PROIECTAREA ORGANELOR DE MASINI IN ACAD R 12 si in ACAD R14

1. Introducere

Cele prezentate mai departe constitue doar prezentarea practica a elementelor strict necesare pentru realizarea unui desen (proiect) de catre studentii facultatilor tehnice cu profil mecanic. Avand in vedere ca nu toata lumea dispune de ultima versiune ACAD 2000 sau chiar ACAD 14, dar ca un desen realizat cu ajutorul unei versiuni anterioare (de ex. ACADR12) poate fi preluat si tiparit si cu ajutorul ultimelor versiuni ACAD, notiunile prezentate mai departe pot fi utilizate in ambele variante, principala deosebire constand din existenta pictogramelor in versiunile sub Windows.

Dupa lansarea ACAD R12 (sau 14), pe ecran apar o serie de mesaje. Ecranul are 4 zone:

1. Zona de dialog (trei linii in partea de jos a ecranului)

2. Zona de meniu de comenzi (zona din dreapta ecranului)

3. Zona de informatii (in partea de sus a ecranului). Aceste informatii pot fi sub forma unor pictograme in cazul ACAD 13 sau 14, sau apar atunci cand colimatorul se afla in aceasta zona, in cazul ACAD R12.

4. Zona de desen efectiv situata in restul ecranului, intre celelalte 3 zone.

Pe masura ce se dau comenzi noi, dialogul apare in zona 1 si defileaza in sus, pe ecran ramanand vizibile numai ultimele trei linii. Daca se doreste vizualizarea comenzii anterioare, se apasa tasta F1 dupa care pe ecran apare dialogul anterior; o noua apasare a tastei F1 aduce la loc ultima comanda.

Deplasarile pe masa ale mouse-ului corespund cu deplasarile pe ecran ale cursorului-

colimator.

In orice moment se doreste anularea unei comenzi aflate in executie se apasa simultan tastele: CTRL + C

Pentru a afla informatii despre o anumita comanda, dupa emiterea comenzii respective se da comanda 'invizibila' HELP precedata de apostrof. Prin comanda HELP sunt date informatii generale privind comenzile disponibile.

2. Setari initiale (inainte de inceperea unui desen nou)

Un desen este denumit 'Fisier' (File):FILE

La inceperea unui desen nou se da comanda : NEW

iar la deschiderea unui desen (fisier) existent , comanda : OPEN

Dupa ce s-a creat un desen se poate parasi ACAD R12 prin una din comenzile: END

(incheiere normala a sesiunii de lucru, cu salvarea desenului) sau, daca se doreste abandonarea sesiunii curente fara salvarea desenului :QUIT

In cazul ACAD R 14, se poate apasa semnul X(Close) din coltul din dreapta sus al ecranului. Din cand in cand, pentru a nu se pierde accidental desenul realizat (in cazul unei pene de curent) este recomandabil ca acesta sa fie salvat prin comanda: SAVE

Desenele (fisierele) au nume dat de utilizator (maximum 8 semne in ACADR 12), un punct

si o extensie, de obicei dwg(drawing). Daca la salvarea desenului acest fisier exista,

desenul este redenumit cu acelasi nume dar cu extensia bak, astfel ca intotdeauna

exista posibilitatea recuperarii unei versiuni anterioare a desenului. Dupa finalizarea

desenului si eventuala lui salvare pe o discheta, fisierele cu extensia bak trebuie sterse

pentru a nu incarca inutil discul.

Ca si in cazul unui desen executat pe hartie, si in cazul proiectarii pe calculator este

bine sa existe o schita sau/si un alt proiect de referinta asemanator, pe baza carora se poate

stabili dimensiunea colii de desen, a formatului si a amplasarii diferitelor proiectii. In

cazul ACAD, ecranul este similar colii de hartie, dimensiunile acesteia fiind date prin

asa numitele setari (Settings):

2.1. UNITS.Stabilirea sistemului de unitati de masura

se face prin comanda: UNITS

La aparitia casetei de dialog, pentru proiectele de organe de masini se prefera optiunea 2: DECIMAL

Pentru numarul de zecimale care vor fi afisate (Number of digits to right of decimal point) se va tasta numarul dorit,de exemplu: 2

Pentru sistemul de masurare al unghiurilor se prefera optiunea 1: DECIMAL

DEGREES 45.0000

Numarul de zecimale pentru unghiuri (Number of fractional places

for display of angles) este de asemenea optional,de exemplu: 0

Originea de la care incepe masurarea unghiurilor (Direction of angle 0) are semnificatia uzuala din trigonometrie implicita: EAST 3 O'CLOCK =0

Directia in care se masoara unghiurile are ca valoare implicita pe

cea trigonometrica. Daca se doreste sensul orar( Do you want angles measured clockwise? <N> se va tasta Y, daca nu: ENTER

2.2. LIMITS.Stabilirea limitelor formatului desenului.

Aici se precizeaza coordonatele punctului din coltul stanga-jos

(originea), de obicei prin valorile 0,0 ( ON/OFF/<Lower left LIMITS

corner> <0.00,0.00>) : ENTER

si coordonatele punctului din coltul dreapta-sus (Upper right corner

<12.00,9.00>:), de exemplu, pentru formatul A4 culcat: 297, 210

2.3.GRID.Stabilirea densitatii punctelor retelei ajutatoare

similar cu utiliarea unei hartii milimetrice): GRID

Distanta dintre punctele retelei (Grid spacing (X) or ON/OFF/Snap/Aspect <1>: de ex.: 10

Daca nu se doreste afisarea punctelor retelei se poate da din nou comanda GRID si se va tasta OFF, sau mult mai simplu se apasa tasta: F7 (la repetarea apasarii tastei F7 punctele retelei apar si dispar din nou, curatind si ecranul de urmele punctelor selectate).

2.4. SNAP. Stabilirea pasului de deplasare a cursorului

Pasul deplasarii -pentru cresterea preciziei poate fi ales foarte mic,

de ex. 0.1-in acest fel deplasarile colimatorului pe ecran si implicit

obiectele desenate au valori si pozitii 'rotunde' in loc de a fi date: SNAP

prin mai multe zecimale.(Snap spacing or ON/OFF/Aspect/Rotate/Style:): 0.1

Eliminarea deplasarii cursorului cu pas fix se face fie prin repetarea

comenzii SNAP urmata de OFF, fie prin apasarea tastei F9:

F9

2.5. AXIS. Stabilirea gradarii axelor de coordonate

AXIS

Marimea acestor gradari (Tick spacing (X) or ON/OFF/Snap/Aspect<1>:de ex : 10

Inlaturarea axelor de coordonate se face prin repetarea comenzii AXIS dupa care se tasteaza OFF.

Modul de afisare permanenta a coordonatelor poate fi activat prin apasarea simultana a tastelor : CTRL+D

sau prin apasarea tastei F6 (COORDS ON/OFF) : F6

2.6. ORTHO. Daca trebuie trasate numai linii orizontale si verticale

(intr-o anumita zona a desenului) este recomandabil sa fie activat modul ORTHO. Aceasta se face

fie prin scrierea acestui cuvant (ORTHO), urmat de optiunea ON, sau, pentru ORTHO

iesirea din mod, de optiunea OFF:

ON/OFF

Acelasi lucru se poate obtine prin apasarea repetata a tastei F8:

(F8).

2.7. ZOOM.

Desenele se executa deobicei la scara 1:1. Mai ales in cazul desenelor mari, pe ecran

se poate afisa fie intregul desen, fie o anumita zona din acesta, cu ajutorul comenzii : ZOOM

Daca aceasta comanda este urmata de tastarea literei A (initiala cuvantului All=tot):A

pe ecran apare intregul desen; daca se tasteaza litera W (initiala cuvantului Window=

fereastra) sau C (Crossing= fereastra ce include toate entitatile din interior plus cele

intersectate de marginile ferestrei): W (C)

in zona de dialog se vor cere punctele care marcheaza colturile ferestrei dorite si care pot xfi indicate cu ajutorul mouse-ului, pe intregul ecran aparand imediat numai fereastra selectata:

Optiunile comenzii ZOOM sunt urmatoarele:

x

All/Center/Dynamic/Extens/Left/Previous/Window/<Scale(x)>:

Center-se cere centrul zonei care va fi marita/micsorata si factorul de marire, urmat de x

Dynamic- pe ecran apare tot desenul peste care se suprapune un dreptunghi care poate fi

marit sau micsorat.

Extens-pe ecran apare intreg desenul

Left- se cere coltul din stanga jos al viitorului ecran si factorul de modificare.

Previous- apare ecranul anterior

Scale- prin introducerea unei valori numerice, aceasta este considerata scara daca

este urmata de x (de ex. 5x mareste desenul de 5 ori)

Fara a interveni asupra marimii imaginii, dreptunghiul care delimiteaza zona afisata

poate fi deplasat cu ajutorul comenzii:

PAN

Aceasta trebuie urmata de indicarea punctului de deplasat si noua sa pozitie.

2.8. LAYER. Utilizarea straturilor de desenare.

Desenul poate fi executat pe mai multe straturi (LAYER) analog cu desenarea a diferite 1 = red

elemente ale unui desen pe mai multe coli de hartie transparenta si suprapunerea unora 2 = yellow

dintre ele. Fiecare strat poate avea alta culoare si alt tip de linie (care pot fi modifica

3 = green

ulterior), astfel incat la realizarea desenelor de executie este suficient sa fie activat

4 = cyan

stratul respectiv (inghetandu-se celelalte), desenului elementului respectiv trebuind sa i 5 = blue

se aduca doar mici completari. Culorile (Color) au asociate o serie de numere de ordine. 6=magenta

Astfel, in ACAD R12, se pot utiliza culorile specificate alaturat:(in ACAD R 14 pot fi

7= white

date mult mai multe nuante si culori, ca si tipuri de linii, care apar in caseta de dialog)

Daca desenele vor fi executate pe un plotter, ficarei culori i se poate asocia o anumita penita(grosime de linie), de ex. cyan=0,5 mm, green=0,35, yellow= white=0,25 mm,etc.

Tipurile de linii (Linetype) cele mai utilizate in desenul industrial sunt urmatoarele:

linia continua:

CONTINUOUS

linia punct segment(linia pentru axe): DASHDOT

linia punctata (pentru muchii ascunse): HIDDEN

Aceste linii pot fi incarcate (load) utilizand urmatoarele comenzi:

LINETYPE

?/Create/Load/Set: L

Linetype(s) to load: (daca se apasa pe tasta *, se incarca toate tipurile de linii)

File to search (acad): ENTER

Linetype DASHED loaded

Linetype HIDDEN loaded

Linetype CENTER loaded

Linetype PHANTOM loaded

Linetype DOT loaded

Linetype DASHDOT loaded

Linetype BORDER loaded

Linetype DIVIDE loaded

?/Create/Load/Set: ENTER

ENTER

Command: LINETYPE

?/Create/Load/Set: S

New entity linetype (or?)<BYLAYER>: DASHDOT

?/Create/Load/Set: ENTER

Command: LTSCALE

New scale factor<1>: 15

Regenerating drawing.

(Similar se poate proceda si pentru celelalte tipuri de linii) In ACAD R 14 , in caseta de

dialog se dau comenzile; New, Load, Current pentru liniile dorite.

Succesiunea comenzilor pentru realizarea unor straturi (LAYER) poate fi urmatoarea

(ca exemplu au fost luate straturile DESEN si AXE):

Command: LAYER

?/Make/Set/New/ON/OFF/Color/Ltype/Freeze/Thaw: N

New layer name (s): DESEN, AXE

?/Make/Set/New/ON/OFF/Color/Ltype/Freeze/Thaw: S

New current layer <0>: DESEN

?/Make/Set/New/ON/OFF/Color/Ltype/Freeze/Thaw: C

Color: 7

Layer name(s) for color 7 (white) <DESEN>: ENTER

?/Make/Set/New/ON/OFF/Color/Ltype/: L

Linetype (or?)<CONTINUOUS>: ENTER

?/Make/Set/New/ON/OFF/Color/Ltype/Freeze/Thaw: N

New layer name (s): AXE

?/Make/Set/New/ON/OFF/Color/Ltype/Freeze/Thaw: S

New current layer <DESEN>: AXE

?/Make/Set/New/ON/OFF/Color/Ltype/Freeze/Thaw : C

Color: RED

Layer name(s) for color 1 (red)<AXE>: ENTER

?/Make/Set/New/ON/OFF/Color/Ltype/Freeze/Thaw : L

Linetype (or?)<CONTINUOUS>: DASHDOT

Layer name(s) for linetype DASHDOT<AXE>: ENTER

?/Make/Set/New/ON/OFF/Color/Ltype/Freeze/Thaw: ENTER Daca linia dashdot apare ca o linie continua, trebuie modificat factorul de scara, de ex.: LTSCALE=15

Inghetand (comanda Freeze) un anumit layer acesta nu mai apare pe desen: F

Dezghetarea se obtine cu comanda Thaw: T

Observatie: asa cum se poate vedea si din cele prezentate mai sus, pentru numeroase

comenzi este suficient sa se tasteze numai initiala denumirii acesteia (scrisa cu

majuscula-bold in cadrul dialogului).

Avand stabilite layerele necesare, pentru inceperea desenului trebuie sa ne asiguram

ca layerul curent este cel in care dorim sa desenam in momentul respectiv. Pentru aceasta

este suficient ca in cadrul casetei de dialog'Layer control' (obtinuta din 'Settings') sa

selectam layerul dorit=current.

2.9. WCS si UCS. Sisteme de coordonate.

Autocad utilizeaza un sistem de coordonate rectangular fix, denumit World Coordinate System(WCS). Daca se doreste un alt sistem, se poate da comanda UCS(User Coordinate System), care permite definirea, salvarea, stergerea sau restaurarea UCS. Se poate specifica o noua origine, un nou plan X-Y sau o noua axa Z, etc. In linia de comanda apar optiunile: Y Origin/ZAxis/3point/Entity/View/X/Y/Z/Prev/Restore/Save/Del/?/<World>:

3. Realizarea desenului Y

3.1. Puncte si linii X

Ca si in geometrie, segmentele liniilor sunt definite prin distantele dintre doua puncte (From point, to point). Pentru a trasa o linie este suficient sa se introduca de la tastatura litera'L'(Line) urmata de 'ENTER', la sfarsitul liniei deschise apasandu-se din nou 'ENTER', sau, daca linia se inchide in punctul initial, litera'C'(Close). In ACAD R 14, pe langa procedeul descris mai sus se poate selecta cu mouse-ul pictograma respectiva. Punctele pot fi indicate in mai multe moduri;

3.1.1. prin introducerea coordonatelor absolute (Ox si Oy) ale punctului respectiv de la tastatura, valorile fiind separate prin virgula;

3.1.2. prin introducerea coordonatelor relative (pentru fiecare segment originea este punctul precedent)

de la tastatura, inainte de introducerea valorilor coordonatelor relative scriindu-se semnul '@',

valorile coordonatelor relative fiind separate prin virgula; daca 'deplasarea' spre al doilea punct

este in sens invers directiilor axelor de coordonate, valoarea coordonatei relative va fi precedata

de semnul'-';

3.1.3. Prin introducerea coordonatelor polare relative (pentru fiecare segment originea este punctul precedent) de la tastatura, pentru fiecare 'second point' scriindu-se semnul '@' urmat de lungimea

segmentului , semnul '<' si valoarea unghiului masurata in sens trigonometric. Daca sensul de

masurare a unghiului este cel orar, valoarea sa va fi precedata de semnul '-'.

Exemplificarea trasarii unor linii utilizand cele trei moduri specificate mai sus se gaseste mai josta, punctele fiind marcate cu P1.. P6, intre paranteze aflandu-se coordonatele respective.

Succesiunea comenzilor pentru necesare pentru obtinerea unor asemenea linii este data mai jos :

(dupa fiecare set de date introduse-L sau coordonatele unui punct- se apasa si tasta ENTER)

3.1.1. Command:

L

From point: P1(20,250) P2(70,250)

20,250

To point:

70,250

To point:P3(70,230)

70,230

To point

ENTER

3.1.2. Command:

L

From point:P1(20,170) P2(@50,0)

20,170

To point:

@50,0

To point:P3(@0,-20)

@0,-20

To point:

ENTER

3.1.3. Command:

L

From point: P1(20,90) P2(@50<0)

20,90

To point:

@50<0

To point: P3(@20<-90)

@20<-90

To point:

ENTER

Punctele pot fi selectate foarte usor (dar mai putin precis) executand clic cu tasta

din stanga mouse-lui. Daca s-a gresit se apasa tasta 'U = Undo', sau CTRL+C.

Apasarea tastei ENTER dupa executarea unei comenzi determina repetarea acesteia.

3.2. Modurile OSNAP.

In cazul in care au fost trasate deja o serie de linii, pot fi obtinute puncte (cu ajutorul modului OSNAP=Object SNAP) definite prin:

3.2.1.-Centrul unui cerc (CEN=CENter), in linia de comanda apare 'of', in urma caruia

trebuie selectat cercul in al carui centru va fi situat punctul respectiv, cu ajutorul

mouse-lui

3.2.2.-Capatul unei linii (END) , in linia de comanda apare 'of': in urma caruia trebuie

selectata linia cu ajutorul mouse-lui.

3.2.3.-Selectarea punctului de inserare(INS) a unui text se poate face cu comanda INS=INSert, in urma careia apare 'of' si trebuie selectat punctul respectiv cu ajutorul mouse-lui

3.2.4.-Intersectia a doua linii (INT=INTersec) in linia de comanda apare de doua ori 'of'

in urma carora trebuie selectate cele doua linii care se intersecteaza cu ajutorul mouse-lui.

3.2.5.- Mijlocul unei linii (MID=MIDpoint), in linia de comanda apare'of', in urma caruia

trebuie selectata linia respectiva cu ajutorul mouse-lui.

3.2.6.-Cel mai apropiat punct fata de o linie, cerc sau arc,(NEA= NEArest); in urma careia se selecteaza punctul de pornire al liniei (cat mai apropiat de entitatea de la care

porneste linia) si punctul final al liniei(cat mai apropiat de entitatea la care dorim

sa ajunga linia) cu ajutorul mouse-lui.

3.2.7.-Selectarea unor puncte marcate cu comenzi ca POINT, DIVIDE, MEASURE,se face cu ajutorul comenzii NOD = NODe, in urma careia apare 'of' si se selecteaza punctul respectiv.

3.2.8.-PER. Trasarea unei perpendiculare pe o entitate se face cu ajutorul comenzii PER= PERpend.

Evident, trebuie mai intai marcat punctul de inceput al liniei, apoi data comanda PER, dupa care apare 'to' si trebuie selectata entitatea pe care va fi perpendiculara linia.

3.2.9.-QUA. Selectarea punctelor cardinale ale unui cerc se face cu ajutorul comenzii QUA=

QUAdrant, in urma careia apare 'of' si se selecteaza cate un punct pe periferia cercului, cat mai aproape de pozitia cardinala dorita.

In continuare sunt date o serie de exemple de aplicare a acestor comenzi, a caror succesiune este prezentata mai jos:

3.2.1. CENter (exista pe desen doua cercuri)

Command: S2

L

From point:S1

CEN

of (se selecteaza un punct de pe cerc)

S1

To point (se selecteaza un punct de pe celalalt cerc) CEN

of S2

ENTER

3.2.2. ENDpoint (exista pe desen laturile orizontala si verticala ale triunghiului final)

Command:

L

From point:

END

of S1

S1

to point: S2

END

Of S2

ENTER.

3.2.3. INTersection (exista pe desen un dreptunghi)

Command:

L

From point: S1

INT

of S2

S1

to point

INT

of S2

ENTER

3.2.4. MIDpoint (pe desen exista o linie si un punct P1)

Command:P1

L

From point: S1

P1

To point:

MID

Of S1

ENTER

3.2.5. NEArest (pe desen exista un cerc si o linie)

Command:

L

From point:

NEA

Of

S1

To point: S1S2

NEA

of S2

ENTER

3.2.6. NODe (pe desen exista selectate punctele P1 si P2)

Command: S1

L

From point:P1 NOD

ofS1

To point: P1

NOD

of S2

S2

ENTER

3.2.7. PERpendicular (pe desen exista o linie si un punct P1)

Command:

L

From point: P1 S1

P1

To point:

PER

to: S1

ENTER

3.2.8. QUAdrant (pe desen exista un cerc)

Command: S2 L

From point: QUA

of S3 S1

S1

To point: QUA

Of S4

ENTER

3.2.9. TANgent (pe desen exista un cerc si un punct P1)

Command: S1

L

From point:

P1

To point: P1

TAN

To

S1

ENTER

3.2.10. Comanda OFFSET determina trasarea unor linii (sau cercuri,arce) paralele,situate

la distantele dorite. Pe desen exista trasata cel putin o linie la care se vor duce liniile

paralele.O aplicatie imediata este prezentata pe pagina alaturata si se refera la trasarea

conturului unui format A4 si a indicatorului.

Command: OFFSET

Offset distance or Through<Through>: 10

Select object to offset:S2

S1 10

Side to offset?S1

S2

Select objects to offset:

ENTER

3.3. Cercuri.

Cercurile se obtin foarte usor cu ajutorul comenzii'CIRCLE' si ENTER.

Pe ecran apare mesajul:

Command: CIRCLE 3P/3P/TTR/<Center point>:

prin care suntem intrebati daca dorim sa construim cercul intr-unul din modurile

specificate mai sus, si anume:

a. prin centru si raza sau diametru

b. prin trei puncte de pe cerc (3P)

c. prin doua puncte de pe cerc diametral opuse (2P)

d. prin specificarea a doua entitati la care cercul va fi tangent si a marimii razei (TTR)

Cercurile sunt trasate sub forma unor poligoane cu multe laturi . Daca dorim sa micsoram lungimea acestor segmente (laturi) pentru ca cercul sa apara cat mai corect, se cere variabila( comanda) VIEWRES , a carei valoare implicita este 100, dandu-se o alta valoare mult mai mare, de ex. 10000 (maximum 20000).

P2

a

 

c

 

3.3.1.Ca exemplu, pentru primul caz, a, succesiunea comenzilor va fi urmatoarea:

Command:

CIRCLE

CIRCLE 3P/2P/TTR/<Center point>: C

Diameter/<Radius>: 20

ENTER

3.3.2.Pentru cazul b:

Command:

CIRCLE

CIRCLE 3P/2P/TTR/<Center point>: 3P

First point: P1

Second point: P2

Third point: P3

ENTER

3.3.3.Pentru cazul c:

Command: CIRCLE

CIRCLE 3P/2P/TTR/<Center point>: 2P

First point on diameter: P1

Second point on diameter: P2

ENTER

3.3.4.Pentru cazul d (pe desen exista cele doua entitati, de ex. elipsa si linia):

Command:

CIRCLE

CIRCLE 3P/2P/TTR/<Center point>: TTR

Enter tangent specification: (se indica un punct de pe linie): P1

Enter tangent specification:(se indica un punct de pe elipsa): P2

ENTER

3.4.POINT. Marcarea unui punct pe desen

Localizarea si marcarea unui punct in desen se poate face cu comanda: POINT

Point: P1

Punctul respectiv poate aparea sub diferite forme( +; x; o; etc), forma comandata de variabila de sistem PDMODE, pentru care se dau mai jos cateva semnificatii uzuale: valori PDMODE: 2 3 32 3364 65

forma sub care apare punctul: + x .

Marimea acestor simboluri este data de variabila de sistem: PDSIZE.

3.5. Arce de cerc .Trasarea unui arc de cerc se face cu ajutorul comenzii: ARC in mai multe moduri, pentru definire fiind nevoie de trei elemente:

P1

3.5.1. prin trei puncte:

Command:

ARC

Center/<Start point>:

P2

P1

P3

Center/End/<Second point>:

P2

End point:

P3

3.5.2. prin punct initial, centru si punct final:

P3

Command:

ARC

Center/<Start point>:

P1

P2

Center/End/<Second point>:

Ce

P1

Center:

P2

Angle/Length of chord/<End point>:

P3

3.5.3. prin punct initial, centru, unghi la centru:

Command:

ARC

90o

Center/<Start point>:

P1

P2

P1

Center/End/<Second point>:

Ce

Center:

P2

Angle/Length of chord/<End point>: A

Included angle: 90

3.5.4. prin punct initial, centru, lungimea corzii:

Command:

ARC

P2

Center/<Start point>:

P1

Center/End/<Second point>:

Ce

P1

Center:

P2

Angle/Length of chord/<End point>:

L

Length of chord: 50

3.5.5. prin punct initial, punct final, raza:

P2

Command:

ARC

Center/<Start point>:

P1

Center/End/<Second point>:

E

P1

R

End point:

P2

Angle/Direction/Radius/<Center point>:

R

Radius: 30

3.5.6. prin punct initial, punct final, unghi:

Command:

ARC

Center/<Start point>:

P2

P1

Center/End/<Second point>:

90o

E

End point:

P1

P2

Angle/Direction/Radius/<Center point>:

A

Included angle: 90

3.5.7. prin punct initial, punct final, directie initiala (unghi):

P2

Command:

ARC

P3

Center/<Start point>:

P1

P1

90o

Center/End/<Second point>:

E

End point:

P2

Angle/Direction/Radius/<Center point>:

D

Direction from start point: 90

3.5.8. Continuarea ultimei linii sau a ultimului arc (vezi figura precedenta,stanga):

Command:

ARC

Center/<Start point>:

ENTER

End point:

P3

3.6. Poligoane regulate .

Poligoanele regulate pot fi desenate cu ajutorul comenzii POLYGON si pot fi definite

in cinci moduri:

3.6.1. Poligon regulat inscris intr-un cerc definit prin centru si raza:

Command:

P1

POLYGON

Number of sides: 4

R

Edge/<Center of polygon>:

P1

Inscribed in circle/Circumscribed about circle (I/C):

I

Radius of circle: 20

3.6.2. Poligon regulat inscris intr-un cerc definit prin centru si un punct:

Command:

POLYGON

P1

Number of sides:

4

Edge/<Center of polygon>:

P1

P2

R

Inscribed in circle/Circumscribed about circle (I/C):

I

Radius of circle:

P2

3.6.3. Poligon regulat circumscris unui cerc definit prin centru si raza:

Command:

POLYGON

P1

R

Number of sides:

4

Edge/<Center of polygon>:

P1

Inscribed in circle/Circumscribed about circle (I/C):

C

Radius of circle: 15

3.6.4. Poligon regulat circumscris unui cerc definit prin centru si un punct:

Command:

P1

POLYGON

P2

Number of sides:

4

R

Edge/<Center of polygon>:

P1

Inscribed in circle/Circumscribed about circle (I/C):

C

Radius of circle:

P2

3.6.5. Poligon regulat construit prin indicarea punctelor din doua

P1

colturi alaturate:

Command:

POLYGON

Edge/<Center of polygon>:

E

P2

First point of edge:

P1

Second point of edge: P2

3.6.6. Dreptunghiul

Construirea unui dreptunghi este utila mai ales in faza initiala a desenarii si anume

in faza de amplasare pe 'coala de desen' a componentelor desenului.

Desenul propriuzis are mai multe proiectii (de obicei) amplasate corespunzator in

anumite zone ale colii de desen. Este relativ usor -mai ales pentru inceput- sa se

delimiteze aceste zone cu ajutorul unor linii inchise (care se vor sterge ulterior)

realizate sub forma unor dreptunghiuri obtinute in urma comenzilor urmatoare:

(este recomandabil ca pe ecran sa fie vizibila intreaga 'coala de desen', ceiace se

poate obtine cu ajutorul comenzii ZOOM si A)

Command:

RECTANG

150,100 ENTER

First corner (se indica un punct corespunzator unui colt

al dreptunghiului, de ex.:):

10,10

Other corner (se indica un punct corespunzator coltului

diagonal opus, de ex.:): 10,10

150,100

3.7. Elipsa

Desenarea unei elipse se poate realiza cu ajutorul comenzii ELLIPSE

si pot fi intalnite urmatoarele situatii:

3.7.1. Elipsa definita prin axe si excentricitate

Command:

ELLIPSE

<Axis endpoint 1>/Center/Isocircle: P1

Axis endpoint 2:P1 P2

P2

<Other axis distance>/Rotation: 30

(Rotation =R+Enter defineste unghiul

ENTER

sectiunii printr-un cilindru fata de directia normala pe axa, deci R=0 defineste un cerc, R= max.89.4 defineste o elipsa aplatisata=linie)

3.7.2. Elipsa definita prin axe P3

3.7.3. Elipsa obtinuta prin rotirea unui cerc in jurul unei axe

3.7.4. Elipsa definita prin centru si axe:

Command:	ELLIPSE
P1   <Axis endpoint 1>/Center/Isocircle:	C
Center of ellipse: P3	P1
Axis endpoint 2:	P2
<Other axis distance/Rotation:	P3
P2	ENTER

3.7.5. Arc eliptic

Command:	ELLIPSE
<Axis endpoint 1>/Center/Isocircle:	C
S1       S2 P1   Center of ellipse:	P1
Axis endpoint 2:	P2
<Other axis distance/Rotation:	40
Command:	BREAK
Select object:	S1
Second point (or F for first point):P2	S2
	ENTER

3.8 Tesituri si racordari

Acestea se realizeaza cu ajutorul comenzilor CHAMFER si FILLET. Pentru realizarea unei tesituri sau racordari, pe desen trebuie sa existe trasate liniile carora sa li se poata aplica aceste comenzi si care pot fi selectate cu ajutorul mouse-lui. Setul de comenzi pentru realizarea unei tesituri sau racordari este aproximativ acelasi, asa cum se poate vedea din exemplele urmatoare:

3.8.1. Tesire la 45^o:

Command:	CHAMFER
S1   Polyline/Distance/<Select first line>:	D
Enter first chamfer distance<0>:	2
S2   Enter second chamfer distance<2>:	ENTER
Command:	CHAMFER
CHAMFER polyline/Distance/<Select first line>:	S1
Enter second line:	S2

3.8.2.Tesire cu distante diferite: La intrebarea: Enter second distance<2> se raspunde tastand cea de a doua valoare: (de ex.:4)

3.8.3. Tesirea unei polylinii( linie avand si grosimea=width dorita

3.8.4. Racordarea a doua linii cu o anumita raza:

Polyline/Radius/<Select two objects>:

R

Enter fillet radius <0>:

5

Command:

FILLET

Polyline/Radius/<Select two objects>: S2

S1 S2

Observatie: Daca raza are valoarea '0'

cele doua linii se vor intersecta .

3.8.5. Racordarea a doua cercuri ( nu se modifica desenul cercurilor initiale):

3.8.6. Racordarea unei polylinii:

3.9. Polilinii si alte obiecte 'Pline'.

Modul de reprezentare pentru obiectele pline este FILL, care poate fi activ=ON=umple cu culoare obiectele 'Pline' desenate, sau inactiv=OFF= apare doar conturul exterior al respectivelor obiecte 'Pline'.

Liniile trasate cu ajutorul comenzilor prezentate anterior (L) sunt foarte subtiri (se considera grosimea=Width=0 pentru imprimanta, dar pentru plotter fiecarei culori i se poate asocia o anumita grosime a penitei)- cu exceptia comenzilor POLYGON si ELLIPSE.

Se pot utiliza linii cu grosime constanta cu ajutorul comenzii TRACE urmata de precizarea grosimii liniei (aceasta comanda fiind in rest similara comenzii LINE); sau suprafete poligonale pline cu ajutorul comenzii SOLID; sau suprafete inelare pline cu ajutorul comenzii DONUT (sau DOUGHNUT).

Daca se doreste ca anumite linii (sau arce sau cercuri) sa aiba o anumita grosime, atunci se utilizeaza comanda POLYLINE = PLINE =PL , care poate fi data de la inceputul desenului sau , la sfarsitul acestuia se pot selecta liniile dorite si se pot transforma in polilinii cu ajutorul comenzii PEDIT. Grosimea liniilor poate fi data si la tiparirea desenului (in ACAD R 14), in caseta se dialog la butonul “pen assignements” indicandu-se grosimea de linie corespunzatoare fiecarei culori din desen.

3.9.1.Polylinie cu o anumita grosime:

3.9.2.Polylinie de grosime variabila:

Celelalte optiuni au semnificatiile urmatoare:

Arc: permite trasarea unui arc

Close: polylinia se intoarce la punctul initial, inchizand un contur

Halfwidth: stabileste semigrosimea polyliniei

Length: da lungimea cu care se prelungeste polylinia

Undo: permite stergerea ultimului segment de dreapta/arc trasat.

3.9.3. Suprafata unui poligon umpluta cu culoare

4. Comenzi pentru modificarea desenelor existente.

4.1.ERASE. Stergerea unor elemente din desen.

Entitatile care vor fi sterse pot fi selectate (cu ajutorul mouse-lui) una cate una, sau

poate fi stearsa o zona intreaga prin intermediul comenzii Window =fereastra.

Comanda OOPS anuleaza efectul ultimei comenzi ERASE. Daca se doreste

pastrarea unei entitati din interiorul ferestrei care selecteaza zona care va fi stearsa,

inainte de comanda finala ENTER se va da comanda Remove=R si se va selecta

entitatea respectiva.Exemplu de stergere a unor cercuri cu exceptia cercurilor centrale (exterior si interior):

Observatii: Selectarea entitatilor aflate integral intr-o fereastra se face asa cum s-a aratat mai sus, cu Window=W. Selectarea entitatilor care intersecteaza o fereastra se face cu Crossing=C. Selectarea ultimului grup de entitati : comanda P,Selectarea ultimei entitati: comanda L. Anularea ultimei selectari:U .

4.2. MOVE. Deplasarea unor entitati sau zone din desen (base point - second point) pt. un cerc:

Command: MOVE
Select objects: S1	S1
Base point or displacement: P1	CEN
of P2	P1
Second point of displacement:	INT
of	P2

a. Inainte de comanda b. Dupa comanda

Exemplu de deplasare relativa (displacement) a unui cerc:

4.3.COPY. Copierea entitatilor .

Copierea unor cercuri cu deplasare absoluta (Base point-Second point):

4.4. ROTATE. Rotirea entitatilor.

De obicei aceasta comanda se utilizeaza pentru o zona de entitati selectate cu ajutorul comenzii Window (sau Crossing), dar se poate referi si la o singura entitate. Unghiul de rotire (Rotation angle) se masoara deobicei (conform selectarilor initiale) in sens trigonometric incepand cu pozitia corespunzatoare 'orei' 3(de pe ceas), dar poate fi masurat si in raport cu un unghi initial (Reference).Exemplu de rotire :

Command: P1	ROTATE
Select objects:   P4	C
First corner:	P1
P6   P3   Other corner:	P2
15o   Select objects:	ENTER
Base point: P2	END
of	P3
<Rotation angle>/Reference:	15
Command:	ROTATE
45°   Select objects:	C
First corner:	P4
Other corner:	P5
Select objects:	ENTER
Base point:	END
of:	P6
<Rotation angle>/Reference:	R
Reference angle:	15
New angle:	45

4.5. Redesenarea la scara (scalarea) :

4.5.1. Scalarea desenului cu factor de scalare determina modificarea tuturor lungimilorcu factorul respectiv; daca se doreste in plus modificarea unei anumite lungimi dereferinta (Reference) se poate proceda asa cum este aratat mai jos, in partea a doua a exemplului:

Command: P1 P4	SCALE
Select objects:	C
First corner:	P1
P6   Other corner:	P2
P5   Select objects:	ENTER
30   P3   Base point:	INT
of: P2	P3
<Scale factor./reference:	2
Command:	SCALE
Select objects:	C
First corner:	P4
Other corner:	P5
Select objects:	ENTER
Base point:	INT
40   of:	P6
<Scale factor>/Reference:	R
Reference length<1>:	30
New length:	40

4.6. MIRROR. Oglindirea (desenarea imaginii simetrice) entitatilor.

Oglindirea entitatilor se poate face cu ajutorul comenzii MIRROR, entitatile existente initial (selectate in vederea oglindirii) ramanand intacte, sau, daca se doreste stergerea lor, se raspunde cu 'Y' (Yes=da) la ultima intrebare urmat de ENTER.

4.7. Prelungirea entitatilor cu EXTEND sau LENGTHEN.

a. Inainte de extindereb. Dupa extindere

4.8.TRIM. Retezarea (tunderea) unor entitati

Mai intai se selecteaza frontierele, apoi se selecteaza portiunile de retezat.

Daca la comanda :'select cutting edge(s);select objects:' se raspunde prin 'C=Crossing',

atunci entitatile intersectate de limitele ferestrei devin frontiere. Exemple:

Command:
Select cutting edge(s):	TRIM
Select objects:	S1
Select objects:	ENTER
Select object to trim: S2	S2
S1
Command: P1	TRIM
Select cutting edge(s):

Select objects:

C

S3 S4 S5 S6

First corner:

P1

Other corner:

P2

Select objects:P2

ENTER

Select object to trim:

S3 S4 S5 S6

4.9.BREAK. Stergerea unei portiuni dintr-o entitate .

4.9.1. Stergerea unei portiuni aproximate dintr-o linie:

Select object:

S5

Enter second point (or F for first point):

P5

S5

Observatie: stergerea se realizeaza in sens trigonometric, de la primul punct selectat

spre cel de al doilea.

4.10. STRETCH. Intinderea unui grup de entitati.

In exemplele de mai sus, figura din stanga se refera la desenul initial, iar cea din dreapta

la desenul obtinut dupa modificarea respectiva.

4.11. ARRAY. Multiplicarea unor entitati .

Entitatile selectate pot fi multiplicate in retea dreptunghiulara (Rectangular)

sau in retea polara (Polar array).

4.11.1. Multiplicare cu marcarea celulei:

* Figura selectata a fost declarata inainte “block”

** Ordinea de indicare a colturilor determina orientarea retelei.

4.11.2. Multiplicare cu indicarea distantelor (pentru aceiasi figura de mai sus):

4.11.3. Multiplicare in retea polara cu blocul rotit:

4.11.4.Multiplicare in retea polara cu blocul nerotit:

Observati: Copierea multipla se poate realiza si cu comenzile: COPY si Multiple,

dar Comanda Array este mai rapida.

360⁰ reprezinta intinderea unghiulara a domeniului circular,care poate avea orice valoare

5.Comenzi de informare

5.1. LIST. Afisarea informatiilor caracteristice unei entitati.

Daca informatiile nu incap intr-un singur ecran, acestea incep sa

defileze. Pentru oprirea defilarii se apasa simultan tastele:CTRL + S. Daca se doreste

tiparirea la imprimanta a acestor informatii, inainte de a da comanda LIST se apasa

simultan tastele: CTRL + Q, iar pentru oprirea tiparirii se repeta aceiasi combinatie

de taste (CTRL + Q).

5.1.1 Informatii privind o linie:

Pe ecran apar informatiile urmatoare:

LINE Layer: CONTUR

Space: Model space

Color : BY LAYER Linetype : CONTINUOUS

from point, x=9.8 y=129.9 z=0.0

to point, x=89.7 y=129.9 z=0.0

Length = 79.9, Angle in xy Plane = 0

Delta x = 79.9, Delta y = 0.0,Delta z = 0.0

5.1.2. Informatii privind un cerc:

Pe ecran apar informatiile urmatoare:

CIRCLELayer: CONTUR

Space: Model space

Color: BY LAYER Linetype: CONTINUOUS

center point; x = 190.4 y = 169.5 z = 0.0

radius 20

circumference 125.66

area1256.64

5.2. DBLIST. Afisarea informatiilor despre toate entitatile din desen se obtine cu comanda: DBLIST

Daca desenul este complex, comanda consuma mult timp si poate fi suspendata prin

apasarea simultana a tastelor : CTRL + C.

5.3. ID. Afisarea informatiilor privind pozitia uui punct din desen se obtine cu comanda: ID

Daca punctele sunt indicate prin unul din modurile OSNAP (de ex. END sau MID),

coordonatele afisate se refera la capatul sau mijlocul unui segment.

Exemplu de asemenea informatii:

Point: x = 190.4 y = 169.5 z = 0.0

5.4. DIST. Afisarea distantei dintre doua puncte si a orientarii segmentului determinat de acestea

se obtine prin comanda:DIST.

Daca punctele sunt indicate prin unul din modurile OSNAP, informatia se refera la acele puncte.

Exemplu:

Pe eran apar informatiile:

Distance = 88.1 , Angle in xy Plane = 350 , Angle from xy Plane = 0

Delta x = 86.7 , Delta y = -15.3 , Delta z = 0.05.5.1.

5.5. AREA.(Aria si perimetrul) 5.5.1. Afisarea ariei si perimetrului unui poligon Command:	AREA
<First point>/Entity/Add/Subtract: P1	P1
Next point:	P2
Next point:	P3
Next point: P2   P3	ENTER

Pe ecran apar informatiile:

Area = 600.0 , Perimeter = 120.

5.5.2. Afisarea unei arii complexe:

Command:	AREA
<First point>/Entity/Add/Subtract:	A
<First point>/Entity/Add/Subtract:	E
(Add mode) Select circle or polyline:	S5
Area = 900.00, Perimeter = 120.00 Total area = 900.00
(Add mode) Select circle or polyline:	ENTER
<First point>/Entity/Add/Subtract:S5	S
<First point>/Entity/Add;	E
(Subtract mode) Select circle or polyline:	S6
S6   Area = 314.16 , Circumference = 62.83 Total area = 585,84
(Subtract mode) Select circle or polyline:	ENTER
<First point>/Entity/Add:	ENTER

5.5.3. Informatii asupra desenului privind ;

-limitele spatiului alocat, efectiv ocupat si afisat

-starea modurilor AutoCAD si valorile variabilelor de sistem

-Stratul de desenare,culoarea si tipul liniei curente

-spatiul liber de pe discul curent

pot fi obtinute prin comanda:

STATUS

6. Scrierea unui text

Scrierea unui text se obtine cu ajutorul comenzilor TEXT , DTEXT sau MTEXT

(comanda DTEXT se refera la un singur rand de text, considerat o singura entitate;

comanda MTEXT este cea mai convenabila dar exista numai sub WINDOWS).

Daca inaintea uneia din aceste comenzi se seteaza: QTEXT/ ON

(sau OFF pentru anulare, revenirea realizandu-se cu comanda REGEN),

se pot amplasa casete simple, goale, in locurile unde urmeaza sa fie scris ceva.

Pentru a scrie un anumit text trebuie indicate mai intai stilul, modul de

aliniere, inaltimea, orientarea si continutul textului. Prin <Start point> se intelege

punctul din stanga jos de inceput a textului orizontal. Daca textul este altfel orientat,

se tasteza Justify, iar daca se doreste un alt stil de scriere decat cel Standard, se tasteaza Style.

Lansarea uneia din cele trei comenzi precizate mai sus, se poate face de la tastatura;

Exista numeroase stiluri de scriere, dintre care, pe pagina urmatoare pot fi vazute

cele din ACADR12. Pentru desenele tehnice este de preferat stilul ITALICC, inclinat

cu 15 grade fata de verticala si mai ingust, cu factorul de latime 0,8.

In exemplele date a fost scrisa denumirea fontului respectiv. Se observa ca unele

fonturi au alte simboluri decat literele alfabetului, asa cum sunt: Syasto, Symap,

Symath, Symeteo, Symusic ( reprezentate in centrul paginii urmatoare).

Daca se doreste alt font decat cel standard, la ultima comanda se raspunde cu: Style,

iar pe ecran apare o caseta pentru definirea stilului de scriere care solicita introducerea

urmatoarelor date:

Style1, apoi se va indica punctul de inserare a textului si unghiul de rotire (implicit=0),

dupa care se va scrie textul dorit (incheiat cu ENTER).

Daca se doreste un alt mod de pozitionare a textului (altul decat inceperea sa cu

punctul indicat in coltul din stanga jos), se va raspunde cu Justify, in urma caruia

apar pe ecran optiunile urmatoare:

Align/Fit/Center/Middle/Right/TL/TC/TR/ML/MC/MR/BL/BC/BR:

Semnificatia lor este legata de plasarea (orientarea) textului:

Align: cere primul si ultimul punct intre care se va scrie textul, acesta fiind automat

marit sau micsorat pentru a se incadra intre aceste limite.

Fit- cere primul si al doilea punct intre care se va afla textul, latimea literelor

respective modificandu-se in functie de aceste limite.

Center- cere punctul aflat in centrul textului

Middle- cere punctul aflat la mijlocul liniei de text

Right- cere punctul aflat in extremitatea dreapta a liniei de text

T= top=sus L=left=stanga

C=center=centruM= middle=mijloc

R=right=dreapta B= bottom=jos

Modificarea pozitionarii unei linii de text se poate face foarte usor, selectand (cu mouse-ul) textul respectiv care va apare modificat ca aspect si cu un buton de tragere asupra caruia se poate actiona cu mouse-ul pentru a muta textul in noua pozitie, iar la sfarsitul deplasarii se executa clic(cu mouse-ul) si ENTER.O alta metoda consta in utilizarea comenzii MOVE.

Modificarea unui text se poate face cu ajutorul comenzii DDEDIT, in urma careia se pot sterge sau adauga diferite caractere de la tastatura. Daca se doreste lansarea unui editor inclus, in AutoCAD sub WINDOWS se poate folosi caseta de dialog Edit M Text(modificare text) . Se tasteaza MTEXT si ENTER

Clic pe pictograma Text din banda Text a barei flotante cu instrumente,Draw.

Se selecteaza punctul de introducere a primului caracter

Se selecteaza limita din dreapta a zonei ce va include textul

Se tasteaza textul in caseta de text din partea de sus a casetei de dialog

Se pot folosi urmatoarele combinatii de taste pentru a modifica textul:

Ctrl+X ; Decupare text selectat si plasare pe blancheta

Ctrl+C; Copiere text selectat si plasare pe blancheta.

Ctrl+V; Lipire continut blancheta la locul selectat

Ctrl+Z; Desfacere

ENTER; Inceperea unui nou paragraf. La incheierea scrierii textului, clic pe OK.

Exemple de fonturi utilizate mai des:

Fontul GreekC Fontul GrrekSFontul Helvetica

Fontul ItaliccFontul Italic Fontul ItalicT

Fontul RomanC Fontul Roman PS Fontul RomanD

Fontul RomanS Fontul RomanT Fontul ISOCP

Fontul ScriptC Fontul ScriptS