Etapa nr. 1

Studiul desenului de executie si verificarea tehnologicitatii constructiei piesei

Analiza desenului piesei scoate in evidenta respectarea prescriptiilor in vigoare legate de intocmirea desenelor de executie. Desenul piesei contine toate datele legate de dimensiunile si forma pieselor , tolerantele la dimensiuni , starea suprafetelor , materialul piesei , conditiile adecvate.

Studiul desenului de executie are ca scop cunoasterea destinatiei si rolul functional al piesei de prelucrat si ale tututror conditiilor tehnice pentru executia acesteia.

Studiul desenului de executie are un aspect critic verificandu-se daca numarul de cote de pe desen este suficient pentru executia si verificarea piesei.

Totodata se analizeaza daca piesa data prin forma , precizia si complexitatea sa este adecvata prelucrarii in conditii econ 828c28i omice pe un strung automat cu cap revolver verificandu-se tehnologicitatii constructiei din punct de vedere al prelucrarii pe acest tip de automat.

In aceste conditii se va tine seama de urmatoarele criterii principale:

daca piesa are o configuratie complexa suficient de regida , cu

multe suprafete in trepte concentrice ;

rugozitatea realizabila in mod curent pe strunguri automate cu

cap revolver este R₀ = 6.3 mm ;

piesele cu diametre mici si lungimi relativ mari ;

portiuni profilate care sunt strunjite cu cutite profilate ;

rigiditatea piesei trebuie sa fie suficienta pentru evitarea

deformarii sub actiunea fortelor de aschiere ;

Etapa nr. 2

Alegerea semifabricatului

La prelucrarea pe strungul automat monoax cu cap revolver se utilizeaza semifabricate avand forme si dimensiuni apropiate de cele ale piesei finite , deci cu adaosuri de prelucrare minime.

Materialul piesei OL 50 - STAS 500 / 2 - 80 - t

Dimensiunile semifabricatului ( STAS 1800 / 80 )

Lungimile de livrare a otelului natural calibrat ( STAS 1800 / 80 )

Lungimea semifabricatului corespunzatoare unei piese :

L_I = L_p + b_r + a_f ( mm )

unde :

L_p = lungimea totala a piesei

b _r = latimea cutitului de retezat b_r - 3.1 ( tabelul nr 37 )

a_f     = suma adaosurilor de prelucrare

L_I = 21+ 2,6 = 23,6 mm

Lungimea care se poate prelucra dintr-o bara:

L' = L_s - L_a - L_r

unde:

L_s = lungimea barei    L_s = 6.0 m

L_a = lungimea barei care rame neprelucrata L_a = 100 mm

L_r = portiunea de la inceputul barei care se debiteaza

L_r = 5 8 mm    L_r = 5 mm

L' = 6000 - 100 - 5 = 5895 mm

Numarul de piese care se obtine dintr-o bara :

249,7 Þ 249 piese

Numarul de bare necesare :

800 bare

Lungimea efectiva a deseului :

123,6mm

Deseul repartizat pe o piesa:

0,496 mm

Lungimea efectiva a semifabricatului;

24,096 mm

Etapa nr. 3

Alegerea strungului automat

Analiza desenului de executie indica necesitatea efectuarii unor prelucrari prin strunjire , gaurire , filetare. Avand in vedere forma si dimensiunile piesei , caracterul productiei si dotarea sectiei de prelucrari mecanice , se alege pentru realizarea piesei strungul automat SARO - 16.

Pentru a se stabili numarul de strunguri automate de tip
SARO - 16, necesare realizarii unui program de productie annual P_a de 200.000 bucati, se va determina durata necesara ciclului de T_{c nec.}. in acest scop , se va stabili mai intai planul de productie lunar P_l:

buc / luna

Durata necesara a ciclului de lucru T_{c nec} este data de relatia :

Se va obtine :

T_c = 0,903 min

Productivitatea necesara a automatului Q_nec pentru realizarea planului de productie lunar este :

=1,106 buc/ min

Productivitatea automatului SARO - 16 fiin de 0.3-20 buc / min ( conform tabelului de mai jos ) , rezulta ca planul de productie impus poate fi realizat pe un singur strung automat de tip SARO - 16 care va avea o incarcare completa.

Strungul ales este SARO - 16

Caracteristicile tehnice principale ale strungului automat SARO - 16

Etapa nr.4

Stabilirea succesiunii fazelor de prelucrare

Nr.crt

Denumirea fazei

Cine lucreaza

Pozitia

Scule

Portscule

avans si tamponare

Cap revolver

I

opritor

bucsa de strangere semifabricat LN-1682/1

bucsa de avans : LN-1682/2

Strunjire longitudinala , centruire si tesire

Sania posterioara

Cap revolver

S1

II

Cutit 01

Burghiu

Cutit 02

portscula LN-1431

portburghiu combinat simplu LN-1487/1

portcutit LN-1496

gaurire

Capul revolver

III

burghiu

portburghiu simplu LN-1480

largire

Capul revolver

IV

burghiu

Portburghiu simplu LN-1480

Retezare

Sanie verticala

S4

Cutit 03

Portscula de retezat LN-1465

Etapa nr. 5

Determinarea parametrilor regimului de aschiere

Valorile parametrilor regimurilor de aschiere sunt precizate in tabelul de mai jos.

Etapa nr. 6

Calculul lungimilor curselor de lucru

Lungimile curselor de lucru s-au determinat pentru fiecare tip de prelucrare , pe baza schitelor prezentate in figurile de mai sus;relatiile de calcul al lungimilor curselor de lucru si valorile propriu-zise ale acestora sunt precizate in tabelul de mai jos:

Etapa nr. 7

Calculul numarului de rotatii echivalente ale arborelui principal pentru fazele de lucru

Numerele de rotatii echivalente N_ei ale arborelui principal pentru fazele de lucru s-au determinat cu relatia:

Etapa nr. 8

Stabilirea turatiei optime

Turatia optima este :

1042 rot/min

Etapa nr. 9

Calculul duratei ciclului de lucru

Durata totala T₁ a fazelor de lucru va fi :

= 34 sec

Durata ciclului de lucru va fi ca atare :

T_c = ( 1.15 .1.4 ) T₁ = 75 sec

Etapa nr. 10

Determinarea distantelor de inchidere

Distantele de inchidere pentru cele sase faze la care lucreaza capul revolver se determina avandu-se in vedere succesiunea fazelor , caracteristicile dimensionale ale portsculelor si sculelor , dimensiunile piesei . Relatia generala folosita pentru calculul lungimii distantei de inchidere Li pentru o faza i este :

L_i = b_a + b_r + i_p + i_ns + i_ps + b_d

Valoril e distantelor de inchidere corespunzatoare fazelor la care se lucreaza capul revolver sunt prezentate in tabelul de mai jos.

Etapa nr. 11

Stabilirea pozitiilor centrului rolei pe cama la inceputul si sfarsitul curselor de lucru

Datele necesare stabilirii pozitiilor centrului rolei pe cama la inceputul si sfarsitul cueselor de lucru sunt prezentate in tabelul de mai sus.

Razele R_{sf i} = R_max - ( L_I - L_{I min} ) + d_r / 2

Pentru calculul razei R_{in i} s-a utilizat relatia :

Etapa nr. 12

Determinarea pozitiei de reglare a capului revover

Lungimea cursei de reglare a capului revolver va fi data de relatia :

L_regl = L_{i min} - L_{i min} = 7,5 mm

Unde : 87,5

80

Etapa nr. 13

Determinarea unghiurilor pentru miscarile neproductive

Lungimea de retragere a capului revolver :

100

La determinarea unghiului total necesar miscarilor neproductive , se vor lua in considerare :

nr. de grade necesare pe cama pentru o rotire a capului revolver :

pentru rotirea dupa faza I : 4,515

pentru rotirea dupa faza II : 23,515

pentru rotirea dupa faza III : 12,515

- pentru rotirea dupa faza I V: 415

alimentarea cu semifabricat :

12

- retragerea cutitului de retezat si desfacerea bucsei elastice de fixare a semifabricatului :

17

Unghiul total pentru fazele auxiliare :

89

Etapa nr. 14

Calculul unghiurilor aferente miscarilor de lucru

Unghiul total a_ft pentru miscarile de lucru va fi :

271

Se repartizeaza in continuare valori ale unghiurilor pentru fiecare cursa de lucru :

(50/589)*271 = 23

(235/589)*271 = 108,12 = 108

(125/589)*271= 57,51 = 58

(179/589)*271 = 82,35= 82

= 271

Etapa nr. 15

Completarea fisei de calcul

Pe baza datelor prezentate se poate completa fisa de calcul.

Etapa nr. 16

Intocmirea ciclogramei

In figura de mai jos se prezinta ciclograma in coordonate polare , realizata cu ajutorul datelor din fisa de calcul.

Etapa nr. 17

Elaborarea desenelor de executie ale camelor

Desenele de executie ale camelor necesare pentru actionarea saniilor si a capului revolver au fost intocmite in conformitate cu recomandarile din proiect.