TRATATUL DE LA NISA
Obiectivul Tratatului de la Nisa, considerat indispensabil viitoarei extinderi, este sa contina prevederi pentru a asigura o buna activitate institutionala in momentul cand Uniunea va avea aproape 30 de membri, inscriindu-se deci in viziunea unei reforme institutionale ale carei 3 axe principale sunt: componenta si modul de fun 757e45h ctionare al institutiilor europene, procedura de decizie din cadrul Consiliului de Ministri si consolidarea cooperarii intre institutii.
Tratatul de la Nisa a fost semnat de catre Ministrii Afacerilor Externe ai statelor membre ale Uniunii Europene la 26 februarie 2001 si a intrat in vigoare la 1 februarie 2003, dupa ce a fost ratificat de fiecare stat membru, fie prin vot in parlamentul national, fie prin referendum.
Reforma procedurilor de decizie
Parlamentul European
Prin Tratatul de la Nisa a fost consolidat rolul de co-legislator al Parlamentului European, procedura de co-decizie urmand sa fie aplicata si in domeniile: lupta impotriva discriminarilor, coeziune economica si sociala, vize, azil, imigratie.
Domeniile in care Parlamentul poate sesiza Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene au fost, de asemnea, extinse.
Tratatul de la Nisa asigura o baza juridica a patidelor politice din statele membre prin definirea unui statut care sa permita mai ales stabilirea unor reguli asupra modalitailor de finantarea acestora.
A fost stabilit un numar maxim de 732 de mandate in Parlamentul European (in loc de 626, cum prevedea Tratatul de la Amsterdam). La data intrarii in vigoare a Tratatului de la Nisa, unele state membre vor avea mai putini reprezentanti in Parlament, de exemplu, Franta, care avea la momentul acela 87 de mandate, va avea numai 72. Numarul de mandate prevazut pentru statele candidate va ramane subiect al negocierilor de aderare (Nota: Conform acestei impartiri provizorii, Romania dispunea de 33 de mandate in Parlamentul European).
Consiliul Uniunii Europene
In cadrul Consiliului Uniunii Europene sunt utilizate doua proceduri de vot: unanimitatea si majoritatea calificata. In perspectiva viitoarei extinderi, mentinerea unanimitatii, procedura care asigura fiecarui stat drept de veto, ar putea face sa apara obstacole in luarea deciziilor. Majoritatea calificata are la baza un sistem de ponderare a voturilor in cadrul Consiliului Uniunii Europene, format din ministri statelor membre, fiecarui stat fiindu-i atribuit un anumit numar de voturi, functie de populatia sa.
Tratatul de la Nisa stabileste noi reguli ale najoritatii calificate, de aplicat incepand din 2005: pentru ca o decizie sa fie adoptata este necesar, pe langa o majoritate de voturi (255 din 345 pentru o Uniune cu 27 de state membre), si ca majoritatea statelor sa fi votat favorabil (14 din 27). Votul in majoritate calificata a fost extins la urmatoarele domenii, in care era necesara unanimitate: coeziunea economica si sociala, incheirea de acorduri internationale in domeniul proprietatii intelectuale si al serviciilor, cooperarea judiciara civila.
Componenta si modul de fun 757e45h ctionare al celorlalte institutii
Comisia europeana
Conform Tratatului de la Nisa, incepand din 2005, in componenta Comisiei Europene va intra numai cate un comisar de provenienta din fiecare stat membru. Atunci cand Uniunea va avea mai mult de 27 de state membre, numarul comisarilor va ramane acelasi (27) si va fi instaurat un sistem de rotatie ale carui reguli vor fi stabilite de catre Consiliu prin vot in unanimitate.
Pentru buna functionare a Comsiei, puterile presedintelui acesteia vor fi extinse. Presedintele va avea in atributiile sale organizarea interna, eventualele remanieri, va putea cere demisia comisarilor. Presedintele va fi desemnat de catre Consiliul Uniunii Europene, prin vot in majoritatea calificata.
Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene
Pentru o mai buna functionare a Curtii de Justitie si pentru scurtarea termenelor de judecata, Tratatul de la Nisa prevede unele modificari in ceea ce priveste competentele Curtii de Justitie si cele ale Tribunalului de la Prima Instanta.
Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene, avand cate un membru de provenienta din fiecare stat, se poate reuni in plen sau in camera largita.
Prin Tratatul de la Nisa, actiunile directe pot fi depuse numai la Tribunalul de Prima Instanta, care va avea competenta si asupra unor anumite actiuni pentru pronuntarea unei hotarari preliminare asupra validitatii unui act comunitar.
Curtea de Conturi, Comitetul Economic si Social si Comitetul Regiunilor
Tratatul de la Nisa prevede ca fiecare stat membru va avea cate un reprezentant in Curtea de Conturi, numit de Consiliu arin vot in majoritate calificata.
In ceea ce priveste Comitetul Economic si Social si Comitetul Regiunilor, a fost stabilit unnumar maxim de 350 de membri. Conform prevederilor Tratatului, Comitetul Economic si Social este reprezentantul organismelor economice si sociale din societatea civila. Membrii Comitetului Regiunilor trebuie sa aiba un mandat electoral in colectiovitatea pe care o reprezinta.
Valori democratice
Prin Tratatul de la Nisa a fost creat un mecanism de conservare a valorilor democratice. Consiliul Uniunii Europene, statuand cu o majoritate de 4/5 si dupa consultarea Parlamentului european, poate adresa o recomandare unui stat pe al carui teritoriu s-a constatat existenta riscului de violare a drepturilor fundamentale.
„Declaratia asupra viitorului Europei”, anexa a Tratului de la Nisa, cuprinde prevederi asupra statutului Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, care nu este incorporata in Tratat.
|
