REGULAMENT DE EXPLOATARE A ULEIURILOR ELECTROIZOLANTE

REGULAMENT DE EXPLOATARE A ULEIURILOR ELECTROIZOLANTE

1. Generalitati:

1.1 Domeniul de aplicare

1.1.1 Prezentul regulament se aplica la exploatarea uleiurilor minerale electroizolante destinate sa asigure mediul izolant in echipamentele electrice de pana la 400 kW inclusiv (transformatoare si intrerupatoare) din centralele electrice, din statiile de transformare, punctele de alimentare si din punctele de transformare.

1.1.2 Fac exceptie de la prezentul regulament urmatoarele:

1.1.2.1 Exploatarea uleiurilor electroizolante utilizate la umplerea cablurilor electrice se face conform instructiunii 3.1 E - I. 95- 79.

1.1.2.2. Exploatarea uleiurilor electroizolante utilizate in echipamentele electrice de 750 kW se face conform instructiunii 3.1 E-I. 163 -86

1.1.2.3 Exploatarea uleiurilor din condensatoarele electrice se face pe baza prescriptiilor date de furnizorul echipamentului.

1.2 Functiile uleiului electroizolant

In echipamentul electric, uleiul electroizolant are urmatoarele functii:

izoleaza partile sub tensiune intre ele si fata de masa;

disipeaza energia termica generata de partea activa a transformatoarelor de putere;

stinge arcul electric care apare in intrerupatoare.

1.3 Tipuri de uleiuri electroizolante

Se utilizeaza dou 111j98b 59; tipuri de uleiuri minerale electroizolante pentru asigurarea mediului izolant in echipamentele electrice de pana la 400 kW inclusiv (transformatoare si intrerupatoare). Acestea sunt:

ulei mineral electroizolant neaditiv;

ulei mineral electroizolant aditiv.

In general, uleiurile minerale aditive sunt uleiuri minerale aditivate cu aditiv antioxidant de tipul 2,6 diterbutil - paracrezol.

Pentru echipamentele care folosesc uleiuri din import se vor respecta indicatiile furnizorului de echipament completate dupa caz cu conditiile din prezentul normativ.

1.4. Definitii:

1.4.1. Ulei nou (crud) – uleiul livrat de furnizor, neutilizat, avand caracteristicile prevazute in norma de calitate. Acest ulei poate fii utilizat fara a fi reconditionat fizic daca caracteristicile lui corespund prezentului normativ (tabelul nr. 4), dovedita prin buletin de incercare.

1.4.2. Ulei nou reconditionat fizic – uleiul indicat la pct. 1.4.1 care a fost reconditionat fizic (uscat, filtrat si degazat).

1.4.3. Ulei in serviciu – uleiul din echipamentele aflate in functiune.

1.4.4. Ulei in serviciu, reconditionat fizic – uleiul indicat la pct. 1.4.3. care in urma aplicarii operatiilor de reconditionare fizica (uscare, filtrare si degazare) corespund parametrilor pentru uleiul in serviciu.

1.4.5. Ulei regenerat – uleiul care in urma aplicarii unor operatii chimice de regenerare (tratare cu pamant decolorant etc.) corespunde cel putin parametrilor prescrisi pentru ulei in serviciu.

1.4.6. Ulei uzat – uleiul intrebuintat care are valorile unor caracteristici in afara limitelor de admisibilitate respective si care nu mai pot fii aduse in limitele admise prin reconditionarea fizica sau prin regenerare.

2. Documente de referinta

2.1 Standarde romanesti

STAS 22-64

STAS 23-75

STAS 34-67

STAS 35-81

STAS 39-80

STAS 41-78

STAS 1165-66

STAS 4424-90

Produse petroliere. Determinarea calitativa a aciditatii minerale si al calinitatii.   

Produse petroliere. Determinarea indicelui de neutralizare.

Produse petroliere. Determinarea culorii

Titei, produse petroliere lichide, semisolide si solide. Determinarea densitatii.

Produse petroliere lichide. Determinarea punctului de congelare.

Titei si produse petroliere. Luarea probelor.

Titei si produse petroliere. Masurarea stocurilor.

Masuri metalice de capacitate pentru lichide.

STAS 4224-88

STAS 4225-79

STAS 5488-80

STAS 5489-80

STAS 6798/1-83

STAS 8746- 91

STAS 2049-75

STAS 9654-74

STAS 10130-75

STAS 10632-76

STAS 11426-89

STAS 11475

STAS 11605-81

Uleiuri minerale uzate conditii tehnice de calitate si reguli de colectare verificare, marcare, depozitare si transport.

Produse petroliere. Ambalare, marcare, depozitare, transport si manipulare

Produse petroliere lichide. Determinarea punctului de inflamabilitate cu aparat Pensky –Martens

Produse petroliere lichide. Determinarea punctului de inflamabilitate cu vas deschis Marcusson.

Uleiuri electroizolante. Determinarea stabilitatii la oxidare cu oxigen prin incalzire.

Aditivi si uleiuri aditivate. Determinarea cifrei de neutralizare prin metoda potentiometrica.

Produse petroliere lichide. Determinarea punctului de tulburare.

Uleiuri minerale. Determinarea tensiunii interfaciale fata de apa.

Uleiuri electroizolante. Ulei ET 10

Uleiuri lubrifiante uzate. Determinarea continutului de substante insolubile in solventi organici.

Transformatoare de putere cu ulei. Luarea probelor de gaze si ulei pentru analiza gazelor libere si dizolvate si a continutului de apa.

Determinarea compatibilitatii.

STAS 11606-81

STAS 12680-88

STAS 12779-89

Standard firma nr.

57 Astra Romana/99

Standard firma nr.39

Astra Romana/99

SR ISO 2160:95

SR ISO 2977

SR ISO 3104:96

SR ISO 5661:95

SR ISO 7507:97

SR EN 60156:97

SR CEI 60156:97

SR CEI 60247:97

Uleiuri minerale electroizolante. Identificarea sulfului corosiv pe lamele de argint

Distributia carbonului si analiza structurala de grup prin metoda n-d-M.

Uleiuri electroizolante. Determinarea gazelor formate in camp electric si la ionizare.

Uleiuri minerale electroizolante. Ulei aditivat Tr 25A.

Ulei mineral neaditivat de Transformator 30.01.

Produse petroliere. Actiune coroziva pe cupru. Incercarea pe lama de cupru.

Produse petroliere. Determinarea punctului de anilina.

Produse petroliere lichide opace si transparente. Determinarea vascozitatii cinematice si calculul vascozitatii dinamice.

Produse petroliere. Hidrocarburi lichide. Determinarea indicelui de refractie.

Titei si produse petroliere lichide. Masurarea capacitatii rezervoarelor cilindrice verticale. Partea I. Metoda geometrica directa.

Lichide electroizolante. Determinarea tensiunii de strapungere la frecventa industriala. Metoda de incercare.

Metoda de determinare a rigiditatii dielectrice pentru uleiurile electroizolante

Masurarea permisivitatii a factorului de dispare dielectrica.

3. Factorii care afecteaza durata de viata in exploatare

Durata de viata in serviciu a uleiurilor electroizolante poate fi afectata de urmatorii factori:

calitatea initiala a uleiurilor;

calitatea si natura contaminatilor;

cantitatea de ulei de completare;

solicitarile specifice echipamentelor(camp electric, temperatura, descarcari electrice partiale, etc.).

3.1 Calitatea initiala a uleiurilor

3.1.1 Utilizarea unui ulei de calitate superioara constituie un punct important din care se doreste obtinerea unei indelungate durate de viata in serviciu. La utilizarea pentru prima data a unui anumit tip de ulei trebuie verificat daca:

a) - uleiul este omologat pentru scopul utilizarii in echipamentul respectiv (pentru cazul ca uleiul este produs romanesc);

b) - uleiul este verificat la toate probele de definire a calitatii lui, indiferent de provenienta uleiului, in conformitate cu specificatia tehnica de procurare avizata de expertii tehnici pentru echipamentul tehnic in care se doreste folosirea uleiului.

      - soiuri de struguri pentru masa – Regina viilor, Chasselas dorι, Muscat de Hamburg, Afuz Ali;

soiuri de struguri pentru vinuri albe – Feteasca alba, Feteasca regala, Pinot gris, Chardonnay, Sauvignon, Sauvignon, Riesling italian, Cramposie;

      - soiuri de struguri pentru vinuri rosii – Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Feteasca neagra;

      - soiuri de struguri pentru vinuri aromate – Tamaioasa romaneasca, Muscat Ottonel.

Privit in ansamblul ei, geosistemic, cadrul natural al centrului viticol Banu Maracine se dovedeste prielnic viticulturii, atat prin componentele substratului lito-morfo-pedologic, cat si bioclimatic, dar nu sunt neglijabile interventiile antropice fertilizante.

Modelul

Productivitatea, butelii / h

Dimensiuni, m

Steinies

Apolinaris

1l

57 min

0,65 l

55 min

0,5 l

55 min

0,33 l

52 min

0,25 l

52 min

0,33 l

52 min

0,25 l

52 min

Lungime

Latime

Inaltime

2d13

2d16

2d20

2d25

sD12

2D14

2D15

2D16

2D18

2D20

2D24

Capacitatea nominala:

butelii Φ 70,5 mm; 0,5 l

butelii Φ 75 mm; 0,64 l

butelii/h

Putearea instalata

kW

Tensiunea de alimentare (3+N; 50 Hz)

V

Consumul de abur (2,5-4 bar)

kg/h

Consumul de aer comprimat (4-6 bar)

Nm³/h

Consumul de apa (15°C)

m³/h

Dimensiunile de gabarit:

lungime

latime

inaltime

mm

Inaltimea transportoarelor de butelii:

nivelul 1

nivelul 2

mm

Masa neta

kg

Transportul buteliilor in tunel se realizeaza cu benzi

2 benzi in paralel

1 banda

2 benzi suprapuse

Fig. 15.27. Sterilizator – tunel NSRAL (Manzini):

tunel; 2 - transportor; 3 - incarcare automata recipiente; 4 - descarcare automata recipiente; 5 - conducta perforata distribuire abur; 6 - zona de sterilizare; 7 - zona de racire cu apa pulverizata zona de uscare; 9 - ventilator; 10 - pompa

Dimensiuni cutie, mm

Tipul instalatiei

54 x 73

54 x 69,8

68,3 x 76,2

68,3 x 82,6

68,3 x 101,6

68,3 x 123,8

77,8 x 129,0

75,2 x 112,7

81,0 x 111,1

Cap. cutii

Nr. rotatii

Lung. mm

Cap. cutii

Nr. rotatii

Lung. mm

Cap. cutii

Nr. rotatii

Lung. mm

Cap. cutii

Nr. rotatii

Lung. mm

Cap. cutii

Nr. rotatii

Lung. mm

Sterilizator – racitor la presiune atmosferica

Sterilizator – racitor la presiune atmosferica

Sterilizator – racitor sub presiune

Sterilizator – racitor sub presiune

Sterilizator – racitor sub presiune – racitor sub presiune atmosferica

Sterilizator – racitor sub presiune – racitor la presiune

SECTORUL SANITAR VETERINAR

Sistemul de control in piata interna

o  Brutarie

Dozatoare

Malaxoare

Divizoare

Formatoare

Dospitoare

Cuptoare

Feliatoare

Predospitoare

Masina pesmet

Masini speciale

Linii complete

o  Patiserie

Dozatoare

Divizoare

Formatoare

Dospitoare

Cuptoare

Feliatoare

Predospitoare

Masina pesmet

Masini Speciale

Linii Complete

Dozare

Malaxoare

Divizoare

Formatoare

Dospitoare

Cuptoare

Racire

Mixere

Masini foietaj

Masina grisine

Masina Zahar Farin

LINII PATISERIE

Masina gogosi inelus

Masini speciale

Fierbatoare Covrigi

masa a 100 de boabe;

aciditatea;

continutul de zahar.

Se introduce in reactor cantitatea convenabila ( conform retetei) de apa, apoi doza necesara de zahar.

Invertirea zaharului se face prin adaugare a circa 50% din cantitatea de acid alimentar necesara conform retetei, mentinandu-se sub agitare timp de doua ore la o temperatura de 60-65⁰C.

3.1- Acidularea si aromatizarea siropului se face prin adaugarea necesarului de acid alimentar pana la nivelul impus de reteta.

3.2- Se raceste siropul obtinut pana la temperatura impusa de stabilitatea aromei ( de regula 40⁰C).

3.3- Sub agitare continua se introduce conform retetei aroma si colorantul necesar.

3.4- Stabilizarea produsului se face cu benzoat de sodiu in concordanta cu reteta de fabricatie.

INSTALATIA DE PREPARARE SI IMBUTELIERE BAUTURI RACORITOARE

PREPARARE BAUTURI RACORITOARE – instalatie automata de preparat amestec tip ROMIX 2,5 -3

Materii prime:

1. sirop concentrat cu 68-70-u.r;

2. apa dedurizata 4-6⁰Ge;

3. bioxid de carbon alimentar lichefiat, in tuburi de 20, 25 sau 30 l.

Siropul concentrat se introduce in vasul de depozitare ( capacitate 1000 l), prevazut cu manta de termostatare, capac inchis etans si asigurat cu lacat si sticla de nivel. Prin cadere libera se alimenteaza periodic, prin intermediul unui ventil electropneumatic vasul tampon al pompei dozatoare.

Apa dedurizata de la statia de dedurizare ( T_i = 10 – 12 ⁰C) trece prin schimbatorul de caldura cu placi, confectionat din otel inox ( T_e = 4-8 ⁰C) si este introdusa prin intermediul unui ventil electropneumatic in vasul de dezaerare al instalatiei ROMIX, P = 1,5-2 bar.

Bioxidul de carbon aflat in tuburi la P=50-60 bar trece prin incalzitorul cu rezistente electrice ( T = 95-105 ⁰C) si doua ventile de reducere a presiunii (I 60≥15 bar; II 15≥ 6 bar) si se introduce printr-un furtun de presiune de uz alimentar la instalatia de preparare a bauturii racoritoare ( preimpregnator, saturator, omogenizator). Surplusul de bioxid de carbon de la vasul de omogenizare se introduce in dezaerator ( bioxidul de carbon avand o solubilitate mai mare decat aerul, il dislocuieste producand si o slaba impregnare).

Din dozator apa trece printr-un preimpregnator ( principiul pompei cu jet de apa) si cu pompe este introdusa in saturator ( prevazut cu elemente de amestec static) unde are loc si impregnarea finala cu bioxid de carbon ( P = 4-5 bar).

Dupa controlul parametrilor de calitate impusi, bautura racoritoare se trimite, sub presiune, la monoblocul de dozare – capsare.

Instalatia functioneaza in regim automat.

Dozare bautura racoritoare – masina de umplut si inchis tip P 20/5c.

Bautura racoritoare se introduce in butelii cu ajutorul unui sistem automat folosindu-se o contrapresiune de aer purificat intr-o instalatie specializata ( P = 5,5-6 bar). Masina este prevazuta cu un sistem de spalare exterioara a sticlelor.