Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




TEHNOLOGIA SUDǍRII MANUALE PRIN TOPIRE CU FLACǍRǍ OXIACETILENICǍ

tehnica mecanica


TEHNOLOGIA SUDǍRII MANUALE PRIN TOPIRE CU FLACǍRǍ OXIACETILENICǍ





Lucrarea are ca obiective:

- prezentarea    utilajelor din laborator destinate sudarii prin topire cu flacara oxiacetilenica;

- realizarea unei tehnologii de sudare prin topire cu flacara oxiacetilenica;

- verificarea calitativa a îmbinarii sudate.

Procesul de sudare cu flacara consta în încalzirea locala, pâna la topire, a marginilor pieselor de sudat si a metalului de adaos cu ajutorul unei flacari. Flacara oxiacetilenica se formeaza prin aprinderea amestecului gazos compus din acetilena si oxigen, la iesirea dintr-un arzator.

În conditiile arderii normale, flacara oxiacetilenica prezinta o structura formata din patru zone distincte (zona rece, nucleul, flacara primara si flacara secundara), fig. 1:

Fig. 1

nucleul luminos 1, corespunde arderii carbonului si dis 20420u2013u ocierii acetilenei; nucleul are o forma cilindrica si este înconjurat la exterior de un strat de carbon liber, incandescent, care-i confera o luminozitate caracteristica;

flacara primara 2, are caracter reducator datorita CO si H2 continute, are o forma conica îmbracând la exterior nucleul luminos;

flacara secundara 3 corespunde arderii complete; are temperatura mai scazuta decât flacara primara, datorita efectului de racire al mediului înconjurator.

Aspectul si temperatura flacarii oxiacetilenice depind de raportul volumic dintre oxigen si acetilena:


Având în vedere relatia (1), flacara poate fi:

b = 1,1.1,2): zonele flacarii sunt perfect delimitate (fig. 1), aspectul si culoarea flacarii sunt constante; este flacara cea mai utilizata la sudarea metalelor feroase si neferoase, datorita caracterului reducator al flacarii primare si temperaturii înalte;

b = 1,2 . 1,5),la care în zonele 1 si 2 predomina oxigenul (fig. 2); este redusa ca dimensiuni, arde zgomotos, culoarea ei este violeta; este utilizata doar pentru sudarea alamelor;

b = 0,7 . 1,1): zonele flacarii se întrepatrund, este deformata, lunga, de culoare rosie; se utilizeaza pentru sudarea aluminiului, fontelor si la încarcarea prin sudare (fig. 3).

Fig. 2

Fig. 3

Utilizarea rationala a caldurii flacarii, calitatea superioara a îmbinarii sudate si productivitatea maxima se obtin prin alegerea corecta a metodei de sudare. Se cunosc doua metode de sudare:

Fig. 4

- sudarea spre stânga ( fig. 4), la care arzatorul 1, tinut în mâna dreapta, este condus, cu oscilatii transversale, spre stânga, înaintea sudurii efectuate; cu sârma de adaos 2, tinuta în mâna stânga, se executa o miscare oscilatorie înaintea becului arzatorului; se aplica la sudarea tablelor din otel cu grosimea pâna la 4 mm.

Fig. 5

- sudarea spre dreapta (fig. 5), la care cu arzatorul 1 se executa o miscare rectilinie spre dreapta, iar sârma 2 executa o miscare oscilatorie în urma becului; flacara fiind permanent îndreptata spre sudura realizata, metalul se topeste mai repede; se aplica la sudarea tablelor din otel cu conductivitate termica ridicata.

Parametrii regimului de sudare se determina în functie de grosimea pieselor de sudat si de metoda de sudare. Acestia sunt:

1.Diametrul sârmei de adaos (d) se determina cu relatiile:

-sudare spre stânga:

[mm],


-sudare spre dreapta

[mm],


în care s reprezinta grosimea pieselor de sudat, în mm.

Sârma de adaos este principalul element care determina compozitia chimica a cusaturii. Ea se alege în functie de compozitia chimica a materialului de baza si trebuie sa aiba compozitia chimica, caracteristicile mecanice si temperatura de topire apropiate de ale materialului de baza.

2. Viteza de sudare (vs) se stabileste în functie de metoda de sudare, grosimea si natura metalului de baza. În cazul otelurilor, pentru stabilirea vitezei de sudare, se utilizeaza relatia empirica:

[m/h],


în care k este un coeficient empiric(k = 12 pentru sudarea spre stânga si k = 15 pentru sudarea spre dreapta).

3. Debitul de acetilena, pentru otel, se poate calcula cu relatiile:

-sudare spre stânga:

[l/h]


-sudare spre dreapta:

[l/h]


În functie de consumul orar de acetilena, se alege si marimea arzatorului din trusa de sudare.

3. Metode si mijloace experimentale

Pentru realizarea unei tehnologii de sudare cu flacara oxiacetilenica sunt necesare (fig. 6):

- o butelie de acetilena (2) cu reductor de presiune (3);

- o butelie de oxigen (1) cu reductor de presiune;

- o trusa pentru sudare;

- tuburi de cauciuc pentru conducerea gazelor si accesorii (perii de sârma, ciocane, etc.);

- epruvete.

Fig. 6

Butelia de acetilena are în interior o masa poroasa si acetona în care acetilena se dizolva sub presiune. Masa poroasa evita producerea exploziei acetilenei si favorizeaza dizolvarea acesteia în acetona. Preluarea acetilenei din butelie se face cu un robinet 4 cu ventil, executat din otel carbon, de constructie speciala cu jug.

Butelia de oxigen are capacitatea de 40 l si este prevazuta cu robinet cu ventil din bronz.

Reductoarele de presiune au rolul de a reduce presiunea gazului din butelii la valoarea necesara sudarii (2,45 daN/cm2 pentru oxigen si 0,0096.0,49 daN/cm2 pentru acetilena) si de a mentine constanta aceasta presiune pe tot parcursul sudarii indiferent de valoare presiunii din butelii.

 

Fig. 7

Reductorul de presiune pentru oxigen (fig. 7) se însurubeaza la robinetul cu ventil al buteliei de oxigen. Pentru obtinerea presiunii de lucru se roteste surubul de reglare 1 pâna când manometrul 6 indica presiunea de lucru. surubul de reglare 1 comprima arcul 2 care ridica supapa 4, prin intermediul membranei elastice 3. Supapa permite oxigenului sa treaca din camera de înalta presiune 7, prevazuta cu manometrul 5, în camera de joasa presiune 8; gazul se destinde si presiunea scade.

Mentinerea presiunii constante se realizeaza fara interventia sudorului. Daca debitul de oxigen este mai mare, atunci presiunea din camera 8 scade si forta exercitata de presiune asupra membranei devine mai mica decât forta exercitata de arc asupra membranei si membrana se ridica.


Reductorul pentru acetilena se deosebeste de cel pentru oxigen numai prin modul de racordare la butelie.

Trusa pentru sudare contine arzatorul propriu-zis, un aparat de taiere si un set de opt capete de arzatoare (becuri) numerotate de la 0 la 7. Pentru sudarea unor epruvete cu grosimea de 4 mm se va utiliza becul numarul 2.


Fig. 8

Arzatorul pentru sudare este aparatul în care se face amestecul oxigenului cu acetilena si la extremitatea caruia are loc arderea amestecului gazos (fig. 8).

Arzatorul se compune din: mânerul 1, becul pentru sudare 2, camera pentru amestec 4 si conducta de gaz 3. Mânerul arzatorului este prevazut cu un niplu pentru oxigen si unul pentru acetilena.



Dupa identificarea structurii si functionarii utilajului pentru sudarea cu flacara oxiacetilenica se trece la calculul regimului de sudare pentru îmbinarea cap la cap a doua epruvete din OL37 cu grosimea de 4 mm (sudarea se va realiza spre stânga). Rezultatele obtinute se noteaza în tabelul 1.

Tab. 1

[mm]

(l/h)

Se curata marginile pieselor de oxizi si pete de grasime cu ajutorul periilor metalice. Se regleaza, cu ajutorul reductoarelor de presiune, presiunea oxigenului la 2,45daN/cm2 si presiunea acetilenei la 0,02 daN/cm2.

În vederea aprinderii flacarii se deschide mai întâi robinetul de oxigen si apoi cel de acetilena. Dupa aprinderea flacarii urmeaza reglarea debitului de acetilena de la robinet.

Arzatorul si sârma de adaos se deplaseaza în axa rostului si executa miscari transversale pe axa rostului pentru repartizarea uniforma a caldurii si a materialului de adaos. În timpul sudarii arzatorul este tinut în mâna dreapta, înclinat la 30 fata de orizontala, si executa o miscare oscilatorie. Sârma de adaos se tine în mâna stânga înclinata la 30 . Flacara, îndreptata spre rostul nesudat, ale carui margini le aduce în stare de topire, se deplaseaza cu viteza constanta de-a lungul acestuia.

La terminarea sudarii se închide mai întâi robinetul de acetilena si apoi cel de oxigen. În cazul în care apar întoarceri ale flacarii, se închide robinetul de acetilena si se scufunda arzatorul într-un vas cu apa, dupa care se închide si robinetul de oxigen.

Piesele îmbinate prin sudare se curata cu ajutorul periilor de sârma si a ciocanelor.


Cordonul de sudura obtinut va fi analizat vizual pentru stabilirea eventualelor defecte macroscopice.

Concluziile se vor referi la productivitatea procedeului si la cauzele aparitiei defectelor.






Document Info


Accesari: 17097
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )