In numeroase domenii industriale este necesara prezenta fluidelor de lucru la anumiti parametri de stare (presiune, temperatura,volum ) atat in timpul stocarii acestora cat si in timpul transportului lor catre diferitele etape ale unui proces tehnologic. Denumirea de "pompa" este folosita de regula pentru generatoarele care vehiculeaza lichide. In constructia pompelor cu roti dintate in majoritatea cazurilor numarul de dinti este mai mic, z=618, deci dantura are profilul in domeniul interferentei. Pentru imbunatatirea parametrilor de functionare si de rezistenta a danturii, se aplica rotilor dintate o corijare corespunzatoare

Lucrarea de fata are in prim plan o clasificare a pompelor dar s-a pus accentul pe repararea pompelor ce s-a atins prin continutul lucrarii. Intretinarea si repararea pompelor este necesara datorita starii de solicitare la care sunt supuse

II. GENERALITATI

Pompele sunt transformatoare de energie, care pe baza lucrului mecanic primit imprima lichidului o energie cinetica si potentiala. Intre energia cinetica si potentiala a lichidului pus in miscare exista o relatie bine determinata, exprimata prin relatia lui Bernoulli. In circuitele hidraulice de actionare a masinilor-unelte se utilizeaza pompele generatoare de energie potentiala (cea cinetica putandu-se neglija), denumite pompe hidrostatice.

Principiul de functionare a pompelor are la baza variatia volumului de lucru al pompe in cadru unui ciclu, de la minim la maxim pentru a reveni apoi la minim. In faza de marire a volumului de lucru pompa absoarbe lichid care apoi este refulat prin miscarea acestuia. Asemenea pompe, denumite si pompe volumice, poseda o camera de absorptie si una de refulare despartite intre ele printr-o etansare corespunzatoare. Presiunea din camera de refulare (conducta de refulare) este determinata de rezistenta care se opune lichidului evacuat din pompa, iar valoarea maxima este limitata de obicei prin aparataje speciale (supapa maximala sau supapa de siguranta).

Pompele utilizate in circuitele hidraulice al masinilor-unelte pot fi clasificate in: pompe cu debit constant; pompe cu debit reglabil. De asemenea in functie de constructia lor putem distinge: 1-pompe cu roti dintate; 2-pompe cu palete; 3-pompe cu pistonase; 4-pompe cu surub; 5-pompe de constructie speciala;.

O deosebire intre pompele hodrostatice si cele hidrodinamice, rezida in presiunea de refulare a lichidului. La pompele care intereseaza, presiunea de refulare este determinate de presiunea din sistemul hidraulic in care se face refularea, in timp ce la pompele hidrodinamice presiunea depinde si de viteza centrifuga, pentru o aceeasi pompa presiunea creste sau scade cu turatia de antrenare a pompei. Din aceasta cauza pompele hidrostatice se mai denumesc si pompe de presiune constanta

III. CLASIFICARE

III.1 POMPE CU PALETE

Pompele cu palete sunt de doua tipuri distincte:cu simplu sau cu dublu efect. Deosebirile dintre cele doua tipuri sunt insa destul de mari din punct de vedere constructiv si oarecum functional. In timp ce pompele cu palete cu simplu efect au interiorul carcasei circular, la cele cu dublu efect acesta este putin oval. Pompele cu simplu efect pot fi construicte cu debit variabil, lucrand pana la presiunea de cca 20.25 kgf/cm , in timp ce, cele cu dublu efect sunt numai cu debit constant si pot functiona pana la presiuni de 100 kgf/cm .

III.2.1. POMPE CU SIMPLU EFECT

Pompele cu simplu efect, constau dintr-un rotor 1 care contine un numar impar de palete 2 (fig.1.). Rotorul se roteste excentric in carcasa 3, carcasa care, la pompele cu debit variabil, poate fi deplasata pe ghidajele 4. Functionarea consta in transportul uleiului din camera de asperatie A in camera de refulare R.

fig.1

Volumul de ulei transportat la o rotatie a rotorului este egal cu de z ori (z-fiind numarul de palete) volumul de ulei cuprins in camera din stanga caracterizeaza prin arcul de cerc MM al carcasei, palete alaturate, arcul de cerc corespunzator al rotorului si distanta dintre peretii carcasei. Acest spatiu este maxim pentru o excentricitate maxima (ca in fig.1.), caz in care rotorul se afla in contact cu carcasa in punctual P din dreapta. Micsorand excentricitatea, in partea din dreapta rotorului se formeaza o camera similara cu precedenta, limitata printre altele de arcul de cerc NN, camera prin care se transporta din partea de refulare spre partea de aspiratie un volum corespunzator de ulei, astfel incat debitul de refulare se micsoreaza. Pentru o marime nula a excentricitatii debitul pompei este si el nul.

Posibilitatea de a se realiza o excentricitate de valoare negative permite inversarea sensului de debitare a uleiului, deoarece camera limitata de arcul NN devine mai mare decat camera determinata de arcul MM.

Debitul acestor pompe este dat de expresia:

Q (BD +4 bd) en

In care: Q este debitul pompei,1/min;

B - latimea palatei,mm;

D - diametrul interior al carcasei ,mm;

b - adancimea canalului de ghidare a paletelor,mm;

d - latimea canalului de ghidare mm;

e - extrencitatea,mm;

n - turatia,rot/min.

Canalele de ghidare a paletelor sunt necesare deoarece datorita marii suprafete de contact dintre paleta si carcasa si dintre paleta si rotor, forta centrifuga nu poate invinge fortele de frecare si ca urmare nu se poate realize etansarea pe conturul circular al carcasei.

III.2.2 POMPELE CU DUBLU EFECT

Sunt denumite astfel,(fig.2.) pentru ca la o rotatie se refuleaza de doua ori o anumita cantitate de ulei.Camera carcasei are o forma ovala,un sfert din contur fiind format fie din doua arce de cerc de raze diferite,fie din trei arce din care unul pentru racordarea celorlalte doua.Acest gen de pompe poseda doua camere de aspiratie si doua de refulare.Paletele sunt dispuse sub un unghi de circa 15 si contactul acestora cu carcasa se obtine prin introducerea uleiului sun presiune din care se termina canalele in care se afla paletele.Datorita acestui mod de obtinere a unei bune etanseitati,aceste pompe nu necesita canale ,pietre sau role de ghidare.

fig.2

Presiunile de lucru sunt in genere de ordinul 60.70 kgf/cm la turatii pana la 3000 rot/min.Pentru asigurarea unei etanseitati superioare (pentru prsiuni pama la 150 kgf/cm) in ultimul timp au aparut constructii la care fiecare pakleta este construita din doua palete independente(fig 2), ceea ce asigura o dubla etansare pentru fiecare paleta.

Q=2B[(a-b

In care:

este debitul pompei ,1/min;

- unghiul de inclinare a paletei;

z - numarul de palete;

n- turatia ,rot/min.

III.2. POMPE CU ROTI DINTATE

Constructiv o pompa cu roti dintate consta din cel putin doua roti dintate in angrenare (fig. 3.), inchise intr-o carcasa, avand un orifiu de aspiratie A si unul de refulare R. Antrenarea pomperi se face prin unul din axe, pe care roata dintata este fixata printr-o pana.

Functionarea pompei consta in transportul uleiului din golul dintilor, de la camera de aspiratie spre camera de refulare , golurile dintre dinti G, limitate de carcasa pompei, jucand rolul de cupe transportoare.

fig.3

Variantele constructive avand mai mult de doua roti dintate sunt reprezentate in (fig. 4.)Exista si constructii care folosesc o roata cu dantura interioara.

fig.4

Simplitatea constructive a pompei cu o singura pereche de roti dintate avand acelasi numar de dinti, precum si posibilitatea de satisfacere a unui domeniu larg de cerinte, numai ale sistemelor de actionare hidraulica ale masinilor-unelte, ci si pentru alte instalatii si masini, a condus la folosirea aproape exclusiva a acestei pompe hidrostatice.

Profilul danturii poate fi oarecare, dar datorita existentei masinilor de danturat si rectificat danturi evolventice,dantura acestor pompe are profil evolventic

Debitul furnizat de o pompa cu roti dintate este determinat de volumul golurilor dintre dinti, multiplicat cu turatia.

Exista numeroase formule pentru determinarea debitului pompei cu roti dintate in primul rand datorita dificultatii de determinare a marimii sectiunii golului, precum si datorita altor cause care vor fi citate mai departe.

O formula aproximativa, insa suficient de buna pentru calculele ingineresti de proiectare a sistemelor hidraulice este urmatoarea:

mzn

in care: Q este debitul pompei, 1/min;

- coeficientul de latime a rotatii (

d - diametrul pistonasului, mm;

e - excentricitatea, mm;

z - numarul de pistonase;

n - turatia, rot/min;

fig.10

Presiunea de refulare, la pompele cu pistonase radiale, poate atinge acelasi valori ca si la pompele cu pistonase axiale. Astfel unele firme construiesc pompe cu pistonase radiale pentri presiune normala (75 kgf/cm), presiune inalta (150 kg/cm) si presiune foarte inalta (230 kgf/cm

III.3.2. POMPE CU PISTONASE AXIALE

Pompele cu pistonase axiale, se construiesc in mai multe variante (fig. 11.) fiind denumite: cu disc inalt a, cu bloc inclinat b, si cu disc fulant c, principiul functional fiind acelasi. La pompe (spre deosebire de motoarele hidraulice cu pistonase axiale) exista intotdeauna o legatura intre bloc si disc, care poate fi sferic, cardanic sau angrenaj conic.

fig.11

Datorita miscarii de rotatie care este transmisa blocului la pompele cu disc inclinat, discului la pompele cu bloc inclinat, si ambelor in cazul celor cu disc fulant, pentru o rotatie, fiecare pistonas efectueaza o cursa dubla de marime:

h= 2R sin

Debitul miscarii de rotatie este dat de produsul dintre sectiunea sa si cursa h, iar debitul pompei de numarul cilindrilor (pistonaselor) si turatie in care:

Q - debitul pompei, 1/min;

d - diametrul pistonasului, mm;

R - raza discului, mm;

Z - numarul de pistonase;

n - turatia, rot/min;

- unghiul de inclinare a discului sau al blocului cu cilindri.

Pompele cu pistonase axiale pot fi construite si ca pompe cu debit variabil, in care scop se poate varia unghiul intre 0 si 25. Pentru valori negative ale unghiului se inverseaza sensul de circulatie a uleiului, ceea ce este foarte util unor sisteme hidraulice..

Pompa cu disc inclinabil are o legatura de tip cardanic 1, intre blocul cilindrilor si discul 3, permitand prin inclinarea discului in jurul axei 4 si reglarea debitului. Numarul de pistonase, de obicei 7 sau 9, este totdeauna impar, pentru obtinerea unei mai mici variatii a pulsatiei debitului.

Pompele cu bloc inclinabil ai de obicei o constructie mai complicate deoarece orificiile de aspiratie si refulare din distribuitorul 5 trebuie sa permita inclinarea blocului sis a asigure totusi legaturile cu conductele de aspiratie si refulare.

Pompele cu pistonase si disc fulant au o utilizare mai restransa si se deosebesc cel putin prin trei variante al distribuitorului lor. Pompa cu disc fulant are blocul 2 rotitor, distribuitorul fiind fix. Legatura dintre pistonasul 3 si discul fulant 1 este de tip sferic.

IV.POMPE CU ROTI DINTATE

IV.1. CONSTRUCTIE MATERIALE

Cu toata simplitatea constructive a pompelor cu roti dintate se pot deosebi cateva tipuri caracteristice determinate de scopul si tehnologia acestora. Fig.12 schematizeaza patru tipuri, dintre care tipul a. constand dintr-o carcasa 1 si un capac 2, se intalneste la pompele de mica importanta.Carcasa contine doua lagare si orificiile de aspiratie si de refulare. Capacul, pe langa celelalte doua lagare, contine etansarea axului de antrenare.

fig.12

Tipul b, se deosebeste de precedentul, prin placile 3 port-lagare, astfel ca dupa uzarea carcasei 2, se inlocuieste numai acesta. Constructia are o larga utilizare.

Constructia c, se deosebeste de precedenta prin forma simpla a carcasei 1, in timp ce capacele 2 contin si lagarele pompei.

In fine tipul d, foarte mult utilizat, consta din placi independete: carcasa 1, doua placi 3 port-lagare si doua capace 2 din care unul cu locas de etansare a axului de antrenare. Constructia prezinta pe de o parte avantaje tehnologice si de exploatare, permitand inlocuirea numai a pieselor cu uzura rapida. In afara acestor calitati, constructia permite obtinerea de blocuri cu doua sau trei pompe de debite diferite, antrenate de un singur motor, blocuri mult utilizate in constructia de masini-unelte.

Rotile dintate, au dantura dreapta. In foarte rare cazuri se construiesc pompe cu roti dintate cu dantura inclinata, deoarece avantajul unui grad de acoperire mai mare decat la angrenajele cu dinti drepti, nu contribuie la marirea debitului. In schimb tehnologia de fabricatie este mult mai pretentioasa, determinate de necesitatea contactului pe toata lungimea flancului pentru obtinerea etansietatii (problema care la acelasi tip de angrenaje, utilizate ca angrenaje in constructia de masini, nu se pune cu atata acuitate). Pe de alta parte rotile dintate cu dintii inlinati necesita lagare pentru preluarea fortelor axiale.

Rotile dintate se construiesc fie dintr-o bucata cu axul fie separate si montate pe ax prin intermediul penelor.

Lagarele pompelor cu roti dintate pot fi: de alunecare, sau de rostogolire avand rulmenti cu bile (B) cu role (C) sau cu ace (D), functie de gabaritul pompei.

Materialele folosite in constructia pompelor cu roti dintate este fonta sau aluminiul pentru caracsa sau capace. Rotile dinate se construiesc din oteluri specifice angrenajelor (oteluri de calire sau cementare) fiind supuse acelorasi tehnologii in care rectificarea este obligatorie.

IV.2. SOLICITAREA DANTURII

Solicitari principale. Forta normala F la flancul dintelui rotii cilindrice este orientate dupa directia normalei commune NN, deci dupa generatoarea profilului evolventic. Ea se distribuie pe fasia de contact dintre dintii conjugati in procesul angrenarii, producand presiuni specifice de contact la suprafata flancurilor active si o stare de eforturi unitare speciala complexe in sectiunea dintelui.

Componenta tangentiala este F=Fcoscos iar in cazul danturii drepte (=0): F=Fcos, solicita dintele la incovoiere. Sectiunea periculoasa, in care se poate produce ruperea, are aria sB, respective sB/cos la dantura inclinata.

Asimiland solicitarea dintelui cu a unei bare incastrate in corpul mult mai rigid al rotii se poate exprima solicitarea maxima astfel: M=M

M=(Fcoscos) h=Fh

Solicitari suplimentare. - Solicitarile suplimentare dinamice exterioare depend de caracteristicile mecanice ale masinii motoare si ale celi conduse, de raportul maselor si nivelul de regim. Ele se considera la determinarea capacitatii portante prin reconectarea fortei principale F cu coeficientulregimului de functionare K. Pentru acest factor tot mai frecvent dunt utilizate valorile indicate in normele standard, DIN 3990, sau prevazute in AGMA 210.02 (American Gear Manufactures Association), care prevad K=1.2,25, in functie de conditiile concrete ale regimului de functionare. De aceea in calcule, forta F se inlocuieste prin KF

Solicitarile suplimentare dinamice interioare sunt propii angrenajului. Ele sunt generate in principal de erorile cumulate de executie (pas, profil, directie etc.), de nivelul incarcarii statice, valoarea maselor angrenajului si viteza periferica, de intrare si iesirea periodica din angrenare, de rigiditatea arborilor si vibratiilor proprii etc. Influenta acestor solicitari se considera prin coeficientul dynamic KF se inlocuieste prin KKF>KF

Starea de eforturi unitare. Analizand eforturile unitare det. De fortele solicitarii nu se poate explica ruperea dintelui dinspre flancul de aplicatie al fortei, deoarece eforturile unitare sunt la baza dintelui dar pe flancul opus ( ), in timp ce practica de exploatare a angrenajelor a dovedit ca, in toate cazurile ruperea se produce dinspre flancul pe care actioneaza forta F

Metoda de calcul. In literature de specialitate privind calculul rotilor dintate si alangrenajului exista un system unitary privin calculele geometrice si de incadrare in limitele angrenarii corecte. Alaturi de aceasta sunt insa descrise o multime de metode privind calculul de rezistenta. Aceste metode difera prin ipotezele promovate de autorii lor.

In ultimii ani s-a conturat tendinta determinarii capacitatii portante la incovoiere si la presiunea de contact (pitting) pe baza componentei F, in urmatoarele conditii suplimentare:

capacitatea portanta a rotii dintate din otel imbunatatit este limitata in principal de rezistenta la pitting, iar in cazul rotilor de otel durificat superficial, de rezistenta la incovoiere;

efortul unitary de incovoiere se calculeaza pe fata intinsa unde amorsa de rupture este mai accentuate;

se considera in calculele si solicitarile suplimentare analizate, urmarindu-se utilizarea cat mai rationala a materialului;

Pentru calculele de predimensionare, prezenta metoda porneste de urmatoarele considerente tehnologice si constructive:

starea tratamentului final al materialului adoptat;

satisfacerea conditiilor cinematice prin realizarea gabaritului minim;

realizarea unei distante intre axe impusa constructive, sau de cerintele satisfacerii presiunii de contact

posibilitatile tehnologice de executie sufficient de precisa etc. ;

IV.3. CALCULUL DE REZISTENTA LA INCOVOIERE

Tensiunea nominala, . In cazurile cele mai frecvente, dinti rotii sunt solicitati la incovoiere dupa un ciclu pulsator. In ipoteza dintelui cu baza incastrata in corpul rigid al rotii si a sectiunii, periculoase corespunzatoare tangentei de 30 la zona de racordare se poate exprima relatia de baza a tensiunii nominale:

Factorul de forma a dintelui y, depinde de parametric geometrici , m s, , deci si de deplasarea profilului. Pe baza functiei s-au trasat diagramele factorului de forma a dintelui.

Tensiunea efectiva . Starea tensiunii din sectiunea periculoasa, situate la baza dintelui, este influentata de solicitarile suplimentare, considerate prin coeficientii de corectie K, K K

Tensiunea mai este influentata si de gradul de acoperire . Aceasta influenta se corecteaza prin factorul gradului de acoperire y=1/, prin care se diminueaza sarcina nominala F, ca si cand ar fi aplicata in punctul B, respectiv E al angrenarii singulare, sin u la varful dintelui, deci F se inlocuieste cu F=F, deci factorul y

Influenta inclinarii danturii asupra rezistentei la incovoiere se corecteaza prin valoarea factorului y

Considerand acesti factori, tensiunea efectiva in sectiunea periculoasa devine:

Rezistenta admisibila:

Dantura angrenajului din doua roti dintate este solicitata dupa un ciclu pulsator (). Numai rotile intermediare sunt solicitate alternant simetric.Cand se aleg alte materiale (y), dar cu duritati apropiate de cele din table rezistenta limita va fi:

Coeficientul de proportionalitate are valoarea y=1 in cazurile cele mai frecvent aplicate. De asemenea, influenta concentratorului considerate prin y=1, cand raza de racordare a piciorului dintelui , astfel ca .

Coeficientul de siguranta la incovoiere cc

Siguranta in functionarea depinde atat de determinarea corecta a rezistentei admisibile cat si de aprecierea cat mai rationala a factorilor caracteristici anumitor conditii tehnologice si de exploatarea specifice.

IV.4. CONSIDERATII GENERALE

Precizia angrenajelor. Buna functionare a angrenajelor este determinate in principal de precizia prelucarii danturii. Ea mai este influentata de rigiditate arbotilor, a lagarelor, a carcaselor, de precizie prelucrarii acestor organe, cat si de grija care se acorda montajului.

Principalele erori de executie a danturii se refera la profilul flancurilor, pasul danturii si la directia dintilor. Aceste erori influenteaza cinematica si dinamica angrenajului, deoarece valoarea instantanee a raportului de transmitere devine variabila, ramanand constanta numai de valoarea medie. Astfel, in procesul angrenarii apar sarcini dinamice suplimentare (socuri si vibratii), generatoare de zgomot si repartitie neuniforma a sarcinii pe intreaga lungime a dintilor.

Precizia prelucrarii angrenajelor este reglementata prin STAS 6273-60, care prevede 12 clase de precizie pe baza urmatoarelor criterii: precizia cinematica, functionarea linistita, contactul flancurilor. Gradul de precizie se allege in functie de destinatia angrenajului. Cele mai utilizate clase de precizie a angrenajelor sunt clasele 5, 6, 7, 8, 9.

Deteriorarea angrenajelor se datoreste proceselor complexe ce se produc in zona angrenarii sub actiunea solicitarilor in regim de functionare.

Deteriorarile prezinta aspecte variate: deteriorari de flancuri, datorita rostogolirii cu alunecare in conditii dificile de ungere a dintilor, sau ruperi de dinti, cauzate fie de oboseala, fie de suprasolicitarea statica. Uneori, aceste cause si efecte interacioneaza.

Ruperea in sectiune de baza a dintelui se produce mai frecvent de rotile din oteluri calite, puternic solicitae. Ruperea coltului dintelui se datoreste preciziei de executie-montaj necorespunzatoare, care mentine contactul dintilor pe o lingime l<50% din lungimea totala l, chiar dupa perioada de rodaj, deci, se produce in special la angrenaje cu pata de contact necorespunzatoare.

La angrenajele cu o pata de contact corespunzatoare prelucrarii si montajului corecte l70.80%, poate aparea sa fie ruperea dintelui, fie deteriorarea flancului prin pitting, gripaj etc.

Deteriorarea flancurilor prin fenomenul pitting apare cel mai frecvent in cazul angrenajelor cu roti dintate constituite din oteluri supuse tratamentului termic de imbunatatire.

Analizand cauzele cele mai frecvente ale deteriorarii danturii, in legatura cu larga experienta a comportarii angrenajelor in functionare si cu starea de tratament final a materialului utilizat, rezulta urmatoarele calcule de baza:

calculul pe baza criteriului rezistentei la presiunea de contact, pitting, pentru materiale cu duritate superficiale a flancurilor HB< 300.500 daN/mm

calculul pe baza criteriului asigurarii rezistentei de incovoiere la baza dintelui;

Daca se adopta solutia constructiei rotilor dintate cu flancurile durificate superficial HB500.600, daN/mm in prim plan apare necesitatea dimensionarii pe criteriul rezistentei la incovoiere, calculul pe baza criteriului rezistentei la presiunea de contact devine criteriu de verificare la pitting:

-verificarea la gripaj se aplica mai rar, numai angrenajelor puternic solicitate la turatii mari, cu alunecarea relative intre flancuri foarte imensa;

- verificarea la uzarea se aplica si mai rar, numai angrenajelor. Foarte rar, in conditii cu totul specifice, se adopta si alt criteriu de calcul.

V. REPARAREA SI INLOCUIREA ROTILOR DINTATE

Dintii se rup de obicei in dreptul racordarii, iar la rotile cu dinti inclinati, la varfuri.

Adevarata cauza de scoatere a unei roti dintate din functiune este distrugerea flancurilor dintilor datorita uzurii, griparii, strivirii, exfolierii, ciupirii etc.

De aceea la constatare trebuie verificata cu mare atentie dantura tuturor rotilor dintate, efectuand in acest scop mai multe masurari peste dinti. Daca la una din roti se constata ca valorile sunt depasite, atunci perechea de roti trebuie inlocuita obligatariu.

La aparitia unuia din fenomenele aratate roata in cauza trebuie inlocuita. O data cu aceasta se inlocuieste si roata cu care angreneaza.

Este gresita practicarea inversarii rotilor dintate in asa fel ca ele sa alunece pe flancurile opuse. Prin aceasta inversare jocul dintre dinti nu poate fi eliminate.

O reparare propriu-zisa,poate fi facuta numai la rotile dintate, de mica importanta care lucreaza la viteze periferice mici (sub 0,3 m/s), cu modulul de peste 3 mm al caror numar de dinti uzati sau rupti nu depasesc 10% din numarul total de dinti, iar dintii sunt asezati in sir.

Repararea poate fi facuta prin inlocuireadintilor uzati sau rupti cu un sector dintat, scos dintr-o coroana dintata. Sectorul dintat are la partea opusa dintilor, forma de coada de randunica.

Se indeparteaza prin rabotare sau frezare dintii respectivi si o data cu acestea se indeparteaza si o parte din coroana rotii sub forma de coada de randunica.

Se scoate dintr-o coroana dintata, special fabricata, avand acelasi dimensiuni ca si roata, un sector dintat egal cu canalul executat in roata. Nu este permisa executarea directa a sectoarelor.

Sectorul dintat se monteaza prin fretare sau aderenta, cu ajutorul suruburilor sau prin sudura. Repararea mai poate fi facuta prin tragerea pe roata a unei coroane. Coroana poate fi din otel, fonta sau bronz.

Coroana se caleaza pe roata, fie prin presare la rece, fie prin presare la cald. Calarea la cald este mai sigura si se realizeaza astfel:

se incalzeste coroana intr-un cuptor electric sau cu flacara pana la temperature de 500-650C;

se scoate afara si se curata interiorul de zgura;

se introduce pe roata cu lovituri usoare de ciocan;

se raceste complet intr-un loc lipsit de curenti de aer; dupa racire se asigura fixarea prin suruburi sau sudura aplicata lateral;

Roata, astfel obtinuta, se strunjeste fin la exterior si frontal, se dantureaza, se severuieste si se rectifica. In acelasi fel se pot repara si rotile dintate conice etc. Atat la unele cat si la celelalte asigurarea contra rotirii pe arbore se face prin doua pene plan paralele, dispuse la 180 una fata de alta. Ajustajul celor doua diametre de Calare trebuie executat in clasa de precizie atat pentru cele cu presare la rece, cat si pentru cele cu presare la cald.

Sectoarele dintate se rapara in acelasi fel ca si rotile dintate.

Realizarea canelurilor interioare la rotile dintate sau a canalelor de pana se obtine prin mortezare pe masini de mortezat sau prin brosare pe masini de brosat.

Prelucrarea canelurilor prin mortezare, se utilizeaza numai in cazul in care atelierul nu dispune de masini de brosat sau de brose de dimensiuni corespunzatoare.

In acest caz pe masa masinii de mortezat se aseaza o masa rotativa prevazuta cu disc divisor. Pe masa rotativa se monteaza un universal cu trei falci in care este prinsa piesa.

Pentru a obtine canale curate si precise, cutitul de mortezat trebuie sa fie bine ascutit si executat la cota finite a piesei cu toleranta prescrisa. Mortezarea se face in doua etape cu avans de aschiere mic (sub 0,1) si anume: degrosare, cand cutitul de mortezat va fi mai mic cu cca 0,3 mm decat cota finite a canalului, si finisare, cand cutitul va avea dimensiunea finala a canalului . Cand precizia canelurilor este marita executia acestora se face rpin mortezare, lasandu-se un adios de flancuri de 0,1-0,2 mm, adios care se indeparteaza printr-o brosare de calibrare.

VI. BIBLIOGRAFIE

Masini - unelte si Angrenaje:

Dr. ing. Ghe. Boangiu

Prof. dr. ing. E. Dodon

Prof. dr. ing. A. Albu

Ing. M. Cretu

Masini - unelte:

Dr. ing. V. Moraru

Dr. ing. C-tin Minciu

Dr. ing. C-tin Ispas

Document Info

Accesari: 4126
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta

Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul:
in pagina web a site-ului tau.

eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare