- festările ei. Chiar dacă pot exista pauze în exercitarea ei, legea fun-damentali.

prevede cine trebuie să preia prerogativele exercitării suveranitătii din moment ce reprezentantii

poporului delegati să o exercite nu o mai pot îndeplini. Suveranitatea este inalienabilă în sen-sul că

principiul director care a creat-o - vointa generali. sau natională - nu poate fi înstrăinat nici unei

persoane, nici unei familii, nici unei clase. Ea emană de la natiune, care poate delega unor rep

rezentanti ai ei sarcina exerciti.rii ei pe o perioadă limitată. Incepând cu secolul al XIX-lea, ca

urmare a dezvoltării mai multor sco li juridice despre suveranitate, ideea că suveranitatea este o

institutie umani. s-a impus definitiv în gândirea politică. Suveranitatea natională poate fi concepută

ca o competentă a competentelor; este dreptul statului de a-si fixa propriile sale reguli si atributii

fără nici un amestec din afară, atât pentru organizarea

intemă, cât si pentru conduita sa extemă. Întrucât suveranitatea reprezinti. unitatea puterilor statului

tsi fiindcă izvorul ei este vointa generali. a celor supusi ei, ea are un caracter indestructibil, imprescriptibil,

inalienabil. Orice atingere sau vătămare a ei echivalează cu o crimă de lese-majeste

contra poporului respectiv.

- Principiul guvernârii reprezentative constituie modalitatea semidirectă de atlrmare a

suveranitătii nationale. Depozitarul acesteia

- poporul - deleagă unor reprezentanti sau puteri delegate exercitiul suveranitătii sau dreptul de

comandă: puterea legislativă, executivă si judecătorească. Prin această delegare, suveranitatea

capătă un continut special; ea conferă statului posibi1itatea de a fixa competente politice si

juridice, de a-si fixa continutul functiilor

sale.

- Principiul separâri i si echilibrului dintre puteri. Statul, căruia i s-a delegat exercitiul

suveranitătii de către depozitarul aces-teia - poporul -, în calitate de titular al comenzii, are

dreptul să orga-nizeze categoriile functionale ale activitătii de conducere în care să se ref1ecte

vointa generală. Principiul separării puterilor în viata statului presupune o dublă calitate: separarea

organică si separarea functională. "Atributele suveranită.tii, considerate în mod deosebit, după

natura lor însăsi, treb uie delegate de către Natiune, la titulari diferiti si independenti unii fată de

altii. Ceea ce înseamni. că prin-cipiul separării puterilor presupune în mod necesar regimul politic al

guvemării reprezentative" . In epoca modemă, primii care au obser-vat, teoretizat si aplicat

principiul separării puterilor în stat au fost filosoful englez John Locke si omul de stat Oliver

Cromwell, care, în constitutiile suc cesive ale protectoratului si.u, a diferentiat constant puterea

legislativă de puterea executivă.

Meritul principal în elaborarea unei teorii despre separarea nece-sară a puterilor în stat, plecând

de la separarea organelor statului si separarea functiilor statului ca separare a atributelor

suveranitătii, îi revine lui Montesquieu. El distinge puterea legislativă (face legile); puterea

executivă (aplică legile si supravegheazi. aplicarea lor); pu-terea judecătorească (judecă diferendele,

restabilind starea de legali-tate). Montesquieu recomandă încredintarea acestor atribute speciale ale

suveranitătii unor titulari deosebiti tsi independenti unii de altii. Cauza acestei preocupări rezidă în

faptul că principiul separării puterilor constituie o garantie împotriva arbitratriului. Dacă un organ al

statului sau o persoană cu functii de conducere ar concentra în momentul exe rcitării mandatului său

cele trei prerogative ale puterii

22 Ion V. Gruia, Curs de drept constitutio nal. Despre libertsti, Universitatea Bucuresti,

Facultatea de Drept, Bucuresti, 1938-1 939, p. 272.

de stat: legislativă, executivă tsi judecătorească, aceasta ar fi tentată să depi.tsească ceea ce legile îi

îngăduie să facă. "Libertatea publici. (...) nu se af1ă întotdeauna nici în statele moderate. Ea nu se

află în ele decât atunci când nu se abuzează de putere; dar experienta de tot-deauna ne învată că

orice om care detine o putere este înclinat să abuzeze de ea si că el merge mai departe asa până ce

dă de granite. Cine ar spune asa ceva!? Însăsi virtutea are nevoie de îngrădiri. Pentru ca să nu existe

posibilitatea de a se abuza de putere, trebuie ca, prin rânduiala statomicită, puterea să fie înfrânată

de putere".

- Principiul suprematiei constitutionale sau legale. Principiul legalitătii prevede ca toate

activitătile statului să fie supuse ordinii juridice. Constitutia fixeazi. cadrul activitătii organelor de

stat în li- mitele legii tsi prevede subordonarea acestor activităti în afara vointei supreme a natiunii,

materializată. în prevederile legii fundamentale. Pe de altă parte, acest principiu se materializează în

controlul constitutional itătii legilor tsi în controlul jurisdictional al actelor administrative, în scopul

oferirii unor garantii legale împotriva oricăror abuzuri, puteri discretionare sau amestec al statului în

viata tsi în sfera intereselor particularilor. (Despre toate acestea, mai pe larg, în sectiunea a V-a a

acestui capitol).


Document Info


Accesari: 7709
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )