CONCEPTE FUNDAMENTELE PENTRU PREVENIREA EXPLOZIILOR SI PROTECTIA IMPOTRIVA EXPLOZIILOR IN MEDII CU ATMOSFERE POTENTIAL EXPLOZIVE

CONCEPTE FUNDAMENTELE PENTRU PREVENIREA EXPLOZIILOR SI PROTECTIA IMPOTRIVA EXPLOZIILOR IN MEDII CU ATMOSFERE POTENTIAL EXPLOZIVE

1. INTRODUCERE

Prevenirea exploziilor si protectia impotriva exploziilor prezinta o importanta majora pentru securitatea si sanatatea lucratorilor deoarece exploziile pun in primejdie viata si sanatatea oamenilor ca un rezultat al efectelor necontrolate ale flacarilor si presiunii (radiatii firbinti ,flacari, unde de presiune, particule proiectate - sfaramaturi zburate), prezentei produselor de reactie toxice si consumului de oxigen din aerul pe care trebuie sa-l inspite acestia. In plus , daunele materiale in cazul unei explozii pot fi deosebit de mari.

Pericolul de explozii poate sa apara in toate intreprinderile care lucreaza cu substante inflamabile. Acestea includ multe materiale de intrare , produse intermediare, produse finale precum si degajari (scurgeri) in procesele de lucru de rutina, asa cum se poate vedea in fig 1.

Fig. 1 - Degajare de substante inflamabile in procese de rutina

O explozie apare daca o substanta inflamabila este prezenta in amestec cu aerul (cu suficient oxigen) in limitele de explozie, impreuna cu o sursa de initiere - fig. 2

Fig. 2 - Triunghiul aprinderii

Necesitatea coincidentei unei atmosfere explozive si sursei de aprindere eficiente si efectele anticipate ale unei explozii duc imediat la cele trei principii de baza ale prevenirii exploziei si protectiei contra exploziei.  

a) prevenirea:

- evitarea atmosferelor explozive. Acest obiectiv poate fi atins in principal modificand fie concentratia substantei inflamabile la o valoare care sa se afle in afara domeniului de explozie sau a concentratiei de oxigen la o valoare sub concentratia limita de oxigen (LOC);

- evitarea tuturor surselor de aprindere efective eventuale;

b) protectia:

limitarea efectelor exploziilor la o limita acceptabila prin masuri de protectie constructive. Spre deosebire de cele doua masuri descrise mai sus, aici se ia in considerare producerea unei explozii.

Eliminarea sau reducerea riscului poate fi realizata prin aplicarea numai unuia din principiile de prevenire si de protectie de mai sus sau se poate aplica o combinatie intre aceste principii.

Intotdeauna prima optiune ar fi evitarea unei atmosfere explozive. Cu cat este mai mare probabilitatea producerii unei atmosfere explozive, cu atat mai mare trebuie sa fie extinderea masurilor contra surselor de aprindere efective si invers.

Pentru a permite selectarea masurilor adecvate, trebuie sa se dezvolte un concept de securitate contra exploziei pentru fiecare caz in parte.

Pentru aplicarea masurilor de prevenire a exploziilor si de protectie impotriva acestora, este nevoie de cunoasterea temeinica a faptelor si de suficienta e 515d32f xperienta. De aceea, este recomandabil sa se apeleze la indrumarea expertilor.

IDENTIFICAREA SI EVALUAREA RISCULUI DE EXPLOZIE

Ori de cate ori este posibil trebuie sa se previna aparitia atmosferei explozive. Astfel, primul pas in evaluarea riscului de explozie este sa se determine daca un risc de atmosfera exploziva poate sa apara si in ce circumstante. Apoi trebuie sa se stabileasca daca aceasta poate fi initiata.

Acest proces de evaluare trebuie intotdeauna asociat cu un caz individual si nu poate fi generalizat. Considerentele specifice sunt porobabilitatea si durata aparitiei atmosferei explozive periculoase, probabilitatea ca sursele de initiere sa fie prezente si sa devina active si efective, instalatiile, substantele utilizate, procesele, interactiunile lor posibile si scara efectelor anticipate.

Evaluarea trebuie sa ia in considerare urmatoarele situatii operationale:

- conditiile de operare normale, inclusiv mentenanta,

- punerea si scoaterea din functiune,

- defectiunile, conditiile previzibile de defect,

Factorii importanti sunt:

- echipamentul de lucru utilizat,

- constructia instalatiilor si configuratia,

- substantele utilizate,

- conditiile si procesele de lucru, si

- posibilitatile lor de interactiune unele cu altele si cu mediul de lucru.

Trebuie luate in considerare locurile care sunt sau pot fi conectate prin deschideri spre locurile in care o atmosfera exploziva poate sa apara (numite in continuare arii periculoase).

Criterii de evaluare

Trebuie satisfacute simultan 4 conditii pentru ca exploziile cu efecte periculoase sa apara:

un grad mare de dispersie a substantelor inflamambile;

concentratia substantelor inflamabile in aer in limitele lor de explozie;

cantitatea periculoasa a unei atmosfere explozive;

o sursa efectiva de initiere.

Pentru a verifica daca aceste conditii sunt intrunite, riscul de explozie poate fi evaluat cu ajutorul schemei logice din fig.3.

Figura 3 - Diagrama de evaluare pentru recunoasterea si prevenirea pericolelor de explozie

MASURI DE PROTECTIE LA EXPLOZIE

Daca este posibil sa se formeze o atmosfera exploziva periculoasa, sunt necesare masuri de protectie la explozie. In primul rand trebuie sa se incercerce evitarea aparitiei atmosferei explozive prin aplicarea de masuri tehnice, care trebuie luate in considerare impreuna cu masurile organizatorice .

MASURI TEHNICE DE PROTECTIE LA EXPLOZIE

'Masuri de protectie la explozie' reprezinta toate masurile care

• previn formarea atmosferelor explozive periculoase,
• evita aprinderea atmosferelor explozive periculoase    sau
• micsoreaza efectele exploziilor pentru a asigura sanatatea si securitatea lucratorilor.

Prevenirea atmosferelor explozive periculoase

Conform articolului 3 din directiva 1999/92/EC 'Prevenirea si protectia impotriva exploziilor', intotdeauna trebuie sa aiba prioritate prevenirea atmosferelor explozive periculoase care se poate face prin:

- Utilizarea de inlocuitori ai substantelor inflamabile

- Limitarea concentratiilor

- Inertizarea

- Prevenirea sau limitarea formarii de atmosfere explozive in vecinatatea instalatiei

Formarea de atmosfere explozive periculoase in jurul instalatieilor inchise care trebuie protejate la scurgeri prin efectuarea unui service regulat.

Daca emisia de substante inflamabile nu poate fi prevenita, deseori formarea de atmosfere explozive periculoase poate fi prevenita prin ventilatie. Trebuie luate in considerare urmatoarele :

trebuie sa se estimeze cantitatea maxima de gaze, vapori si ceturi care pot fi emise (intensitatea sursei), sa se cunoasca locatia sursei si conditiile de dispersie.

Instalatii de alarmare

Concentratiile din vecinatatea instalatiilor pot fi monitorizate de exemplu cu ajutorul unei alarme de gaze. Alarmele de gaze pentru utilizare in arii periculoase trebuie aprobate si marcate corespunzator ca echipoament electric de securitate, urmand directiva 94/9/EC.

Evitarea surselor de aprindere

Daca nu este posibil sa se previna formarea de atmosfere explozive periculoase, trebuie sa se evite aprinderea. Acest lucru poate fi obtinut prin masuri de protectie care evita sau reduc probabilitatea surselor de aprindere. Pentru a stabili masurile preventive eficiente, trebuie sa se cunoasca diversele tipuri de surse de aprindere si modul in care ele functioneaza. Se estimeaza probabilitatea ca o atmosfera exploziva periculoasa si o sursa de aprindere sa fie prezente in acelasi timp si in acelasi loc si extinderea masurilor necesare va fi determinata corespunzator. Acest lucru se face pe baza sistemului de zone descris mai jos, din care deriva masurile preventive necesare.

Zonarea ariilor periculoase

O arie periculoasa este un loc in care o atmosfera exploziva poate aparea in astfel de cantitati incat necesita precautii pentru a proteja lucratorii impotriva pericolelor de explozie. Aceasta cantitate este considerata o atmosfera exploziva periculoasa. Ca baza in determinarea extinderea masurilor de protectie, toate ariile periculoase care mai raman trebuie clasificate in termeni de zone conform probabilitatii de aparitie a acestor atmosfere.

Extinderea masurilor de protectie

Extinderea masurilor de protectie depinde de probabilitatea aparitiei atmosferelor explozive (zonare) si de aceea trebuie determinata in conformitate cu tabelul 1 de mai jos.

Tabelul 1 - Extinderea masurilor de protectie in diferite zone

Tipuri de surse de aprindere

Standardul EN 1127-1 distinge treisprezece tipuri de surse de aprindere:

suprafete fierbinti

flacari si gaze fierbinti

scantei generate mecanic

cureti electrici vagabonzi, protectie catodica la coroziune

electricitate statica

trasnete

campuri electromagnetice in domeniul frecventelor intre 9 kHz si 300 GHz

radiatie electromagnetica in domeniul frecventelor intre 300 GHz si 3 10⁶ GHz sau lungimi de unda de la 1000 µm pana la 0,1 µm (spectrul optic)

radiatie de ionizare

ultrasunete

compresiune adiabatica, unde de soc, curgeri de gaze

reactii chimice

Figura 4 - Exemple de surse potentiale de aprindere obisnuite

Reducerea efectelor exploziilor

In multe cazuri nu este posibila evitarea atmosferelor explozive sau a surselor de aprindere la un nivel suficient de securitate. In aceste cazuri trebuie luate masuri de limitare a efectelor exploziilor la un nivel acceptabil. Astfel de masuri sunt, de exemplu: conceptie rezistenta la explozie; eliberarea exploziei; suprimarea exploziei sau prevenirea propagarii flacarii sau exploziei. Aceste masuri pot fi realizate prin utilizarea sistemelor protectoare conform directivei 94/9/EC.

Masuri organizatorice de protectie la explozie. Documentul de protectie la explozie

Daca exista un risc potential de explozie la locul de munca, acest lucru implica si faptul ca organizarea muncii trebuie sa se conformeze anumitor cerinte. Prin masuri organizatorice se stabilesc procedurile de lucru astfel incat lucratorii sa nu poata fi afectati de o explozie. Trebuie stipulate masuri pentru inspectii, reparatii si service incat sa se asigure ca masurile tehnice raman operationale. Masurile organizatorice trebuie sa tina seama de asemenea de posibila interactiune dintre masurile de protectie la explozie si procedurile de lucru. Aceste masuri de protectie la explozie combinate trebuie sa asigure ca lucratorii pot executa munca repartizata lor fara a pune in pericol sanatatea sau securitatea lor sau a altor persoane.

Figura .- Exemple de masuri organizatorice pentru protectia la explozie

Trebuie realizate urmatoarele masuri organizatorice:

- redactarea instructiunilor de operare, atunci cand acest lucru este cerut prin documentul de protectie la explozie;

- instruirea participantilor la procesul de munca in ceea ce priveste protectia la explozie;

- asigurarea faptului ca participantii la procesul de munca au competenta necesara;

- aplicarea unui sistem autorizat de lucru pentru situatii periculoase, atunci cand acest lucru este cerut prin documentul de protectie la explozie;

- efectuarea intretinerii;

- efectuarea inspectiei si supravegherii;

- marcarea (identificarea) locurilor periculoase atunci cand este necesar.

Masurile organizatorice luate trebuie sa fie inregistrate in documentul de protectie la explozie .

Angajatorul trebuie sa intocmeasca si sa mentina o documentatie, denumita document de protectie la explozie. Aceasta documentati cuprinde, de exemplu: riscurile de explozie care au fost determinate si evaluate; masuri de securitate corespunzatoare; ariile periculoase clasificate in zone; locul de munca si echipamentul de lucru, inclusiv dispozitivele de avertizare care sunt concepute, actionate si mentinute acordandu-se atentia cuvenita securitatii. Documentul de protectie la explozie trebuie intocmit inainte de inceperea activitatii si trebuie revizuit atunci cand locul de munca, echipamentul de lucru sau organizarea muncii sunt supuse la schimbari semnificative, extinderi sau transformari.

Marcarea locurilor periculoase

Directiva 1999/92/EEC stipuleaza faptul ca punctele de intrare in locurile unde atmosferele explozive periculoase pot sa apara in astfel de cantitati incat sa afecteze securitatea si sanatatea participantilor la procesul de munca, trebuie unde este necesar sa fie marcate de catre angajator cu urmatorul semn de avertizare:

Figura 17 - Semn de avertizare pentru locurile in care pot aparea atmosfere explozive periculoase

Trasaturi distinctive:

- forma triunghiulara,

- litere negre pe un fond galben cu margine neagra (partea de culoare galbena ocupa o portiune de cel putin 50 % din suprafata semnului).

Astfel de marcaj este cerut de exemplu pentru camere sau arii in care atmosferele explozive periculoase pot sa apara (cum ar fi camere sau capsulari ingradite unde substante inflamabile lichide sunt depozitate). Pe de alta parte acolo nu este punct in marcaj unde o parte a instalatiei este protejata in totaliate de mijloace de atenuare. Daca locul (aria) periculoasa nu este o deschidere libera ingrijoratoare, numai o parte a acesteia trebuie sa fie marcata cu dungi in diagonala galbene/negre, de exemplu pe o pardoseala. Alte detalii (amanunte) pot fi adaugate la semnul de avertizare, indicand de exemplu natura si frecventa aparitiilor atmosferelor explozive periculoase (substante si zone). Poate fi dezirabil asezarea altor semne de avertizare in conformitate cu 92/58/EEC, de exemplu interzicerea fumatului, etc. Atentionarea participantilor la procesul de munca trebuie sa fie dedusa din simbol si este inteleasa in cursul instruirii acestora.

1. RELATIA DINTRE DIRECTIVA 94/9/EC SI DIRECTIVA 1999/92/EC

1. Hotararea de Guvern nr. 115 din 05 februarie 2004 privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate ale echipamentelor individuale de protectie si a conditiilor pentru introducerea lor pe piata, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 166 din 26.02.2004 Hotararea nr. 809 din 14 iulie 2005 pentru modificarea Hotararii Guvernului nr. 115/2004 privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate ale echipamentelor individuale de protectie si a conditiilor pentru introducerea lor pe piata Directiva Consiliului 89/686/CEE din 21 decembrie 1989 privind armonizarea legislatiei statelor Membre referitoare la echipamentul individual de protectie, amendata prin Directivele 93/68/CEE, 93/95/CEE si 96/58/EC.)

2. Hotararea de Guvern nr. 752 din 14 mai 2004 privind stabilirea conditiilor pentru introducerea pe piata a echipamentelor si sistemelor protectoare destinate utilizarii in atmosfere potential explozive+HG 461/2006

Hotarare nr. 461 din 05.04.2006 pentru modificarea Hotararii Guvernului nr. 752/2004 privind stabilirea conditiilor pentru introducerea pe piata a echipamentelor si sistemelor protectoare destinate utilizarii in atmosfere potential explozive (Directiva 94/9/EC a Parlamentului European si Consiliului din 23 martie 1994)

3. Hotararea nr. 1058 din 9 august 2006 privind cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explosive

4. Non-binding Guide of Good Practice for implementing of the European Parliament and Council Directive 1999/92/EC on minimum requirements for improving the safety and health protection of workers potentially at risk from explosive atmospheres -OJ L 23, 28.1.2003.

5. Guidelines on the application of Council Directive 94/9/EC of 23 march 1994 on the approximation of the laws of the member states concerning equipment and protective systems intended for use in potentially explosive atmospheres - July 2005

Informatii generale

Obiectivul Directivei 94/9/EC il constituie armonizarea cerintelor pentru proiectarea si constructia (fabricarea) echipamentelor, componentelor si sistemelor protectoare destinate utilizarii in atmosfere potential explosive.

Aceasta cerinta reglementeaza procedurile de evaluare a conformitatii pentru aceste produse inainte ca ele sa fie puse pe piata. Aceasta cuprinde cerintele esentiale de securitate si sanatate pentru aceste produse.

O alta directiva elaborata pentru domeniul protectiei la explozie este Directiva 1999/92/EC care se refea la responsabilitatile utilizatorului. Aceasta directiva stabileste cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explosive. De aceea aceasta nu este o directiva a Noii Abordari care asigura armonizarea deplina a legislatiei.

Pentru ambele directive Comisia Europeana a publicat Ghiduri, unul pentru aplicarea Directivei 94/9/EC in scopul prevenirii interpretarii arbitrare a directivei [5] si altul pentru Directiva 1999/92/EC care sa fie un support practice pentru angajator-utilizatorul echipamentelor, in special pentru intreprinderile mici si mijlocii [4].

In aceste doua directive, aplicate acum in Europa, se reflecta sarcinile diferite pentru producatorii de echipament cu protectie la explozie si utilizatorii acestor echipamente (angajatorii) asa cum sunt prezentate in tabelul 2 de mai jos.

Tabelul 2 - Sarcinile producatorilor de echipamente cu protectie la explozie si ale utilizatorilor acestor echipamente (angajatorii)

2 EVALUAREA DE RISC. UTILIZARE DESTINATA.

In conformitate cu preceptele directivelor Noii Abordari, notiunea de utilizare in conformitate cu scopul propus este de importanta majora.

SR EN 1127-1 defineste termenul de utilizare prevazuta (utilizare destinata) astfel: Folosirea echipamentelor, sistemelor protectoare si dispozitivelor in conformitate cu grupa si categoria de echipamente asa cum se specifica in Directiva 94/9/CE, Anexa I si tinandu-se cont de toate informatiile furnizate de producator care sunt necesare pentru functionarea sigura a echipamentelor, sistemelor protectoare si dispozitivelor. (Vezi de asemenea Directiva 94/9/CE, Capitolul I, articolul 1).

Tinand seama de angajamentele ce rezulta din cerintele relevante din Directiva 94/9/CE, o metodologie de evaluare a riscului nu trebuie sa contina doar aspecte legate de proiectare si de constructie ci trebuie sa ofere si un format sau un limbaj comun intre proiectanti si utilizatori. Un ghid pentru acest scop poate fi considerat standardul european EN 1127-1. Acest standard a fost elaborat in scopul de a furniza potrivit cerintelor din Directivele 94/9/CE si 99/92/CE indrumari atat pentru metodologia de evaluare a riscului la lucrul cu substante care pot genera o atmosfera exploziva cat si pentru alegerea echipamentelor si stabilirea masurilor de protectie adecvate functie de probabilitatea aparitiei atmosferei explozive. In acest sens a aparut ca o necesitate clasificarea ariilor periculoase in ZONE pe baza frecventei si duratei de aparitie a unei atmosfere explozive periculoase. Ca regula generala, cand prezenta unei atmosfere explozive este foarte probabila, se va recurge la utilizarea unor echipamente cu o probabilitate scazuta de a genera o sursa de aprindere. Dimpotriva, daca probabilitatea prezentei unei atmosfere este scazuta, se vor putea utiliza echipamente construite dupa specificatii mai putin riguroase.

Luand in considerare aceste principii, producatorii de echipamente destinate utilizarii in atmosfere potential explozive trebuie sa ofere toate detaliile legate de grupe si categorii pentru a se putea decide zona in care pot fi utilizate produsele lor. Clasificarea ariilor periculoase in zone este in sarcina utilizatorului, a carui facilitati/activitati pot contine sau crea astfel de pericole.

Standardele de referinta pentru clasificarea locurilor periculoase sunt:

• SR EN 60079-10 APARATURA ELECTRICA PENTRU ATMOSFERE EXPLOZIVE GAZOASE Partea 10: Clasificarea ariilor periculoase
• SR CEI 61241-3 APARATURA ELECTRICA DESTINATA UTILIZARII IN PREZENTA PRAFULUI COMBUSTIBIL Partea 3 : Clasificarea ariilor in care este sau poate fi prezent praf combustibil

94/9/CE

Relatia dintre categorii si zone

Directiva1999/92/EC face legatura intre categorii si zone.

Din punctul de vedere al producatorului de echipamente, sisteme protectoare si componente, sistemul de categorii poate fi vizualizat asa cum se vede in tabelul 3.

Din punctul de vedere al utilizatorului, echipamentele de diferite categorii se pot aplica asa cum se vede in tabelul 4.

3. CERTIFICAREA ECHIPAMENTELOR SI SISTEMELOR PROTECTOARE (ESP) SI A ECHIPAMENTELOR INDIVIDUALE DE PROTECTIE (EIP) DESTINATE UTILIZARII IN ATMOSFERE POTENTIAL EXPLOZIVE

Tara noastra in calitate de membra a Uniunii Europene a adoptat in legislatia nationala directivele europene din cadrul Noii Abordari. Obiectivul directivelor Noii Abordari este de a asigura circulatia libera a bunurilor in Comunitatea Europeana. Aceasta poate fi realizata prin combinarea urmatoarelor elemente de baza:

circulatia libera a produselor care intrunesc cerintele esentiale ale directivelor si au fost supuse procedurilor relevante de evaluare a conformitatii

elaborarea standardelor armonizate - un instrument de ajutor pentru a demonstra conformitatea cu cerintele esentiale

marcajul de conformitate CE - o cale de a arata fizic ca produsele sunt in conformitate cu cerintele directivelor relevante

produsele purtand marcajul CE trebuie sa fie insotite de declaratia de conformitate emisa de producator

aplicarea corecta a procedurilor este observata de autoritatile de supraveghere a pietei

LEGISLATIA IN DOMENIUL CERTIFICARII SI SUPRAVEGHERII PIETEI PENTRU INTRODUCEREA PE PIATA A ECHIPAMENTELOR SI SISTEMELOR PROTECTOARE (ESP) SI A ECHIPAMENTELOR INDIVIDUALE DE PROTECTIE (EIP) DESTINATE UTILIZARII IN ATMOSFERE POTENTIAL EXPLOZIVE

Principalele reglementari legislative referitoare la ESP si EIP destinate utilizarii in atmosfere potential explozive in tara noastra sunt:

o            Hotararea de Guvern nr. 115 din 05 februarie 2004 privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate ale echipamentelor individuale de protectie si a conditiilor pentru introducerea lor pe piata, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 166 din 26.02.2004

HOTARARE nr. 809 din 14 iulie 2005 pentru modificarea Hotararii Guvernului nr. 115/2004 privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate ale echipamentelor individuale de protectie si a conditiilor pentru introducerea lor pe piata Directiva Consiliului 89/686/CEE din 21 decembrie 1989 privind armonizarea legislatiei statelor Membre referitoare la echipamentul individual de protectie, amendata prin Directivele 93/68/CEE, 93/95/CEE si 96/58/EC.)

o            Hotararea de Guvern nr. 752 din 14 mai 2004 privind stabilirea conditiilor pentru introducerea pe piata a echipamentelor si sistemelor protectoare destinate utilizarii in atmosfere potential explozive+HG 461/2006

o            Hotarare nr. 461 din 05.04.2006 pentru modificarea Hotararii Guvernului nr. 752/2004 privind stabilirea conditiilor pentru introducerea pe piata a echipamentelor si sistemelor protectoare destinate utilizarii in atmosfere potential explozive (Directiva 94/9/EC a Parlamentului European si Consiliului din 23 martie 1994)

o            HOTARARE nr. 1058 din 9 august 2006 privind cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explosive

o            HG 115/2004 transpune Directiva Consiliului 89/686/CEE din 21 decembrie 1989 privind armonizarea legislatiei statelor Membre referitoare la echipamentul individual de protectie, amendata prin Directivele 93/68/CEE, 93/95/CEE si 96/58/EC.

o            HG 752/2004 +HG 461/2006 transpune Directiva 94/9/CE (cunoscuta ca Directiva ATEX 100A) privind alinierea legislatiilor statelor membre privind echipamentele si sistemele protectoare destinate utilizarii in atmosfere potential explozive, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 100 din 19 aprilie 1994.'

In cazul in care un echipament este realizat in conformitate cu prevederile directivei europene specifice si producatorul sau reprezentantul sau autorizat stabilit intr-un stat membru al UE a supus modelul procedurilor de certificare corespunzatoare la un organism notificat, a aplicat marcajul CE si a emis declaratia de conformitate, produsul poate circula liber pe piata din Romania.

DEFINITII. CLASIFICAREA ECHIPAMENTELOR SI SISTEMELOR PROTECTOARE SI EIP DESTINATE UTILIZARII IN ATMOSFERE POTENTIAL EXPLOZIVE

In sensul HG 752 /2004+461/2006(Directiva 94/9/CE termenul ESP se defineste dupa cum urmeaza:

Echipamente si sisteme protectoare destinate utilizarii in atmosfere potential explozive:

   a) echipamente - masini, aparatura, dispozitive fixe sau mobile, componente de control si instrumentatia din acestea si sisteme de detectare sau prevenire care, separat sau impreuna, sunt destinate generarii, transferului, stocarii, masurarii, controlului si transformarii energiei si/sau prelucrarii materialelor si care pot cauza o explozie prin propriile lor surse potentiale de aprindere;

   b) sisteme protectoare - dispozitive, altele decat componentele echipamentului definit mai sus, care sunt destinate opririi imediate a exploziilor incipiente si/sau limitarii domeniului efectiv al unei explozii si care sunt introduse pe piata separat pentru utilizare ca sisteme autonome;

   c) componente - orice piesa esentiala pentru functionarea in conditii de securitate a echipamentelor si sistemelor protectoare, dar care nu are o functie autonoma;

Prin Echipamente Individuale de Protectie se inteleg dispozitivele sau articolele destinate a fi purtate ori tinute cu mana de catre o persoana pentru a asigura protectie impotriva unuia sau mai multor riscuri pentru sanatate si securitate.

CLASIFICAREA EIP DESTINATE UTILIZARII IN ATMOSFERE POTENTIAL EXPLOZIVE  

Conform Directivei PPE 89/686/EEC/ HG 115/2004+809/2005, se definesc trei categorii de EIP:

o            EIP de conceptie simpla

o            EIP de conceptie complexa

o            EIP care nu sunt nici de conceptie simpla, nici de conceptie complexa

EIP de conceptie simpla cuprind in exclusivitate EIP destinate protejarii utilizatorului impotriva:

a) actiunilor mecanice cu efecte superficiale: manusi pentru gradinarit, degetare sau alte sortimente care asigura acelasi tip de protectie;

b) produselor de curatare cu actiune slaba si cu efecte usor reversibile: manusi de protectie impotriva solutiilor diluate de detergenti sau alte sortimente care asigura acelasi tip de protectie;

c) riscurilor care decurg din manipularea produselor fierbinti care nu expun utilizatorul la o temperatura mai mare de 50°C sau la socuri mecanice periculoase: manusi, sorturi de uz profesional sau alte sortimente care asigura acelasi tip de protectie;

d) agentilor atmosferici care nu sunt nici exceptionali si nici extremi: articole pentru protectia capului, imbracaminte de sezon, incaltaminte sau alte sortimente care asigura acelasi tip de protectie;

e) socurilor mecanice si vibratiilor minore care nu afecteaza zonele vitale ale corpului si ale caror efecte nu pot provoca leziuni ireversibile: casti de protectie de tip usor impotriva scalparii, manusi, incaltaminte usoara sau alte sortimente care asigura acelasi tip de protectie; f) luminii solare: ochelari de soare sau alte sortimente care asigura acelasi tip de protectie.

EIP de conceptie complexa cuprind in exclusivitate:

a) aparatele de protectie respiratorie filtrante, destinate protectiei impotriva aerosolilor solizi si lichizi sau impotriva gazelor iritante, periculoase, toxice ori radiotoxice;

b) aparatele de protectie respiratorie care asigura izolare completa fata de atmosfera, inclusiv cele utilizate pentru scufundare;

c) EIP care asigura numai o protectie limitata in timp impotriva actiunilor chimice sau impotriva radiatiilor ionizante; d) echipamentele de interventie in medii cu temperaturi inalte, ale caror efecte sunt comparabile cu cele ale unei temperaturi a aerului egale sau mai mari de 100°C si care pot fi sau nu caracterizate de prezenta radiatiilor infrarosii, flacarilor sau a proiectiilor de mari cantitati de metal topit;

e) echipamentele de interventie in medii cu temperaturi scazute, ale caror efecte sunt comparabile cu cele ale unei temperaturi a aerului egale sau mai mici de -50°C;

f) EIP pentru protectie impotriva caderilor de la inaltime; g) EIP pentru protectie impotriva riscurilor electrice si tensiunilor periculoase sau cele utilizate ca izolante pentru lucru la tensiune inalta.

EIP se supun unor proceduri diferite de certificare, functie de clasificarea tipului protectiei asigurate, ceea ce determina incadrarea in asa numitele "categorii de certificare" (a se vedea Ghidul privind clasificarea pe categorii de certificare a EIP):

categoria I- EIP de conceptie simpla;

categoria II- EIP care nu sunt nici de conceptie simpla, nici de conceptie complexa.

categoria III- EIP de conceptie complexa,

CLASIFICAREA ECHIPAMENTELOR SI SISTEMELOR PROTECTOARE DESTINATE UTILIZARII IN ATMOSFERE POTENTIAL EXPLOZIVE

Echipamentele destinate utilizarii in atmosfere potential explozive se clasifica, conform Directivei 94/9/CE / HG 752/2004+461/2006, in 2 grupe: Grupa I cu categoriile M1, M2 si Grupa II cu categoriile 1,2 si 3.

Echipamente grupa I se refera la echipamente destinate folosirii in minele subterane si la acele parti ale instalatiilor de suprafata ale unor astfel de mine care pot fi expuse la grizu si /sau praf combustibil.

Echipamente grupa II se refera la echipamente destinate sa fie folosite in alte locuri care pot fi expuse la atmosfere explozive .

Echipamente grupa I

Categoria M1 cuprinde echipamente proiectate si, daca e necesar, echipate cu mijloace de protectie speciale suplimentare pentru a fi capabile sa functioneze in conformitate cu parametri de functionare stabiliti de producator si care sa asigure un nivel foarte inalt de protectie.

Echipamentele din aceasta categorie sunt destinate sa fie folosite in partile subterane ale minelor ca si in acele parti ale instalatiilor de suprafata ale acestor mine periclitate de grizu si/sau praf combustibil.

Echipamentele din aceasta categorie trebuie sa ramana functionale, chiar si in eventualitatea unor rare incidente care se refera la echipamente, cu o atmosfera exploziva prezenta si sunt caracterizate prin mijloace de protectie astfel incat:

- in cazul defectarii unui mijloc de protectie, cel putin un al doilea mijloc independent asigura nivelul de protectie cerut, sau

- nivelul de protectie cerut este asigurat in cazul a doua defecte care apar independent unul de altul.

Echipamentele din aceasta categorie trebuie sa se conformeze cerintelor suplimentare mentionate in Anexa II, 2.0.1. a Directivei

Categoria M2 cuprinde echipamente proiectate sa fie capabile sa functioneze in conformitate cu parametrii functionali stabiliti de producator si asigurand un nivel inalt de protectie .

Echipamentele din aceasta categorie sunt destinate sa fie folosite in partile subterane ale minelor ca si in acele parti ale instalatiilor de suprafata ale acestor mine la care este probabila periclitarea prin grizu si/sau praf combustibil .

Aceste echipamente sunt destinate sa fie de-energizate in cazul unei atmosfere explozive .

Mijloacele de protectie referitoare la echipamente din aceasta categorie asigura nivelul necesar de protectie pe durata functionarii normale si de asemenea in cazul conditiilor mai severe de functionare, in special acele rezultate de la manipularea brutala si conditii schimbatoare de mediu ambiant.

Echipamentele din aceasta categorie trebuie sa se conformeze cerintelor suplimentare mentionate in Anexa II, 2 .0.2. a Directivei

Echipamente grupa II

Categoria 1 cuprinde echipamente proiectate sa fie capabile sa functioneze in conformitate cu parametri functionali stabiliti de producator si sa asigure un nivel foarte inalt de protectie .

Echipamentele din aceasta categorie sunt destinate pentru folosire in ariile in care atmosferele explozive cauzate de amestecuri de aer si gaze vapori sau ceturi sau amestecuri aer/praf sunt prezente continuu, pentru perioade lungi sau in mod frecvent .

Echipamentele din aceasta categorie trebuie sa asigure nivelul de protectie prevazut, chiar si in cazul unor incidente rare referitoare la echipamente si sunt caracterizate prin asemenea mijloace de protectie incat:

- in cazul defectarii unui mijloc de protectie, cel putin un al doilea mijloc independent asigura nivelul de protectie prevazut , sau

- nivelul de protectie prevazut este asigurat in cazul producerii a doua defecte independente unul de altul.

Echipamentele din aceasta categorie trebuie sa se conformeze cerintelor suplimentare mentionate in Anexa II , 2.1 a Directivei

Categoria 2 cuprinde echipamente proiectate pentru a fi capabile sa functioneze in conformitate cu parametri functionali stabiliti de producator si sa asigure un nivel de protectie inalt .

Echipamentele din aceasta categorie sunt destinate sa fie folosite in arii in care sunt probabile sa apara atmosfere explozive cauzate de gaze, vapori, ceturi sau amestecuri de aer/praf .

Mijloacele de protectie referitoare la echipamente din aceasta categorie asigura nivelul prevazut de protectie, chiar si in cazul deranjamentelor care apar frecvent sau defecte la echipamente care trebuie luate in considerare in mod normal. Echipamentele din aceasta categorie trebuie sa se conformeze cerintelor suplimentare mentionate in Anexa II , 2.2 a Directivei

Categoria 3 cuprinde echipamente proiectate astfel incat sa fie capabile sa functioneze in conformitate cu parametrii de functionare stabiliti de producator si sa asigure un nivel normal de protectie .Echipamentele din aceasta categorie sunt destinate sa fie folosite in arii in care sunt improbabile sa apara atmosfere explozive, cauzate de gaze, vapori, ceturi sau amestecuri de aer/praf sau, daca acestea apar, sunt probabile sa apara rar si numai pe o perioada scurta.

Echipamentele din aceasta categorie asigura nivelul prevazut de protectie pe durata functionarii normale.

Echipamentele din aceasta categorie trebuie sa se conformeze cerintelor suplimentare mentionate in Anexa II, 2.3 a Directivei

PROCEDURI DE CERTIFICARE

Certificarea conformitatii echipamentelor, ca actiune a unei terte parti, dovedeste existenta increderii adecvate ca un produs, corespunzator identificat, este in conformitate cu un anumit standard sau cu un alt document normativ. Procedurile de certificare a echipamentelor si sistemelor protectoare pentru atmosfere potential explozive sunt date in anexele 3-9 din HG 752/2004 si ele se aplica in functie de categoria de echipamente, astfel:

Figura 7 - Proceduri de certificare pentru echipamentele tehnice

Functie de complexitatea EIP se aplica urmatoarele proceduri de certificare:

4. ROLUL STANDARDELOR

IN EVALUAREA CONFORMITATII ECHIPAMENTELOR SI SISTEMELOR PROTECTOARE DESTINATE UTILIZARII IN ATMOSFERE POTENTIAL EXPLOZIVE

In conformitate cu principiile de baza ale Noii Abordari, produsele fabricate in conformitate cu standarde europene armonizate beneficiaza de prezumtia de conformitate cu cerintele esentiale corespunzatoare (a se vedea Anexa 1)

Standardele armonizate furnizeaza specificatii detaliate in termenii obiectivelor cu privire la indeplinirea practica a cerintelor esentiale. Standardele armonizate au ca scop important sa ajute producatorii pentru asigurarea prezumtiei de conformitate cu cerintele esentiale. Standardele armonizate au o aplicabilitate voluntara. Prin publicarea in Jurnalul official (www.europa.eu.int/eur-lex/en/oj), Comisia Europeana confirma ca standardul este armonizat si furnizeaza solutii adecvate pentru conformitate cu cerintele esentiale corespunzatoare formulate in o directiva data.

In prezent sunt disponibile un numar mare de standarde armonizate in domeniul protectiei la explozie. Pentru echipamente electrice, aceste standarde sunt publicate de CENELEC. Pentru echipamente neelectrice si sistemele protectoare cu protectie impotriva explozilor aceste standarde sunt elaborate de CEN/TC 305. Anumite standarde din alte comitete tehnice, deasemenea, sunt armonizate sub Directiva 94/9/CE , in cazul cand ele acopera elemente importante de protectie la explozie (cum sunt de ex, distribuitoarele de combustibili auto in CEN/TC 221)

Procesul de integrare a tarii noastre in UE a determinat structurile institutionale nationale sa reglementeze preluarea standardelor europene elaborate prin CEN si respectiv CENELEC sub forma de Standarde Romane - European Norm = SR EN . Procesul de preluare si adoptare a standardelor SR EN s-a desfasurat prin Comitetele de standardizare ASRO , pe doua directii :

prin traducere standardului

prin andorsare , respectiv prin publicare de catre ASRO intr-o limba de redactare europeana simbolul SR EN ....

Standardele pot fi de doua categorii : standarde tehnice si standarde de calitate. Asfel , daca pentru evaluarea conformitatii produsului prin "Examen de tip" (Anexa 3) se folosesc standarde tehnice ca standarde de referinta, pentru modulele pentru asigurarea calitatii productiei (Anexa 4) si asigurarea calitatii de produs (Anexa 7) trebuie aplicate standardele de asigurarea calitatii.

Se precizeaza ca pentru domeniul Ex, cerintele prevazute in binecunoscutul standard SR EN ISO 9001:2001 Sisteme de management al calitatii. Cerinte, trebuie completat cu Sr EN 13980:2003 Atmosfere potential explozive - Aplicarea sistemelor calitatii. Acest standard stabileste cerinte specifice si informatii cu privire la introducerea si mentinerea unui sistem de management al calitatii care corespunde cerintelor anexelor 4 si 7 ale HG 752/2004 (Directiva 94/9/EC).

BIBLIOGRAFIE

Legea nr. 319 din 14 iulie 2006 Legea securitatii si sanatatii in munca

Directive 1999/92/EC of the European Parliament and of the Council of 16 December 1999 on minimum requirements for improving the safety and health protection of workers potentially at risk from explosive atmospheres. Official Journal No. L 023, 2000-01-28, 57-64,

Directive 94/9/EC of the European Parliament and the Council of 23 March 1994 on the approximation of the laws of the Member States concerning equipment and protective systems intended for use in potentially explosive atmospheres. Official Journal No. L 100, 1994-04-19,

Non-binding Guide of Good Practice for implementing of the European Parliament and Council Directive 1999/92/EC on minimum requirements for improving the safety and health protection of workers potentially at risk from explosive atmospheres, European Commission, DG Employment and Social Affairs, Brussels, April 2003

ATEX-Guidelines: Guidelines on the Application of Council Directive 94/9/EC of 23 March 1994 on the approximation of the laws of the Member States concerning equipment and protective systems intended for use in potentially explosive atmospheres. European Commission, 1^st Edition, 2000

Council Decision 93/465/EEC of 22 July 1993 concerning the modules for the various phases of the conformity assessment procedures and the rules for the affixing and use of the CE conformity marking, which are intended to be used in the technical harmonization directives. Official Journal No. L 220 , 1993-08-30, 23-39

Guide to the Implementation of the Directives Based on the New Approach and the Global Approach, European Commission, Luxembourg, 2000

Directiva Consiliului 89/686/CEE din 21 decembrie 1989 privind armonizarea legislatiei statelor Membre referitoare la echipamentul individual de protectie, amendata prin Directivele 93/68/CEE, 93/95/CEE si 96/58/EC.

Hotararea de Guvern nr. 115 din 05 februarie 2004 privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate ale echipamentelor individuale de protectie si a conditiilor pentru introducerea lor pe piata, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 166 din 26.02.2004

Hotararea nr. 809 din 14 iulie 2005 pentru modificarea Hotararii Guvernului nr. 115/2004 privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate ale echipamentelor individuale de protectie si a conditiilor pentru introducerea lor pe piata

Hotararea de Guvern nr. 752 din 14 mai 2004 privind stabilirea conditiilor pentru introducerea pe piata a echipamentelor si sistemelor protectoare destinate utilizarii in atmosfere potential explozive

Hotararea nr. 461 din 05.04.2006 pentru modificarea Hotararii Guvernului nr.752/2004 privind stabilirea conditiilor pentru introducerea pe piata a echipamentelor si sistemelor protectoare destinate utilizarii in atmosfere potential explozive

Hotararea de Guvern nr. 1058 din 9 august 2006 privind cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive

Hotararea de Guvern nr. 891 din 3 iunie 2004 privind stabilirea unor masuri de supraveghere a pietei produselor din domeniile reglementate prevazute de Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor, publicata in Monitorul Oficial nr. 620 din 8 iulie 2004.

Heino Bothe ATEx 94/9/EC - Identification and treatment of non-electrical ignition hazard in standards

Beyer Michael European New Approach Directive Structure and ATEx Directive 94/9/EC

Heino Bothe, European Explosion Protection Directives, Physikalisch-Technische Bundesanstalt (PTB), Braunschweig, Germany