Principalele conditii tehnice ale arborelui cardanic asamblat, se refera la corectitudinea asamblarii (axele furcilor sa fie in acelasi plan) precum si la echilibrarea dinamica a acestuia (fig. 4.22). Alte conditii tehnice privind executia pieselor separate se arata in figura 4.31 si 4.32.
Pentru executia arborelui tubular se folosesc tevi speciale de otel trase la rece, fara sudura sau sudate, din calitatile de oteluri OLC 15,18 MC 10 etc.
Pentru furcile cardanice sau capetele canelate se folosesc oteluri carbon de calitate sau oteluri aliate, pentru comentare sau imbunatatire 18 MC 10,21 TMC 12, OLC 45 X, 40 C10 etc.
Crucea cardanica se executa din oteluri aliate cu continut redus de carbon 15 MoMC 12, 21 TMC 12, 13 CN 30, care se supun cementarii urmata de calire si revenire ; duritatea dupa tratament ajunge la 57. .. 65 HRC. Uneori se folosesc oteluri aliate cu continut mediu de carbon, de tipul 41 C 10,40 MC11, la care se aplica un tratament termic de imbunatatire urmat de calire prin curenti de inductie.
Pentru confectionarea pieselor arborilor cardanici (furci, parti canelate, crucea cardanica) semifabricatele se obtin prin matritare de precizie cu incalzire in instalatii cu curenti de inductie sau in cuptoare cu atmosfera controlata.
Defectele care apar in exploatarea transmisiei longitudinale pot fi: dezechilibrarea arborilor longitudinali; ruperea arborilor longitudinali; deformarea sau ruperea crucilor articulatiilor cardanice ; slabirea sau ruperea suportului intermediar ; deteriorarea rulmentului suportului intermediar.
Defectul se manifesta prin vibratii pe timpul deplasarii automobilului.
Defectul se datoreste: dezlipirii placutelor de echilibrare;deformarii arborelui prin lovire ; uzurii pronuntate a crucilor cardanice ; existentei unui joc prea mare intre canelurile arborelui si butucul furcii culisante; deformarii flanselor de prindere ; uzurii rulmentilor de la arborele secundar al cutiei de viteze sau de la pinionul de atac al transmisiei principale.
In cazul in care vibratia nu este puternica, se continua deplasarea automobilului cu viteza redusa pana la atelierul de reparatie, unde se verifica In amanunt cauzele dezechilibrului.
Datorita acestor defecte, automobilul nu poate porni sau, daca se gaseste in miscare, se poate rasturna.
Defectele se datoresc : manevrarilor necorespunzatoare ale ambreiajului (bruscarii ambreiajului); uzurilor articulatiilor cardanice si cedarii materialului.
La aparitia defectului, care este insotit de un zgomot puternic, se opreste imediat automobilul, dupa care se demonteaza arborele longitudinal rupt si se remorcheaza automobilul pana la atelierul de reparatie.
Defectul se datoreste desfacerii sau ruperii suruburilor de prindere. Initial, defectul se manifesta printr-un zgomot puternic dupa care automobilul incepe sa vibreze.
Inlaturarea defectului consta in strangerea suruburilor, in cazul In care s-au rupt umerii suportului, automobilul trebuie remorcat pana la atelierul de reparatie. Pentru aceasta, se demonteaza intregul suport si arborele respectiv
Se desfac piulitele care fixeaza transmisia cardanica de flansa arborelui secundar al schimbatorului de viteze si de puntea motoare.
Apoi, se demonteaza suportul lagarului intermediar.
Dupa indepartarea placii inferioare de pe cadru, se scoate transmisia cardanica. Se va avea grija sa nu se loveasca arborele cardanic, intrucat se poate dezechilibra.
Dezasamblarea transmisiei cardanice cuprinde, in specia urmatoarele :
demontarea crucilor cardanice,
depresarea rulmentilor,
demontarea suportului lagarului intermediar.
In continuare, se prezinta succint procesul tehnologic de reconditionare a reperelor reprezentative care intra in componenta transmisiei cardanice de la automobilele din familia Roman
Crucile cardanice ale autocamioanelor din familia Roman se executa din otel 21 MoMC 12. in urma tratamentului termic de cementare se obtine o duritate de 62 ± 3 HRC.
Crucea cardanica se reformeaza daca prezinta fisuri sau crapaturi de orice natura, indiferent de pozitie.
Crucea cardanica poate prezenta urmatoarele defecte (fig. 4.25): uzura suprafetei de lucru l a fusurilor; uzura filetului 3; uzura frontala
Fig. 4.25. Defectele crucii cardanice.
Usura
suprafetei de lucru, a fusurilor se stabileste prin masurare cu micrometru
de exterior sau cu calibru potcoava la cota f23,700
mm.
Se
reconditioneaza prin metalizare sau cromare urmata de rectificare
la cota nominala.
Usura filetului se stabileste cu calibru pentru filet M 8x1. Cand sunt deteriorate mai mult de doua spire, se reconditioneaza prin incarcare cu sudura, gaurire si refiletare la cota nominala.
Uzura frontala a
fusurilor se stabileste cu calibru potcoava la cota
96,00 mm. Se reconditioneaza prin incarcare cu sudura
electrica si rectificarea plana la cota nominala 96,80-0,054
mm, sau prin rectificare plani si folosirea unor saibe compensatoare.
La prelucrarea acestei piese problema tehnologica cea mai importanta care se impune a fi rezolvata este asigurarea perpendicularitatii axelor de simetrie, pastrand in acelasi timp coaxialitatea bratelor diametral opuse. Axa de simetrie a tuturor bratelor trebuie sa fie in acelasi plan, iar unghiul dintre acestea in planul orizontal sa fie de 90°. Alte conditii tehnice sunt date in figura 4.25.
Succesiunea principalelor operatii de prelucrare mecanica poate fi urmatoarea: frezarea suprafetelor frontale ale bratelor; centruirea bratelor; strunjirea de degrosare si finisare a bratelor ; spalarea ; controlul intermediar ; tratamentul termic (de exemplu, calire prin curenti de inductie) ; rectificarea de degrosare a bratelor ; rectificarea de finisare a bratelor ; superfinisare ; spalarea ; controlul final.
Reconditionarea consta in incarcarea suprafetelor uzate cu aliaje dure (incarcare prin sudura, prin metalizare cu pulberi, prin cromare), rectificarea fusurilor la cota nominala si refacerea filetului la dimensiunea corespunzatoare gresorului. Cand crucile cardanice prezinta fisuri, uzuri exagerate, deformatii ce nu se pot inlatura ele se reformeaza.
Furca cu butuc de la autocamioanele Roman se executa din otel OLC 45, aplicandu-se un tratament termic de imbunatatire.
Furca canelata se reformeaza in urmatoarele cazuri: fisuri sau rupturi de orice natura sau pozitie; diametrul gaurii pentru rulment mai mare de f40,00 mm; grosimea canelurii mai mica de 5,100 mm ; diametrul de centrare a canelurilor mai mare de 60,000 mm.
Furca cu butuc poate avea urmatoarele defecte (figura 4.26): incovoierea tevii l; uzura locasurilor 2 pentru rulmentii cardanici cu ace; uzura filetului 3 pentru gresor; uzura in grosime a canelurilor 4; uzurii suprafetei 5 de centrare a canelurilor (uzura in inaltime a canelurilor)
Incovoierea tevii se masoara utilizand un dispozitiv de centrare pe caneluri si pe locasurile rulmentilor. Se reconditioneaza prin indreptare cu o presa de 10 tf; bataia maxima admisa este de 0,15 mm.
Uzura locasurilor pentru rulmentii carbonici cu ace se stabileste prin masurare cu micrometru de interior sau cu calibru tampon la cota f38,040 mm. Se repara prin alezarea locasului rulmentilor la cota de reparatie f38,10+0,025mm. Inelul exterior al rulmentului cu ace (care se va folosi in acest caz) se va croma, iar apoi se va rectifica la cota de reparatie f38,1+0,026+0,024 mm.
Uzura filetului pentru gresor se stabileste cu un calibru pentru filet M10x1. Daca sunt uzate mai mult de doua spire, se reconditioneaza prin incarcare cu sudura, gaurire si refiletare la cota nominala.
Fig.4.26. Defectele furcii cu butuc.
Uzura in grosime a canelurilor se stabileste prin masurare cu o cala de verificare la cota 5,00 mm. Se reconditioneaza prin brosarea canelurii la cota de reparatie 5,l+0,02+0,047 mm cu suprafata de centrare la f600-0,030 mm. La montaj, se va folosi un fus (cap cardanic) majorat la cota de reparatie 5,l-0,043-0,013 mm pentru grosimea canelurii si f60-0,040-0,065 mm pentru suprafata de centrare. Defectul s-ar putea inlatura si aplicand metoda de reconditionare prin inlocuirea unei parti din piesa.
Uzura suprafetei de centrare a canelurilor se elimina prin aplicarea solutiei de reconditionare a uzurii in grosime a canelurilor precizata mai sus
Furca cu butuc de la autocamioanele Roman se executa din otel OLC 45, aplicandu-se un tratament termic de imbunatatire.
Furca cu flansa se reformeaza cand prezinta fisuri sau rupturi, cand diametrul gaurii pentru rulment este mai mare de 0 40 mm si cand grosimea flansei de prindere este mai mica de 7 mm.
Defectele reprezentative ale furcii cu flansa sunt (figura 4.27): uzura gaurilor de prindere a flansei l cu flansa de pe arborele secundar al schimbatorului de viteze si uzura locasurilor 2 pentru rulmentii cardanici cu ace
Fig. 4.28. Defectele furcii cu flansa
Uzura gaurilor de prindere a flansei se stabileste prin masurare cu subler de interior sau cu calibru tampon la cota f10,40 mm.
Se repara prin incarcare cu sudura si gaurire la cota nominala.
Uzura locasurilor pentru rulmenti se stabileste prin masurare cu micrometru de interior sau cu calibru tampon la cota f38,040 mm. Se reconditioneaza in mod identic ca la furca cu butuc.
Otel 41 VMoC 17 imbunatatit.
Fisuri sau rupturi de orice natura sau pozitie; incovoierea sau torsionarea axului; latimea canelurii mai mica de 4,800 mm; diametrul suprafetei de centrare a canelurilor mai mic de 50,500 mm.
Defectele posibile ale fusului axului cardanic al autocamioanelor Roman (fig. 4.29) sunt: uzura in latime l a canelurilor si uzura suprafetei de centrare 2 a canelurilor.
Fig. 4.29. Defectele fusului axului cardanic.
Uzura in latime a canelurilor se stabileste prin masurare cu un sablon la cota de 4,80 mm.
Uzura suprafetei de centrare a canelurilor se constata prin masurare cu micrometru de exterior sau cu calibru potcoava la cota f50,500 mm.
Ambele defecte se pot reconditiona conform celor precizate la repararea furcii cu butuc.
Axul intermediar al transmisiei cardanice de la autocamioanele Roman se executa din otel 50 VO 11 tras la rece si imbunatatit. Acest reper nu se reconditioneaza, ci se refoloseste sau se reformeaza.
Conditiile tehnice de reformare sunt urmatoarele : fisuri de orice natura sau pozitie; stirbituri sau rupturi ale canelurilor; incovoierea sau torsionarea arului; latimea canelurii mai mica de 6,700 mm; supra fata de centrare a canelurilor mai mica de f41,690 mm.
Fonta cenusie Fc 20
La fisuri mai mari de 15 mm sau mai mici de 15 mm, dar mai multe de trei si rupturi de orice natura sau pozitie.
Defectele posibile ale carcasei lagarului pentru axul cardanic (figura 4.30) sunt urmatoarele: uzura locasului 1 pentru rulment; deteriorarea filetului 2 la gaurile de prindere a capacului; deteriorarea filetului 3 pentru gresor; fisuri reduse ale carcasei 4; uzura alezajului 5 pentru umarul inelului de etansare.
Tehnologia
de reconditionare Uzura locasului pentru rulment se stabileste prin masurare cu micrometru de interior sau cu calibru tampon la cota 0100,080 mm. Se reconditioneaza prin incarcare cu sudura (sau metalizare) si prelucrare la cota nominala.
Deteriorarea filetului la gaurile de prindere a capacului se constata cu calibru pentru filet M 8. Se reconditioneaza prin refiletare la cota majorata M 10.
Deteriorarea filetului pentru gresor se constata cu calibru pentru filet M8x1.
Se reconditioneaza prin incarcarea gaurii cu sudura, gaurire si refiletare Ia cota nominala.
Fisurarea carcasei se
constata vizual. Cand lungimea fisurii este mai mica de 15 mm si
cand numarul lor nu este mai mare de trei, se reconditioneaza
prin sudare si ajustare.
Uzura alezajului pentru umarul inelului de etansare se stabileste prin masurare cu micrometru de interior sau cu calibru tampon la cota f64,500 mm. Se reconditioneaza prin incarcare cu sudura si prelucrare la dimensiunile nominale.
Asamblarea transmisiei cardanice consta in montarea rulmentilor pe crucile cardanice si asamblarea acestora cu furcile cardanice.
Dupa reconditionarea pieselor componente, transmisia cardanica se asambleaza si se verifica.
Pentru a realiza o asamblare corecta, se va urmari ca rulmentii sa aiba numarul corespunzator de ace, garniturile tip simering sa fie prevazute cu arcuri, furca canelata sa se deplaseze usor pe mansonul canelat, iar crucile sa se roteasca fara intepeniri in rulmentii furcilor.
Dupa asamblare, arborii cardanici si transmisia cardanica in intregime se supun echilibrarii dinamice. Cauza aparitiei dezechilibrarilor la transmisia cardanica asamblata o constituie masele neechilibrate ale componentelor sale. De aceea, este necesar ca arborii cardanici, furcile canelate si celelalte componente ale transmisiei cardanice sa fie echilibrate separat, pe standuri de echilibrat obisnuite. Exista si standuri speciale pentru echilibrarea dinamica a arborilor cardanici asamblati, asa cum este cel din figura 4.31. Componentele acestui stand sunt montate pe placa 7, care se sprijina pe suporturile reglabile 2. Standul este prevazut cu suporturile 7 si 9 pe care se sprijina rama 8, fixata cu colierele 5. Pe rama este fixata rigid bobina unui traductor amplasat in suportul 3. Rama si bobina traduc torului sunt sensibile la oscilatii transversale. Transmisia cardanica asamblata 6 este fixata rigid in dispozitivele 4.
Standul este prevazut cu partea de actionare 10 si cu elementele de comanda. In timpul rotirii transmisiei cardanice, fortele centrifuge date de masele neechilibrate provoaca oscilatii transversale in rama 8, care sunt receptionate de bobina traductorului si transformate in impulsuri electrice inregistrate de un galvanometru. Standul indica marimea dezechilibrajului si pozitia unghiulara a maselor de echilibrare ce urmeaza sa fie sudate pe arborii cardanici neechilibrati.
Valoarea dezechilibrului trebuie sa fie sub cea maxima prescrisa de constructor.
La controlul echilibrarii dinamice se urmareste in special perpendicularitatea alezajelor furcii cu axa piesei, pozitia de simetrie a furcii fata de aceeasi axa si marimea dezechilibrajului (Fig. 4.32.).
Montarea transmisiei pe
autocamion se efectueaza respectand
urmatoarele doua conditii extrem de importante pentru ca
pinionul de
atac sa se roteasca uniform:
furcile articulatiilor cardanice, care se monteaza pe arborele cardanic, sa se afle in acelasi plan ;
unghiurile de inclinare,din fata si din spate, ale arborelui cardanic sa fie egale.
Montarea pe automobil a transmisiei cardanice are loc in ordinea inversa a operatiilor de la demontare.
La finalul montarii transmisiei cardanice se va mai face un ultim control, numit si control final
|
