FILTRELE DE COMBUSTIBIL SI DE AER

FILTRELE DE COMBUSTIBIL sI DE AER

Filtrele de combustibil (fig. 6) retin impuritatile din combustibil. Pentru MAS se foloseste filtrul brut de decantare a benzinei, montat lânga rezervor, sau pentru   fil-trarea fina, un filtru pe conducta dintre pompa de alimentare si carburator.

- Filtrul de motorina folosit la   MAC este sub forma unei baterii de doua filtre înseriate, de aceeasi constructie, diferind doar cupa, care la primul filtru este din sticla si are rol de pahar decantor, iar la al doilea filtru este din tabla: primul filtru are rol de filtrare bruta, desi are acelasi tip de element filtrant, în timp ce al doilea are rol de filtrare fina.

Motorina trimisa de la pompa de alimentare intra prin racordul capacului filtrului 1, trece prin elementul filtrant 2 din exterior spre interior, apoi prin tu-bul perforat central si capac este condusa spre filtru fin, impuritatile grosiere si apa decantându-se în cupa de sticla 3. Elementele sunt asamblate între ele prin suruburi de prindere 4.

În filtrul fin, circuitul este acelasi, dar sunt retinute impuritatile ce au trecut de primul filtru, iar de aici motorina este trimisa la pompa de injectie. Bateria de filtre de tipul acesta este folosita la motorul D 797-05.

La motorul D 2156 MMN 8, se poate utiliza fie o baterie cu doua filtre, de-scrise mai sus, fie combinatie dintr-un filtru de tipul filtrului grosier si un filtru cu elementul filtrant 2 din pasla, închis într-un corp metalic. Fixarea filtrelor pe motor se face prin suportul 6, iar purjarea prin supapa 5.

La unele MAC de pe autocamioane se poate utiliza o baterie de doua filtre filtre. Filtrul de motorina poate fi prevazut cu pompa de amorsare 7 cu membrana, când pompa de injectie rotativa este de tip Bosch (BMW, Mercedes etc.).

Filtrele de aer (fig. 7) folosesc la retinerea particulelor de praf din aer. Ele, pot fi de tip uscat (având elementul filtrant din hârtie micronica, sita metalica, pâsla) umede (cu baie de ulei), prin inertie sau tip ciclon (separarea particulelor se face prin modificarea brusca a directiei de miscare a aerului) si combinate.

- Filtrul de aer uscat utilizat la   Dacia 1300 filtreaza aerul admis în corpul 1,prin elementul filtrant, cu hârtie micronica pliata 2, nchis de capacul 3, care apoi e trimis în carburator; la ultimele tipuri, are racord de preîncalzire, care aspira aerul din jurul colectorului de evacuare.

- Filtrul combinat 2 (fig.7), folosit la motoarele D 797-05 si D 2156 HMN 8, face ca aerul ce intra prin racordul 1 sa treaca peste uleiul din carcasa inferioara 3, fixata prin clemele 6, unde sunt retinute particulele de praf grosiere, apoi prin elemen-tul filtrant cu sita 4, unde sunt retinute pe lânga restul impuritatilor din aer si uleiul antrenat din carcasa si apoi prin racordul de iesire 5.

Figura 7 . Filtre de aer

AMORTIZORUL DE ZGOMOT

Amortizorul de zgomote (toba de esapament) 1 (fig.8) preia gazele arse din   co-lector la evacuare (prin teava de legatura), amortizând zgomotele, micsorând presiunea si energia loc cinetica. Amortizorul de zgomote conduce gazele arse, venite din teava de esapament prin tuburile perforate 2, peretele despartitor perforat 3 si pe-retii despartitori neperforati 4, alternând sectiunea mica cu cea mare, reducând zgomo-tele de evacuare. Unele tobe functioneaza pe principiul filtrelor acustice.

La unele automobile, se utilizeaza doua tobe de esapament legate în serie Dacia1310).

Ţeava de legatura dintre colectorul de evacuare si toba de esapament are diverse forme, adaptate dupa configuratia platformei automobilului si a distantei dintre ele.

Cele doua tobe, au roluri diferite: prima de destrindere a gazelor arse si cealalta pentru amortizarea zgomotelor .

Fig. 8. Amortizor de zgomot (toba de esapament).

principalele masuri de tehnica a securitatii muncii

In scopul eliminarii pericolului de accidentare la locul de munca, este necesar sa se respecte urmatoarele masuri si reguli principale :

Îmbracamintea de lucru trebuie bine strânsa pe corp, mansetele

de asemenea, iar hainele încheiate ;

Femeile vor purta basmale, astfel legate încât parul sau colturile

basmalei sa nu iasa afara, pentru a evita pericolul de prindere de catre organele în miscare ale masinilor - unelte ;

Cozile si mânerele uneltelor de mâna vor fi executate din lemn de

esenta tare, fiind bine fixate si vor avea dimensiuni care sa permita prinderea lor sigura si comoda ;

Daltile , surubelnitele si pilele vor fi bine fixate în mâner ;

Este interzisa folosirea uneltelor de mâna cu suprafetele de

percutie deformate, înflorite sau stirbite, precum si a uneltelor de mâna improvizate ;

Este interzisa folosirea cheilor cu fisuri ;

Lucrarile de lacatuserie, care se executa în spatii cu mediu

exploziv, trebuie executate, numai cu scule din materiale neferoase (cupru, bronz) ;

Uneltele de mâna actionate electric sau pneumatic vor fi prevazute

cu dispozitive sigure pentru fixarea sculei, precum si cu dispozitive care sa împiedice functionarea lor necomandata ;

Alimentarea lampilor ce servesc la iluminatul local al diferitelor locuri

de munca se va face numai de la surse cu tensiuni de 24 V tensiune, considerata ca nepericuloasa în cadrul unei atingeri accidentale ;

Pentru protectia împotriva electrocutarii prin atingeri accidentale,

toate masinile - unelte, carcasele metalice ale utilajelor electrice de actionare , comanda si control vor fi protejate prin lagare la pamânt si la nul înainte de darea lor în exploatare;

Toate masinile unelte si instalatiile din atelier trebuie sa fie în stare buna de functionare si sa aiba dispozitive de pornire - oprire asezate la îndemâna, astfel încât sa fie exclusa posibilitatea manevrarii lor întâmplatoare ;

Se interzice executarea lucrarilor de pe masini- unelte cu instalatii si

mecanisme defecte, cu scule defecte, precum si de catre persoane care nu cunosc particularitatile constructive ale masinilor- unelte respective ;

Zonele periculoase ale masinilor - unelte si instalatiilor trebuie sa fie

prevazute cu paravane sau cu ecran de protectie fixate constructiv;

Piesele care se prelucreaza trebuie sa fie fixate în dispozitiv de

prindere ;

Repararea, ungerea, curatirea masinilor se va face numai când

acestea nu functioneaza ;

Bibliografie

1. Fratila Ghe, s.a - ,,Automobile. Cunoastere, întretinere si reparare"   Manual pentru scoli profesionale- anii I, II si III

Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2003

2. Mandiru C.   - Automobile Dacia. Diagnosticare, întretinere si reparare ,,

Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2002

3. Aries I. si altii   - Manual de cultura de specialitate ,

Editura Aramis, 2004

4. Moraru I. si altii - Manual de cultura de specialitate,

Editura Aramis, 2004

5. Sichiardopol G. si colectivul - Manual de pregatire practica ,

Editura Aramis, 2004