Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























GENERATOARE DE CURENT ALTERNAIV (ALTERNATOARELE)

tehnica mecanica






GENERATOARE DE CURENT ALTERNAIV

(ALTERNATOARELE)






La noile constructii de automobile, ca urmarea cresterii puteri receptoarelor si consumatorilor introdusi, a pornirilor si opririrol dese in circulaia intensa din orase, a rezultat po de o parte necesitatea incarcarii bateriilor la turatii de mers in gol ale motoarelor, iar pe de alta parte necesita cresterii limitei turatiei maxime a generatoarelor (ca urmare a cresterii raportului de transmisie de la motor la generator), cerinte carora dinamurile nu le mai pot face fata. Din aceste cauze, ele au inceput sa fie inlocuite in scara tot mai larga cu altenatoare. Alternatoarele pentru automobile sunt generatoare sincrone prevazute cu redresoare statice, care folosesc de obicei diode de siliciu, si ca urmare nu mai necesita colectoare cu lamele ca in cazul dinamurilor. Ele au rolul de a alimenta cu curent electric consumatorii (receptoarele) si de a incarca bateria de acumulatoare.


CONSTRUCTIA ALTERNATOARELOR

In general, alternatoarele pt automobile se construiesc cu indusul in stator si inductorul in rotor.

INDUSUL

Este construit din tole si care are o infasurare trifazata asemanatoare masinilor sincrone sau asincrone obisnuite. Cele trei faze sunt conectate fie in stea, astfel ca tensiunea la borne este mai mare decat tensiunea fiecarei faze, fie in trunghi cand se obtine o tensiune la borne egala, dar intensitatea curentului mai mare. Tensiunile fiind starnadizate, trecre trebuie sa se faca de la 14Vla 7V ceea ce, insa, maodifica turatiile 555v2124f de mers in gol si cea nominala, cea maxima putand ramane aceeasi . Astfel, un alternator modern, montatin ste, debiteaza 35A la tensiune de 14V, cu turatia de mers in gol de 1 000 rot/min si montat in triunghi debiteaza 50Ala tensiune de 7V, cu turatia de mers in gol de 900 rot/min.

INDUCTORUL

Inductorul poate fi cu excitatie electromagnetica sau cu magnet permanent.

La constructiile cu magneti permanenti (executati di aliaje dure si cansante), datorita absentei infasurarii de excitatie si a inelelor colectoare apar dificultati regate de reglarea tensiunii.

Alternatoare cu excitatie electromagnetica se inpart in alternatoare cu inele colectoaresi fara inele colectoare.

Solutia alternatoarelor cu excitatie electro magnetica fara inele colectoare, cu doua intrefieruri, cu infsurarile inductorului plasate in stator, alaturi de cele ale indusului este neeconomica ; in plus, fluxul magnetic in intrefier nu mai variaza de la maximul negativ la maximul pozitiv, ci numai intre zero si maxim, ceea ce constituie un srios dezavantaj.

Alternatoare cu inele colectoare. De bicei se utilizeaza inele colectoare radiale, dar in anumite cazuri ca de exemplu la alternatoarele tip. 1130 care echipeaza motoarele D-115, pt protejarea colectorului inpotriva patrunderi prafului se utilizeazainele de tipul frontal.

In general, sunt doua inele colectoare si mai rar trei-aceasta, in situatia cand excitatia este functionata, curentul de magnetizare este de intensitate mica si ca urmare uzura si arderea periilor este mica.

In prezent, constructia cea mai raspandita este cea a alternatorului cu excitatie electromagnetica cu doua inele colectoare, avand polii inductorului sub forma de gheare. La acest tip, infasurarea de excitatie se compune dintr-o singura bobina asezata concentric pe miezul rotorului, ceea ce permite o constructie simpla si economica. Datorita polilor in forma de gheare si a suprafetelortrapezoidaleale talpilor acestora, se obtine o forma convenabila a curbelor tensiunikor electromotoare induse de alternator, foarte apropiata de forma sinsoidala.

Astfel de alternatoare sunt construite de firmele Bosch - Germania Duciellier, Paris - Rhone, Femsa - Franta ; Electroprecizie si Sfantul Gheorghe - Romania; Lucas - Anglia; Motorola - S.U.A.

Dezavantajele alternatoarelor consta in numarul relativ mare de diode redresoare (6-9 bucati), care sunt costisoare inca, si in faptul ca pot fi usor scoase din fuctiune in cazul strapungerii prin suprasolicitoare, in situatia conectarii gresite sau a nerespectarii anumitor prescriptii.

Aveti aici cateva indicii despre bazele incarcarii. Ce este rotorul, statorul, cum incarca, etc.. Pentru el trebuie sa-i multumiti lui moshulik! Principiul de functionare nu difera de la automoblie la motociclete asadar...

O componenta vitala a unui autovehicul, fie acesta motocicleta sau automobil o reprezinta sistemul electric. Acesta cuprinde totalitatea pieselor si subsistemelor actionate, sau doar comandate de un semnal electric. In principiu, sistemul electric poate fi divizat in doua parti oarecum distincte. Prima este constituita din consumatori, elementele care utilizeaza energia electrica (spre exemplu circuitul de aprindere, circuitul de iluminare, actionarea accesoriilor). A doua, despre care si vorbim, este reprezentata de generatori, ansamblurile care genereaza curentul electric si anume bateria de acumulatori (care conserva energia sub forma chimica) si alternatorul care are rolul de a transforma energia mecanica primita de la motor in energie electrica.
Alternatorul s-a dovedit a fi varianta constructiva optima adoptata pentru functia de generare a curentului electric, datorita randamentului superior pe care il are in procesul de conversie al energiei mecanice in energie electrica. De-a lungul timpului, s-au utilizat si alte tipuri de masini electrice generatoare, cum ar fi dinamul sau magnetoul insa nici unul dintre acestea nu a fost capabil sa concureze cu avantajele oferite de alternator, motiv pentru care sunt si depasite tehnologic.
Sistemul electric al unui autovehicol are o functionare regenerativa, ceea ce inseamna ca in regim normal de functionare furnizorul curentului electric necesar alimentarii consumatorilor este alternatorul. Bateria are rol de generator de curent electric doar la pornirea motorului, cand trebuie sa furnizeze curent pentru actionarea electromotorului si a sistemului de aprindere la motoarele cu aprindere prin scanteie, respectiv bujii incandescente la motoarele cu aprindere prin compresie - Diesel.
Dupa ce motorul porneste, alternatorul este actionat de acesta si incepe sa debiteze curent in sistem, la o tensiune superioara tensiunii inregistrata la bornele bateriei in stare de repaus. Astfel, bateria trece din rolul de generator de curent in rolul de consumator, absoarband curentul necesar reincarcarii. Asadar, alternatorul este practic furnizorul de curent electric in timpul functionarii motorului, interpretarea conform careia alternatorul incarca bateria iar aceasta furnizeaza curentul sistemului electric fiind eronata. Intradevar acumulatorul are un rol, acela de a inchide circuitul. Se poate scoate firul de la borna plus a acestuia dupa pornirea motorului si se va constata ca motorul va continua sa mearga insa exista riscul arderii diodelor si a releului regulator daca este electronic.
Pentru a genera curent, alternatorul primeste energie mecanica de la motor si pe baza fenomenului de inductie magnetica, genereaza la bornele sale o tensiune electrica. Alternatorul propriu-zis se compune in esenta dintr-un rotor si un stator. Rotorul se numeste inductor si are rolul unui magnet permanent iar statorul se numeste indus, este bobinajul in care se induce curent electric prin variatia fluxului magnetic
generat de rotor, variatie ce se realizeaza prin rotirea acestuia in vecinatatea statorului.
Dispunerea bobinajului de pe stator si plasarea polilor magnetici ai rotorului este facuta in asa fel incat liniile de camp magnetic generat de rotor sa intrsecteze perpendicular spirele statorului, pentru ca efectul inductiv sa fie maxim. Pentru aceasta rotorul are o bobina si doua piese polare sub forma de gheara, ce realizeaza asa-numitii "poli aparenti". Ei realizeaza variatia maxima a campului magnetic indus in stator.
Rotorul poate produce camp magnetic doar daca primeste un curent electric care se face prin inelele colectoare si periile alimentatoare (carbunii). Unul din carbuni este legat la masa sistemului iar cealalt poarta denumirea de borna de excitatie. Verificarea integritatii circuitului rotorului se face masurand cu un ohmetru rezistenta electrica inregistrata intre borna de excitatie si masa. Aceasta trebuie sa aiba valori intre 5 si 10 ohmi, in functie de puterea nominala a alternatorului. Daca ohmetrul indica o rezistenta mai mare, aceasta poate fi rezultatul unor perii uzate sau al stratului de oxid depus pe inelele colectoare. Daca ohmetrul indica o rezistenta mai mica, aceasta este interpetata prin scurticuitarea spirelor bobinei rotorului si este necesara rebobinarea acestuia.
Desigur, cele doua defecte pot fi simultane si se pot masca reciproc, de aceea se recomanda inspectarea individuala a periilor si inelelor colectoare. Inelele pot fi curatate cu smirghel fin iar arcurile de la carbuni intinse, aceasta ultima solutie fiind insa temporara, recomandandu-se schimbarea periilor.


Statorul la randul sau are trei bobine in care ia nastere tensiunea electrica. Acestea se verifica tot cu un ohmetru, masurandu-se rezistenta electrica a fiecareia in parte - trebuie sa aiba valori intre 2 si 5 ohmi.
Din descrierea de mai sus rezulta ca la bornele statorului se culege o tensiune electrica alternativa trifazata (deoarece sunt 3 bobine), iar fluxul magnetic creste si descreste, pe masura apropierii si departarii polilor magnetici ai inductorului. Aceasta tensiune trebuie redresata, adica transformata in curent continuu.

Acest lucru este realizat de puntea de diode, ce contine 6 diode montate in asa fel incat la intrare primesc tensiunea alternativa trifazata (din cele 3 fire de la bobine), iar la iesire furnizeaza tensiune continua (pe doua borne - practic una, cealalta
fiind solidara cu masa sistemului). Pentru verificarea integritatii puntii de diode, acestea trebuie verificate, una cate una, cu un circuit simplu de curent continuu - este suficienta o baterie si un bec. Diodele trebuie sa conduca doar intr-un sens curentul electric (prin inversarea polaritatii bateriei de test sau cu alte cuvinte spus inversate firele la bornele bateriei), adica intr-un sens becul ar trebui sa se aprinda iar in celalalt nu. Pentru verificarea diodelor, nu este necesara demontarea si izolarea acestora.



Dupa cum se stie, viteza de rotire a motorului (turatia) influenteaza direct viteza de rotire a alternatorului, implicit viteza de variatie a fluxului magnetic si deci tensiunea furnizata de alternator. Pentru alimentarea consumatorilor insa este nevoie de o tensiune constanta, de 13.2 volti. Aici intervine rolul releului regulator, care controleaza tensiunea indusa in rotorul alternatorului, prin micsorarea acesteia pe masura ce creste turatia alternatorului. Astfel la iesire tensiunea va ramane constanta.
Pentru verificarea functionalitatii sistemului electric in ansamblul sau este necesar un voltmetru (multimetru). Se masoara mai intai tensiunea la bornele bateriei, cu motorul oprit, tensiune ce trebuie sa aiba valori intre 12 si 13 volti. Daca tensiunea
este mai mica, poate indica doar o stare de "neincarcare" a bateriei, datorita spre exemplu unui repaus prelungit, nu neaparat o defectiune a sistemului electric. Dupa aceasta, se porneste motorul, se pastreaza conectat voltmetrul la bornele bateriei si se urmareste tensiunea citita de acesta in functie de turatia motorului, adaugand diferiti
consumatori in sistem (becurile din sistemul de iluminare). Cat timp turatia alternatorului este deasupra turatiei nominale (la ralanti spre exemplu), voltmetrul trebuie sa indice o tensiune cat mai putin variabila in jurul valorii de 13.5 volti. Daca tensiunea este mai mare de 14V, releul regulator trebuie reglat (daca permite acest lucru), altfel consumatorii risca sa cedeze datorita supratensiunii. Daca tensiunea este mai mica,
trebuie diagnosticat tot sistemul electric generator, respectiv alternatorul propriu-zis (rotorul, statorul), puntea de diode si releul regulator.
In cazul unei defectiuni la sistemul electric al motocicletei aceasta va continua sa functioneze insa folosind bateria ca generator de curent. Se recomanda intreruperea oricaror consumatori pentru a putea parcurge o distanta cat mai mare. Daca mergeti insotiti mai exista o varianta de a putea continua drumul prin interschimbarea bateriei cu cea a unui coleg de drum, dupa ce se consuma. Pe parcursul drumului, bateria
descarcata se va reincarca de la sistemul functional al colegului de drum.














































Document Info


Accesari: 30958
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )