Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload






























PROIECT Organe de masini si mecanisme II REDUCTOR DE TURATIE CILINDRIC CU DINTI INCLINATI

tehnica mecanica


UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE INGINERIE AEROSPATIALA

Disciplina: Organe de masini si mecanisme










PROIECT O.M.M. II

REDUCTOR DE TURATIE CILINDRIC

CU DINTI INCLINATI











Fisa de lucru



Nr. etapei

Data

Etapa

Procent

Semnatura cadrului didactic



Primirea temei de proiect.





Al 646i88g egerea motorului electric. Calculul energetic al transmisiei mecanice. Calculul puterilor, turatiilor si momentelor de torsiune pe fiecare arbore. Al 646i88g egerea si verificarea cuplajelor. Predimensionarea arborilor de transmisie.

Calculul transmisiei cu curele.





Calculul integral al lagarului radial hidrodinamic. Desen de ansamblu preliminar al lagarului hidrodinamic.





Predimensionarea angrenajului. Calculul elementelor geometrice caracteristice ale angrenajului. Desen de ansamblu definitiv al lagarului hidrodinamic.





Verificarea angrenajului din punct de vedere al rezistentei mecanice. Al 646i88g egerea penelor. Desen de ansamblu preliminar al reductorului.





Proiectarea constructiva a arborilor transmisiei. Verificarea arborilor la oboseala. Al 646i88g egerea si verificarea rulmentilor. Desen de ansamblu avansat al reductorului.





Calculul de incalzire al reductorului. Desen de ansamblu definitiv al reductorului. Desen de executie preliminar al arborelui.





Desen de executie definitiv. Transcrierea proiectului.





Predare si sustinere proiectului.



UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI STUDENT: Huiban V. Valeriu Cristian

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA    AN: III GRUPA: 932

CATEDRA: O.M.T.    INDR. PR.: s. l. dr. ing. LUCIAN SEICIU







TEMA DE PROIECT

Sa se proiecteze o transmisie mecanica alcatuita din:

ME – motor electric asincron trifazat

TCT – transmisie prin curele trapezoidale

R – reductor de turatie cu roti dintate cilindrice cu dinti inclinati

CEB – cuplaj elastic cu bolturi

CRF – cuplaj rigid cu flansa

LHD – lagar hidrodinamic

ML – masina de lucru

Arborele rotii mari de curea este sprijinit pe doua lagare hidrodinamice radiale independente, cu racire naturala si ungere prin inel.

Se dau:

puterea la arborele masinii de lucru: PML = 17 kW

turatia arborelui masinii de lucru: nML = 180 rotmin

coeficientul de suprasarcina: b = 1,6. Schema cinematica a transmisiei mecanice propuse se prezinta in figura de mai jos:



CUPRINS


1.1. Al 646i88g egerea motorului electric …………………………………………………………..

1.2. Calculul cinematic ……………………………………………………………………

1.3. Calculul energetic …………………………………………………………………….

Predimensionarea arborilor ………………………………………………………………..

Proiectarea transmisiei prin curele trapezoidale …………………………………………..

3.1. Al 646i88g egerea tipului curelei ……………………………………………………………….

3.2. Al 646i88g egerea diametrului primitiv al rotii mici ……………………………………………

3.3. Calcularea diametrului primitiv al rotii mari ………………………………………….

3.4. Distanta preliminara intre axe …………………………………………………………

3.5. Unghiul dintre ramurile curelei ………………………………………………………..

3.6. Unghiul de infasurare ………………………………………………………………….

3.7. Lungimea primitiva a curelei …………………………………………………………..

3.8. Viteza periferica a curelei ……………………………………………………………

3.9. Numarul de curele (preliminar) ………………………………………………………..

3.10. Frecventa indoirii curelelor …………………………………………………………….

3.11. Forta periferica transmisa ………………………………………………………………

Calculul lagarului hidrodinamic …………………………………………………………….

4.1. Stabilirea temperaturilor de echilibru termic …………………………………………

4.2. Calculul parametrilor pentru temperaturile de echilibru ……………………………….

4.3. Al 646i88g egerea ajustajului si a raportului B/D optim …………………………………………

Calculul angrenajului ………………………………………………………………………..

5.1. Predimensionarea angrenajului …………………………………………………………

Al 646i88g egerea materialelor pentru rotile dintate si a tratamentelor termice sau termochimice ……………………………………………………………………

Predimensionarea angrenajului ………………………………………………….

5.2. Calculul elementelor geometrice ale rotilor dintate …………………………………….

5.3. Calculul fortelor din angrenaj …………………………………………………………..

5.4. Verificarile angrenajului ………………………………………………………………..

Verificarea incadrarii in limitele angrenarii si generarii ………………………

Verificarea rezistentei danturii rotilor dintate …………………………………

Verificarea dimensionala a danturii rotilor dintate ………………………………

Calculul reactiunilor. Diagrama de momente incovoietoare si de torsiune ………………….

6.1. Arborele pinion ………………………………………………………………………….

6.2. Arborele rotii conduse …………………………………………………………………..

Al 646i88g egerea si verificarea rulmentilor …………………………………………………………..

Al 646i88g egerea si verificarea penelor ………………………………………………………………

Al 646i88g egerea si verificarea cuplajelor …………………………………………………………….

9.1. Cuplajul elastic cu bolturi ………………………………………………………………..

9.2. Cuplajul cu flanse ………………………………………………………………………..

Verificarea arborilor ………………………………………………………………………….

10.1. Verificarea la oboseala …………………………………………………………………..

10.2. Verificarea la solicitare compusa ………………………………………………………..

10.3. Verificarea deformatiilor arborilor ………………………………………………………

10.4. Verificarea la vibratii …………………………………………………………………….

Al 646i88g egerea lubrifiantului si a sistemului de ungere al angrenajului ……………………………

Calculul termic al reductorului cu roti dintate …………………………………………………

12.1. Calculul randamentului total al reductorului ……………………………………………

12.2. Calculul temperaturii de functionare a reductorului ………………………………………

A.   MEMORIU TEHNIC























Al 646i88g egerea motorului electric. Calculul cinematic si energetic



Al 646i88g egerea motorului electric


Intrucat datele initiale prevad cunoasterea puterii la arborele de lucru, rezulta ca puterea necesara motorului electric se obtine din relatia:

n3 = n2/iRT = 720,3 / 4 =180 rot/min



Calculul energetic


Puterile primite de arborii ce apartin transmisiei mecanice sunt:

Ø      arborele 1:

Ø      arborele 2:

Ø      arborele 2’:

Ø      arborele 3:


Momentele de torsiune transmise de arbori sunt:

Ø      arborele 1:

Ø      arborele 2:

Ø      arborele 2’:

Ø      arborele 3:

































Predimensionarea arborilor



Solicitarile la care sunt supusi arborii reductorului sunt incovoierea si torsiunea. In calculul de predimensionare a acestora se va lua in consideratie numai torsiunea, iar pentru a tine cont si de incovoiere se vor folosi valori admisibile reduse tat (uzual tat = 10÷12N/mm2 pentru arborii I si III, iar pentru arborele intermediar II, tat = 15÷20N/mm2).

Relatia de predimensionare este:

diametrul arborelui I:

diametrul arborelui II:

diametrul arborelui II’:

diametrul arborelui III:

Diametrul capetelor de arbore in functie de momentul transmisibil se alege conform STAS 8724/3-74 tinandu-se seama si de STAS 8724/2-74. Pentru capatul arborelui III, pe care se monteaza cuplajul elastic cu bolturi, se consulta STAS 5982/6-81, iar pentru cuplajul cu flanse STAS 769-73. Lungimile se aleg pentru serie scurta.

arborele I:     d1 = 56mm

toleranta/abateri: m6

l1 = 82mm

arborele II, II’:     d2 = 60mm = d2



toleranta/abateri: m6

l2 = 105mm

arborele III:     d3 = 95mm

toleranta/abateri: m6

l3 = 130mm












Proiectarea transmisiei prin curele trapezoidale



Calculul transmisiei prin curele trapezoidale cu arbori paraleli este standardizat: STAS 1163-71.

Marimile de intrare sunt: - puterea la arborele motorului de antrenare:

turatia rotii conducatoare: n1 = nM = 1450 rot/min

turatia rotii conduse: n2 = 720,3 rot/min (sau iTCT = 1,99)



Al 646i88g egerea tipului curelei


Pe baza nomogramei pentru curele trapezoidale inguste se alege cureaua tip SPB, deoarece conform prescriptiilor se recomanda alegerea tipului de curea de sub linia oblica daca se afla in apropierea frontierelor dintre domenii; plaja de valori ale diametrului primitiv al rotii mici fiind .

Al 646i88g egerea diametrului primitiv al rotii mici


Aceasta alegere se face in functie de tipul curelei respectandu-se indicatiile din STAS 1164-87; astfel s-a ales .

Fig. 3.1.


Calcularea diametrului primitiv al rotii mari


Calculul se realizeaza cu relatia:

Rezulta: . Standardizam conform STAS 1164-87 si se obtine .


Distanta preliminara intre axe


Relatia de calcul:

Fig. 3.2.

Rezulta: A = 640mm.

Unghiul dintre ramurile curelei


Relatia de calcul: .

Rezulta:



Unghiul de infasurare


Q pe roata mica:

Q pe roata mare:



Lungimea primitiva a curelei


Relatia de calcul: Þ Lp = 2497,99mm.

Conform STAS 1164-87: Lp = 2500mm Þ SPB 2500 .

Cu aceasta valoare se recalculeaza A, g b si b2:

Þ ; prin urmare, A = 640 mm.



Viteza periferica a curelei


Relatia de calcul: Þ v = 9,14 m/s


Numarul de curele (preliminar)


Relatia de calcul: .

cf = ks = 1,3 – coeficient de functionare

cL = 0,94 – coeficient de lungime

cb b ) – coeficient de infasurare; cb

P0 – puterea nominala transmisa de o curea se alege conform STAS 1163-71 pentru conditiile specifice cinematice (n1) si tipului de curea ales sau folosind relatia de calcul:

Fig. 3.3.


Elementele geometrice ale curelei SPB 2500, conform STAS 7192-83, sunt:

lp = 14 mm e = 19 ± 0,4 mm

nmin = 4,2 mm a

mmin = 14 mm r = 1,0

f = mm

Calculul lagarului hidrodinamic



Date de intrare:

forta care apasa asupra fusului Ffus = 5060,17 N;

turatia fusului nII = 487,4 rot/min;

diametrul capatului de arbore: d2 = 60 mm; diametrul lagarului hidrodinamic se obtine astfel: dLHD = D ³ de + 2÷5 mm, de ³ d2 + 12÷15 mm Þ de = 60 +14 = 74 mm Þ dLHD = = 74 + 4 = 78 mm Þ

diametrul lagarului D = 78 mm.

Date alese:

raportul diametral:

temperaturile de calcul:

jocul relativ:

uleiul: L 46

vascozitatile cinematice ale uleiului corespunzatoare celor cinci valori ale temperaturii considerate sunt:



fig. 4.2.


Fig. 4.1.

Fig. 4.2.


Rezulta doua siruri de valori ale temperaturii de echilibru: t1e =

t2e =


Calculul parametrilor pentru temperaturile de echilibru


Grosimea minima a filmului de lubrifiant: , unde reprezinta grosimea minima a filmului de lubrifiant. Totodata d e, unde e - excentricitatea relativa. Rezulta ei di

Debitul hidrodinamic de lubrifiant: , unde - coeficientul debitului hidrodinamic.

In tabelul 3, respectiv tabelul 4, sunt centralizate rezultatele calculelor pentru cele doua valori ale raportului diametral.

te, [˚C]

te, [˚C]



Fig. 4.3.

Fig. 4.4.





Fig. 4.6.

Fig. 4.5.


Fig. 4.7.

Fig. 4.8.




Se considera excentricitatea relativa admisibila ea = 0,35; temperatura maxima admisibila a lubrifiantului ta = 60˚C; iar valoarea admisibila a grosimii filmului de lubrifiant s-a stabilit ha = 6mm.

Jocul relativ la montaj se calculeaza cu relatia: , unde kd = 11 10-6 este coeficientul de dilatare a jocului, considerand cuzinetul prelucrat din bronz. Din figura 4.3. se remarca faptul ca pentru nici o valoare yi adoptata initial nu exista restrictii, astfel incat intervalul rezultat este y I [0,5; 2,5]. Jocul diametral la montaj se calculeaza cu relatia J20 = Dּy . S-au obtinut urmatoarele rezultate:

B/D = 0,5. S-au ales mai multe ajustaje standardizate care sa verifice conditiile: J20 min STAS ³ mm si J20 max STAS £ mm. Dintre aceste ajustaje s-a optat pentru H7/e7 caz in care J20 min STAS = 50 mm, iar J20 max STAS = 100 mm, astfel ca y20 min STAS= =0,001087 si y20 max STAS = 0,002174 iar prin interpolarea graficului functiei y = f(y) se obtine ymin STAS = 0,001557 si ymax STAS = 0,00257 de unde rezulta, mai departe, Jmin STAS = 71,615 mm si Jmax STAS = 118,205 mm.

In final, calculam valorile probabile ale caracteristicilor tehnice ale lagarului hidrodinamic:

Prin urmare: B = 23mm

Calculul angrenajului



Predimensionarea angrenajului


Al 646i88g egerea materialelor pentru rotile dintate si a tratamentelor termice sau termochimice


Rotile dintate care fac parte din compunerea reductoarelor de turatie, de orice tip ar fi ele, sunt organe de masini puternic solicitate. Principalele solicitari sunt cea de incovoiere la piciorul dintelui – efort unitar sF – si solicitarea hertziana la contactul flancurilor – efort unitar sH, ambele solicitari fiind variabile in timp dupa cicluri de tip pulsator.

Din calculul la tensiune superficiala de contact prin oboseala (pitting) se impune ca cele doua roti sa fie executate din materiale diferite astfel incat flancul dintilor pinionului sa fie mai dur decat flancul dintilor rotii conduse.

Materialele alese sunt:

Predimensionarea angrenajului


Pe baza calculului la solicitare hertziana (pitting) se dimensioneaza diametrul de divizare al pinionului pe conul frontal median :

Verificarea continuitatii angrenarii


Pentru angrenajul conic cu dinti drepti se calculeaza gradul de acoperire al angrenajului cilindric inlocuitor (echivalent) care trebuie sa verifice conditia:

Verificarea rezistentei danturii rotilor dintate




Verificarea dimensionala a danturii rotilor dintate




Calculul reactiunilor. Diagrama de momente incovoietoare si de torsiune





Arborele pinion





Arborele rotii conduse












Document Info


Accesari: 9726
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )