Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload






























REDUCTOR DISTRIBUITOR

tehnica mecanica


































REDUCTOR DISTRIBUITOR
DESTINATIA SI CLASIFICAREA REDUCTOARELOR DISTRIBUITOARE
DESTINATIA REDUCTORULUI-DISTRIBUITOR.
Automobilele destinate sa lucreze in conditii grele de drum sau pe terenuri accidentale au de invins rezistente mari si pentru a folosi intreaga greutate a lor aderenta acestea se construiesc toate puntile motoare.
Pentru transmiterea momentului motor la toate puntile motoare, automobilele sunt echipate cu un distribuitor sau un reductor-distribuitor.
Distribuitorul are rolul de a distribui momentul motor la puntile 545b11f motoare fara insa al modifica.
Reductorul-distribuitor are rolul de a distribui momentul motor la puntile 545b11f motoare si in acelasi timp il si modifica. In general reductorul-distribuitor este prevazut cu doua trepte, permitand dublarea numarului de trepte ale cutiei de viteze. In majoritatea cazurilor una din trepte are raportul de transmitere egal cu unitatea, iar a doua variabil intre 1 si 2,8. Prin marirea raportului de transmitere si folosirea integrala a greutatii ca greutate aderenta, automobilul va putea sa urce pante de 50-60 %, va putea trece prin terenuri grele.
Clasificarea reductoarelor-distribuitoare. Din punct de vedere constructiv reductoarele distribuitoare pot fi : cu dispozitiv de decuplare a puntii motoare anterioare; cu diferential interaxial; cu cuplaj unidirectional ( unisens).
TIPURI CONSTRUCTIVE DE REDUCTOARE DISTRIBUITOARE
Reductorul distribuitor cu dispozitiv pentru decuplarea puntii anterioare.

In figura 1.1 este prezentat reductorul-distribuitor utilizat la autoturismul ARO, avand doua trepte, una cu raportul de transmitere, si a doua cu raportul de transmitere 2,175.
Treapta cu raportul de transmitere 1 se obtine prin cuplarea mufei 19 cu dantura auxiliara a pinionului 21 de pe arborele primar 16. In felul acesta, momentul se transmite direct de la arborele primar la arborele secundar 14 de antrenare a puntii din spate. In acelas timp momentul se transmite de la pinionul 21 la pinionul 22, solidar cu arborele intermediar 11. Cuplarea puntii din fata se realizeaza prin deplasarea in stanga a mufei de cuplare 5 pentru solidarizarea arborelui secundar 2 de antrenare a puntii din fata cu pinionul 4. Pinioanele 21 si 4 avand acelasi diametru raportul de transmitere intre arbori 16 si 2 este 1.
Treapta cu raportul de transmitere 2,175 pentru puntea din spate se obtine prin cuplarea mufei 19 cu dantura auxiliara a pinionului 18 pentru a-l solidariza cu arborele 14. In felul acesta momentul de la arborele primar 16 este transmis arborelui secundar 14 prin andrenajele rotilor 21-22 si 10-18. Prin cuplarea mufei 5 cu dantura auxiliara a pinionului 7 se obtine treapta cu raportul 2,175 si pentru puntea fata.
Fig.1.1
Prin utilizarea reductorului distribuitor se poate obtine :
cuplarea numai a puntii din spate fara merirea momentului motor;
cuplarea ambelor punti fara marirea momentului motor;
cuplarea ambelor punti cu marirea momentului motor;
Reductorul distribuitor are si un dispozitiv de zavoare, care impiedica cuplarea treptei ca raportul de transmitere 2,175 cand puntea din fata este decuplata si elimina posibilitatea decuplarii puntii din fata, cand este cuplata treapta inferioara.



Reductor in trepte
Elaborarea procesului tehnologic de asamblare
Procesul tehnologic de asamblare cuprinde operatiile de montare in ordinea lor succesiva, cu precizarea utilajului, a sculelor, a aparatelor de masurat si a dispozitivelor necesare realizarii operatiilor de asamblare cu consum minim de timp si volum redus de munca. In vederea stabilizarii metodei optimei de asamblare, este necesar, in prealabil, sa se analizeze principalii factori care influenteaza procesul tehnologic de asamblare, si anume: volumul productiei, particularitatile constructive ale produsului, utilajului existent etc.
1.Datele initiale necesare elaborarii procesului tehnologic de asamblare
Pentru a proiecta procesul tehnologic de asamblare a unui produs sunt necesare urmatoarele date initiale:
- desenul de ansamblu al produsului;
- desenele subansamblurilor componente;
- programul de productie si termenele de livrare ale produsului;
- conditiile tehnice de receptie si normele privitore la precizia si rigiditatea produsului;
- utilajul existent.
Desenul de ansamblu al produsului trebuie sa cuprinda toate datele necesare pentru ca asamblarea sa se execute in conditii optime, si anume:
- toate vederile si sectiunile necesare astfel incat sa nu existe neclaritati in intelegerea ansamblului;
- numarul si specificarea pieselor si a subansamblurilor din care se compune produsul (nomenclatorul de piese);
- cotele de gabarit si cotele ce trebuie realizate la asamblare;
- ajustajele ce trebuie realizate in diferite piese;
- greutatea produsului ce se asambleaza prescriptii tehnice la asamblare
Este necesar de asemenea,sa se examineze si desenele de executie ale pieselor pentru a se preciza natura prelucrarilor suplimentare ce se executa la asamblare.
Programul de productie si termenele de livrare ale produsului sunt necesare pentru a stabili metoda de asamblare si pentru a determina necesarul de montari, scule, dispozitive etc.
Conditiile tehnice de receptie si normele referitoare la precizia si rigiditatea produsului sunt necesare pentru cunoasterea performantelor tehnice ale produsului. De asemenea, aceste date folosesc si la alegerea metodelor, a sculelor si a dispozitivelor de asamblare
2.Proiectarea procesului tehnologic de asamblare
Procesul tehnologic de asamblare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa asigure realizarea tuturor prescriptiilor tehnice impuse produsului;
- sa garanteze realizarea normelor de precizie si de rigiditate;
- sa permita obtinerea produsului la un cost cat mai redus.
In vederea proiectarii procesului tehnologic de asamblare a unui produs, se impune rezolvarea a urmatoarelor probleme mai importante:
- stabilirea succesiunii asamblarii tuturor pieselor si a subansamblurilor;
- stabilirea celor mai economice procedee de asamblare, de verificare a pozitiilor reciproce ale pieselor si de fixare a pieselor componente ale produsului;
- alegere sau proiectarea echipamentului tehnologic necesar pentru asamblarea produsului (dispozitive, scule, mijloace de masurare si control);
- stabilirea formelor de organizare a asamblarii produsului.
Documentele tehnologice necesare proiectarii procesului de asamblare. Pentru ca procesul tehnologic de asamblare sa se realizeze cu consum minim de timp si pentru ca lucrarile executate sa fie de buna calitate, este necesar, in special in cazul productiei in serie si in masa sa se elaboreze urmatoarele documente tehnologice:
- schema lanturilor de dimensiuni
- schema de asamblare;
- fisa tehnologica si planul de operatii;
- ciclograma asamblarii.
Aceste documente sunt cu atat mai importante si necesare totodata, cu cat produsul este de complexitate mai mare si prescriptiile tehnice impuse produsului sunt mai pretentioase.
Schema lanturilor de dimensiuni. Problema stabilirii lanturilor de dimensiuni este deosebit de importanta deoarece functie de aceasta se determina succesiunea operatiilor de asamblare.
Stabilirea corecta a schemei lanturilor de dimensiuni duce la realizarea economica a procesului de asamblare a produsului respectiv.
Schema de asamblare. Operatiile de asamblare trebuie sa se succeada intr-o anumita ordine impusa de felul in care piesele ( reperele) componente ocupa locul prevazut in cadrul subansamblului produsului.
Figura Grupa de repere a unei cutii de
unsoare: 1 -osie; 2 - bucsa; 3,4 - inele interiore; 5 - inel distantier; 6 - piulita de reglare; 7 - saiba
8, 10 - inele de siguranta; 9, 11 - suruburi
Pentru a putea urmari succesiunea logica a desfasurarii operatiilor de asamblare, pe baza desenului de subansamblu, respectiv de ansamblu, se intocmeste schema de asamblare. Schema de asamblare reprezinta deci exprimarea grafica a succesiunii operatiilor de asamblare a pieselor (reperelor)in cadrul produsului.
Schemele de asamblare se intocmesc in special, in cazul productiei in serie si in masa cand se efectueaza montarea simultan, in diferite locuri, iar in cazul unei productii unicate, atunci cand se monteaza produse complicate.
Dupa cum rezulta din figura 1 subansamblu "cutie de unsoare" se compune din 11 repere si, respectiv, doua subgrupe de repere I si II.
Reperul de baza pe care se monteaza cutia de unsoare, este osia 1. Celelalte repere se numeroteaza in ordinea succesiunii operatiilor de asamblare (figura 2). Dupa ce si-a conceput modul in care se va desfasura procesul tehnologic de asamblare, tehnologul va trece la pozitionarea in schema a fiecarui reper si a fiecarui grup de repere asa cum se poate vedea din figura 3.











Activitatea umana a fost, este si va fi orientata intotdeauna spre folosirea legilor naturii pentru realizarea unei vieti mai bune.
Disciplina Organe de masini studiaza elementele care intra in constructia masinilor din punct de vedere al constructiei, calculului si proiectarii, desi indica modul de proiectare a organelor de masini in constructia de masini.
Organele de masini sunt piese sau grupuri de piese care foreaza partile componente ale unor masini, ele putand fi calculate si proiectate separat de restul ansamblului.In cadrul unei masini sau al unui agregat, organele de masini sunt grupate in ansambluri care au anumite roluri functionale, de exemplu cutia de viteza de la un automobil, iar ansamblurile la randul lor pot fi formate din mai multe subansambluri, care sunt grupuri de organe de masini cu rol functional mai restrans decat in cazul ansamblurilor (de exeplu ambreajul din cutia de viteze ).
1.1. Descrierea constructiei si rolul functional al reductorului.
Transmisiile mecanice dintre motor si masina de lucru, maresc sau micsoreaza
viteza, respectiv momentul transmis, modifica sensul sau caracterul masinii, protejeaza organele masinii motoare contra sarcinilor. Reductoarele pot fi cu una, doua sau mai multe trepte de reducere, constructive, fie ca subansamble izolate, fie ca facand parte din ansamblul unei masini.
In functie de pozitiile relative ale arborelui motor si condus, reductoarele, sunt de mai multe feluri:
. cu roti dintate cilindrice
. cu roti dintate conice sau pseudoconice;
. cu combinatii de roti dintate conice sau angrenaje melcate cu roti dintate cilindrice.
Reductoarele cu roti dintate au o larga utilizare datorita avantajelor pe care le prezinta:
. raportul de transmitere constant
. gabarit redus;
. randament ridicat;
. posibilitatea de realizare a unor transmisii de la cativa newtoni la incarcari foarte mari;
. intretinere simpla si ieftina.
Reductoarele de uz general au un singur lant cinematic deci un raport de transmisie mic si o carcasa independenta si inchisa. Elementele principale ale unui reductor, indiferent de tip sunt urmatoarele: carcasa (corp + capac); angrenajele, arborii, lagarele si elemente auxiliare. Carcasele se executa in general din fonta prin turnare. Este prevazuta cu nervuri care au urmatoarele scopuri: maresc rigiditatea ansamblului, reduc zgomotul si vibratiile, maresc suprafata efectiva de racire a reductorului.
Din punct de vedere constructiv reductorul conico-cilindric are urmatoarele elemente
principale
Carcasa trebuie sa asigure pozitia relativa corecta a arborilor (prin intermediul lagarelor) si rotilor dintate servind ca si baie de ulei. Carcasa se compune din doua parti: corp si capac protejand angrenajului fata de mediul exterior.
Carcasele reductoarelor trebuie sa indeplineasca urmatoarele functiuni :
. sa asigure preluarea sarcinilor ce apar in timpul functionarii;
. sa asigure inchiderea liniilor de fortaprin fundatie;
. sa proiecteze angrenajele contra unor factori externi;
. sa pastreze lubrifiantul necesar pentru ungerea angrenajelor;
. sa asigure transmiterea caldurii spre exterior.
Tinand seama de cerintele aratate mai sus, prin forma lor constructiva, carcasele reductoarelor trebuie sa satisfaca conditii ca:
. rezistenta si stebilitate corespunzatoare;
. posibilitatea de prelucrare si asamblare simpla;
. ungerea buna a angrenajelorsi rulmentiilor;
. racire corespunzatoare;
. posibilitatea de control si supraveghere in functionare;
. forma estetica moderna;
. etc.
Carcasa se sprijina pe picioare numite si talpi prevazute cu gauri pentru fixare in fundatie.
Carcasa se asambleaza prin suruburi si se centreaza cu ajutorul unor stifturi cilindrice sau conice.
Formele constructive ale carcaselor de reductoare au evoluat destul de mult in timp, dar
intotdeauna proiectantii au tinut seama de factorii tehnologici si functionali.

Angrenajele constituie partea functionala principala a unui reductor.
Angrenajul conic.
Transmiterea miscarilor si a sarcinii intre doua axe concurente care se intersecteaza sub un anumit unghi oarecare se poate realiza cu ajutorul rotiilor dintate conice cu dinti drepti sau inclinati.
Prin analogie cu angrenajele cilindrice, unde suprafata de rostogolire este un cilindru, suprafata de rostogolire a angrenajelor conice cu dinti drepti este un con.
Flancurile dintilor rotilor dintate conice se realizeaza asemanator cu flancurile dintilor rotilor dintate cilindrice.In loc ca planul sa se rostogoleasca pe un cilindru acesta se va rostogoli in jurul unui ax, realizandu-se o rostogolire pura intre acest plan si con.Procesul de rostogolire pura, va descrie pe suprafata sferei o evolventica sferica.
Realizarea evolventei sferice este dificila, de aceea profilarea rotiilor dintate se face pe conul frontal exterior a carui axa coincide cu axa rotiilor de prelucrat, iar generatoarea acestuia este perpendiculara pe generatoarea conului de rostogolire.
Pe desfasurata se traseaza profilul evolventic si se reconstituiesten apoi din nou conul frontal exterior.



1.1Clasificare ;Simbolizare
Exista mai multe criterii de clasificare a reductoarelor. Cele mai importante criterii sunt
a) dupa numarul treptelor de reducere ,avem:
-reductoare cu o treapta de reducere;
-reductoare cu mai multe trepte de reducere.
b) in functie de pozitia relativa a arborelui motor si condus, se deosebesc:
-reductoare cu axe fixe;
-reductoare cu axe mobile.
c) dupa felul angrenajelor, se deosebesc:
-reductoare cilindrice;
-reductoare conice;
-reductoare melcate;
-reductoare pseudoconice;
-reductoare combinate.
Tipul reductorului: R 2KC-11H-001-01.


Simbolizarea seriei de reductoare cuprinde litera R, urmata de simbolurile a trei grupe de caracteristici separate prin liniute orizontale:
a) grupa de simbolizare a schemei cinematice cuprinde:
-o cifra egala cu numarul de trepte al reductorului (2);
-una pana la trei litere simbolizand tipurile de angrenaje din reductor (KC);
-una pana la patru cifre simbolizand pozitia relativa a axelor la fiecare angrenaj al reductorului (11);
-o litera suplimentara care simbolizeaza indicatii suplimentare referitoare la schema cinematica (H);
b) grupa de simbolizare a solutiei constructive cuprinde:
-o cifra simbolizand tipul lagarului (0);
-doua sau mai multe cifre simbolizand modul de fixare a carcasei (01).
1.2.Destinatia
Reductoarele de turatie sunt mecanisme organizate ca ansambluri independente, cu raport de transmitere constant, realizat in carcase inchise si etanse, destinate reducerii turatiei, concomitent cu amplificarea momentului de torsiune transmis.
1.3.Caracteristici tehnice
Parametri principali ai unui reductor sunt:
-tipul reductorului: R 2KC-11H-001-01;
-puterea transmisa: Pe=17 [KW]
-turatia de sincronism: nS= 3000 [rot/min];
-raportul de transmitere: i =20.
1.4.Descrierea
Reductoarele sunt mecanisme relativ simple, ce au in componenta roti dintate sub forma unor angrenaje cilindrice, conice, melcate, montate in serie sau serie-paralel formand treptele reductorului.
OM PROIECT 2 2
1.5.Cerinte tehnice de baza
1.5.1.Executie
La executia pieselor prin aschiere prodocatorul trebuie sa asigure respectarea documentatiei de executie.

Canalele si gaurile pentru trecerea uleiului la si de la lagare trebuie sa fie continue si sa aiba sectiunea libera corespunzatoare unei circulatii normale a uleiului.
Piesele in rotatie cu viteze periferice sub 15 m/s se echilibreaza static, iar cele cu viteza periferica peste 15 m/s se echilibreaza dinamic.
1.5.2.Montaj
La montare se vor respecta, in limitele tolerantelor prescrise, toate cotele indicate in documentatia de executie.
1.5.3.Exploatare
In timpul functionarii nu se admite ca reductorul sa prezinte scurgeri de ulei sau patrunderi de praf si impuritati in locurile de etansare sau la imbinari. Reductorul trebuie sa functioneze normal atat la mersul in gol, cat si in sarcina, la turatia nominala, rotile rotindu-se lin, fara blocari.
1.6.Ungerea
Ungerea reductorului cu roti dintate se realizeaza de obicei cu uleiuri minerale. Pana la 12-15 m/s se realizeaza ungerea prin imersiune, iar peste aceste valori, ungerea prin stropire.
Ungerea rulmentilor se realizeaza prin scurgerea uleiului barbotat pe peretii interiori ai carcasei si patrunderea acestuia in rulment.
1.7.Reguli de receptie si metode de incercare
Reductoarele de turatie trebuie sa corespunda documentatiei tehnice de baza ale carei prescriptii trebuie sa corespunda si sa asigure respectarea conditiilor tehnice generale.
In timpul incercarilor de functionare se va verifica:
-realizarea ungerii angrenajelor si lagarelor;
-temperatura uleiului;
-temperatura carcasei in dreptul lagarelor;
-etanseitatea;
-nivelul admisibil de zgomot;
-nivelul admisibil al vibratiilor.
1.8.Vopsirea, protejarea si marcarea
Suprafetele neprelucrate mecanic ale pieselor turnate care se gasesc in interiorul carcasei trebuie sa fie curatate, grunduite si vopsite cu vopsea rezistenta la ulei.
Suprafetele exterioare, cu exceptia celor de asezare si a capetelor de arbore, se vor grundui si apoi vopsi.
Fiecare reductor va avea placa marcatoare ce va cuprinde:
a) denumirea sau emblema producatorului;
b) numarul seriei si anul fabricatiei;
c) simbolul tipodimensiunii reductorului, conform STAS 6848-80;
d) puterea la arborele de intrare [KW] sau momentul [Nm] la arborele de iesire;
e) turatia nominala la arborele de intrare [rot/min];
f) masa totala (fara ulei), in kg.












Document Info


Accesari: 11404
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )