Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Tehnologia de executie si montaj Fereastra doua parti oscilo-batanta si fixa din profile de aluminiu

tehnica mecanica
























24.Tehnologia de executie si montaj Fereastra doua parti oscilo-batanta si fixa din profile de aluminiu.



























GRUPUL SCOLAR CONSTRUCTII "NICOLAE MIHAESCU" TARGOVISTE






Proiect de specialitate




Domeniul : mecanic

Specializare : Confectioner tamplarie din aluminiu si mase plastice



Coordonator :

Ing. Prof. Nastase Mirela


Absolvent :

Vladu Ionut Adrian























TEMA

Tehnologia de executie si montaj Fereastra doua parti oscilo-batanta si fixa din profile de aluminiu.















CUPRINS


A.    Partea scrisa


Nota de prezentare

Argument

Materialele utilizate la confectionarea tamplariei din aluminiu si mase plastice

Masini pentru prelucrarea profilelor din PVC si aluminiu

Norme de protectie a muncii si PSI la confectionarea tamplariei din aluminiu si PVC.


B.    Partea grafica

Desenul de ansamblu

Desenul de executie

Fisa de fabricatie


C.    Anexe

-Fisa tehnologica


D.    Bibliografie






NOTA DE PREZENTARE


Capitolul 1 "Nota de prezentare"


Prezinta sucind continutul si structura prezentului proiect.


Capitolul 2 "Memoriu justificativ"


Prezinta motivatia alegerii temei, avantajele oferite de aluminiu ca material component al sistemelor de tamplarie termoizolante, principalele particularitati de profile din aluminiu utilizate la confectionarea tamplariei termoizolante.


Capitolul 3


Prezinta principalele caracteristici , proprietati si domeniul de utilizare materialelor de baza utilizate la confectionarea temei prezentului proiect




Capitolul 4 "Masini pentru prelucrarea profilelor din aluminiu si PVC"


Prezinta scheme constructive caracteristici tehnico-functionale pentru diverse masini unelte utilizate la confectionarea tamplariei termoizolante


Capitolul 5 "Norme de protectia muncii si PSI la confectionarea tamplariei din aluminiu si PVC"


Prezinta principalele norme de tehnica securitatii muncii cunoscute si respectate intr-un atelier de confectionare a tamplariei termoizolante precum si norme de tehnica securitatii muncii si PSI specifice operatiei tehnologice de gaurire.



"Partea grafica" prezinta desenul de ansamblu, desenul de executie si fisa de fabricatie.





2. ARGUMENT



Eu am ales aceasta tema "Tehnologia de executie si montaj usa doua parti deschidere simpla si oscilo-batanta din profile de aluminiu" deoarece fata de celelalte sisteme de tamplarie aluminiul asigura cea mai buna intretinere.

Aluminiul este cel mai utilizat putand fii obtinut intr-o gama nelimitata de culori cu un luciu specific metalelor.

Aluminiul are rezistenta deosebita la variatiile de temperatura si posibilitatea obtinerii celor mai ample deschideri si celor mai diverse forme cum ar fii : triunghiular , arc de cerc , trapezoidal , cerc sau combinatii.


2.1.Avantajele utilizarii tamplariei din aluminiu cu geam termopan


Acestea sunt:

partea fixa numita toc alcatuita dintr-un cadru fixat in golul zidariei;

partea mobile numita cant;

accesorii metalice.

Usile se pot clasifica dupa mai multe criterii astfel:

A.   Dupa pozitia lor in constructie acestea pot fii:

usa de exterior;

usa de interior;

usa fereastra.




Usa de exterior : are in plus fata de usa de interior faptul ca etanseaza termic si fonic.

Usa de interior : este utilizata in cazul in care se doreste doar repararea fizica avand posibilitatea de actionare a deschiderii din ambele incinte fara mari pretentii de izolare termica sau fonica.

Usa fereastra : asigura o etansare foarte buna dar nu poate fii actionata de pe o singura parte de regula in interior.Acest tip de usa se preseaza foarte bine la iesirile in balcoane,terase sau in spatii mici in care nu se solicita nevoia de actionare a usii.

Usile de exterior se deosebesc de cele de interior prin feroneria lor mai complexa si prin profilele de cercevea care sunt mai late pentru a oferi o stabilitate mai mare si un suport adecvat pentru feroneria respectiva.

Un alt aspect important este sensul de deschidere al usilor.Daca marea majoritate a ferestrelor se pot deschide numai in interior,usile au posibilitatea de a se deschide optional in ambele sensuri.

Pentru usile cu trafic intens se solicita deschiderea acestora catre interior din considerente de fluidizare a traficului catre exterior in situatie de panica sau pur si simplu in cazul in care nu se doreste pierderea volumului care il ocupa cerceveaua prin


deschiderea ei.

Diferenta dintre o usa de exterior si o fereastra o face actionarea care la ferestre se poate face numai de pe interior iar usa se poate actiona de pe ambele parti.

B.    Dupa natura materialului din care sunt confectionate,usile pot fii:

usi din lemn de rasinoase sau de foioase;

usi din materiale derivate din lemn(pal,p.f.l.dur);

usi din metal(otel)mai rar fonta,bronz,cupru;

usi din materiale plastice;

usi de sticla.

C.    Dupa numarul de canturi,usile pot fii:

usi cu un cant;

usi cu doua canturi;

usi cu mai multe canturi;

D.   Dupa modul de deschidere,usile pot fii:

usi cu deschidere simpla sau pivotanta in unul sau doua canturi care se deschid stanga sau dreapta,prin rotirea lor cu un sfert de arc de cerc;

usi batante in unul sau doua canturi,care se deschid prin impingere sau tragere,avand oscilatia de o jumatate de arc,se utilizeaza acolo unde fluxul de circulatie este mai mare(coridoare sau intrari in cladiri);



usi culisant-batante acestea sunt prevazute cu pivoti laterali care permit culisarea pe verticala si in plan orizontal (garaje, depozite);

usi glisante sau pliante care se deschid lateral prin alunecarea de-a lungul peretilor sau in interiorul acestora. Glisarea se realizeaza cu ajutorul unor sine de rulare asezate in pardoseala;

Usi turnate utilizate la intrarile in locurile publice sunt alcatuite dintr-un tambur inchis cu geamuri de 1,9-2,5 cm.si patru foi dispuse in unghi drept care se rotesc in jurul unui pivot central.

















Capitolul 3



MATERIALE UTILIZATE LA CONFECTIONAREA TAMPLARIEI DIN ALUMINIU SI MASE PLASTICE


3.1. Tamplaria termoizolanta



Tamplaria termoizolanta defineste toate lucrarile indiferent de complexitatea lor,fie ca sunt executate din aluminiu,PVC.otel,lemn stratificat sau din materiale cu grad mai mare sau mai mic de transparenta.

Tamplaria termoizolanta are rolul de proteja incintele din punct de vedere termic si fonic,realizand si economii semnificative de energie termica.

Materialele folosite la realizarea structurii tamplariei de aluminiu si mase plastice sunt:

a)    izolant termic foarte bun

b)   sistem de garniture performant pe structura de aluminiu

c)    feronerie cu inchidere in mai multe puncte,ca la PVC

d)   rezistenta la intemperii si diversitate de culori la exterior

e)    aspect placut la interior si mai cald decat PVC-ul.




Capitolul 4.



MASINI PENTRU PRELUCRAREA PROFILELOR DIN ALUMINIU SI PVC


la intrarea in schimb se va prezenta sanatos, odihnit in tinuta corespunzatoare specificului meseriei pe care o are fara a fii sub influenta bauturilor alcoolice sis a nu consume asemenea bauturi in timpul programului de lucru;


Sa desfasoare activitati in asa fel incat sa nu se expuna la pericol de accidentare la persoana proprie sau alte persoane la munca;

Sa utilizeze echipamentul individual si dispozitivele de protectie corespunzator scopului pentru care au fost acordate;

Sa respecte programul de lucru stabilit si disciplina tehnologica a muncii;

Sa execute numai activitatile si operatiile pe care le cunoaste ,pentru care este pregatit profesional si pentru care este instruit.Este interzisa orice interventie la echipamentele tehnice si mai ales la cele electrice pentru remedierea deficientelor daca nu are pregatirea profesionala corespunzatoare si nu este dotat cu unelte corespunzatoare;

Sa nu utilizeze in afara tehnologiei substante periculoase;

In incinta unitatii si la alte unitati cat si pe drumurile publice sa se deplaseze cu atentie si numai pe caile amenajate respectand indicatoarele de circulatie si reglementarile privind traversarea cailor de circulatie pentru mijloacele de transport respectand masurile specifice


acestora;

Sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca accidentele suferite personal sau de alte persoane;

Va controla starea masinilor,aparatelor,uneltelor,instalatiilor si dispozitivelor proprii si in cazul in care acestea nu corespund va anunta pe seful sau direct;

Nu paraseste locul de munca fara aprobare;

Inainte de inceperea lucrului va controla starea masinilor,instalatiilor, aparatelor, dispozitivelor de pornire-oprire;

Raspunde de orice actiune care scoate din functiune si avariaza dispozitivele, masinile,instalatiile;

La inceperea lucrului,lucratorule va controla la locul sau de munca starea instalatiilor electrice(starea prizelor , stecherelor conducatoare);

Orice deplasare dintr-o incapere in alta se va face atent cu fata inainte,deschiderea usii se va executa lent pentru a nu accidenta vreo persoana aflata in incapere apropiata sau in imediata apropiere;



5.3.Revederi comune care trebuie respectate de toti salariatii



1) inainte de punerea in functiune a utilajelor se vor verifica zonele periculoase specifice fiecarui utilaj precum si legatura la impamantare.

2) se interzice orice interventie la echipamentele tehnice atunci cand dispozitivele de protectie lipsesc sau sunt scoase din functiune sau sunt defecte.

3) se interzice orice interventie la echipamentele tehnice in timpul functionarii acestora in cazul defectiunii sau echipamentul va fii oprit si va fii anuntat conducatorul locului de munca.

4) organelle in miscare ale echipamentelor de protectie si ale echipamentelor tehnice vor fii prevazute cu aparatori de protectie.



5.4.Masini pentru prelucrarea profilelor din PVC si aluminiu - NTSM si    PSI


5.4.1.Circular de debitat cu doua capete


Principalele norme care trebuie respectate in cazul utilizarii circularului de debitat sunt:


inainte de inceperea lucrului se va face o verificare vizuala privind starea conducatorilor de alimentare si a legaturilor de impamantare.Ea va realiza verificarea comenzilor pornit-oprit;

Fixarea discului taietor pe axul masinii se va realiza cu ajutorul a doua flanse de acelasi diametru;

Ungerea si curatarea masinii sunt obligatorii si se executa numai cu masina oprita si scoasa de sub tensiune.

Discul taietor trebuie protejat pe toata suprafata active;

Se interzice utilizarea discului taietor care prezinta crapaturi sau deteriorari;

Zona de contact dintre materialul debitat si discul taietor nu trebuie sa fie 50mm, antrenarea materialului spre discul taietor va fii facuta lin si cu atentie;

La asezarea si fixarea materialului pe masa masinii de debitat precum si la desprinderea si scoaterea materialului de pe masa,masina va fii oprita iar rama cu panza va fii ridicata si asigurata;



Pentru prevenirea solicitarii discului la inconvaiere nu este permisa apararea pe suprafata sa laterala in nici o situatie;

Daca pe discul taietor se produce aderari ale unor particule din materialul debitat utilizarea in continuare este posibila numai daca materialul este desprins sau nu s-a produs o incalzire excesiva,indepartarea materialului depus pe discul exterior se face cu scule neascutite;

La exploatarea circularului de debitat se vor respecta instructiunile de exploatare ale constructorului masinii si ale producatorului discului taietor;

Ca orice tip de fierastrau taierea este permisa numai bucata cu bucata;

Pentru protejarea discului taietor se folosesc dispozitive de protectie care pot fii deplasabile,basculante sau demontabile;

Se interzice utilizarea discului taietor care prezinta crapaturi sau sunt tocite;

Este interzisa intrarea cu mana in raza de actiune a discului taietor chiar daca masina este oprita;



Se interzice aglomerearea spatiului din jurul masinii si caile de acces;

La terminarea lucrului, masina va fii deconectata de la sursa de energie.


5.4.2.Freza de prelucrat montat din PVC si freza de prelucrat cercevea


Principalele NTSM si PSI care trebuie respectate sunt:

1) inainte de inceperea lucrului se va face o verificare vizuala, starea conductorilor, a legaturii de impamantare si a comenzii pornit-oprit;

2) inainte de fixarea frezei se verifica ascutirea acesteia daca corespunde materialului de prelucrat, daca corespunde fortei care urmeaza a fii prelucrate si a regimului de lucru din fisa de operatie;

3) fixarea tamplariei pe masina de frezat se face cu dispozitive;

4) se interzice tinerea piciorului deasupra pedalei de comanda in timp ce se fixeaza materialul sau se fac reglari;

5) la montarea si la demontarea frezei,masina va fii scoasa de sub tensiune iar lucratorului ii va fii asigurata protectia mainilor.Dupa fixarea si reglarea frezei se va asigura dispozitivul de protectie al acesteia;


6) oprirea masinii de frezat este obligatorie in urmatoarele cazuri:

a) la verificarea dimensiunilor materialului;

b) la verificarea calitatii suprafetei prelucrate.

7) in cazul aparitiei unei defectiuni,lucratorul va oprii masina si va anunta seful de sectie;

8) lucratorului care deserveste masina de frezat este interzis sa efectueze reparatii la masina sau la instalatia electrica a acesteia;

9) exploatarea masinii se face conform instructiunilor din cartea tehnica a acesteia.

10) la terminarea lucrului masina va fii oprita,curatata si scoasa de sub tensiune;


Principalele norme de protectia muncii specifice acestui utilaj sunt:

inainte de incepere a lucrului se va face o verificare vizuala privind starea conductorilor de alimentare,starea legaturilor la impamantare , starea instalatiei de aer comprimat si verificarea comenzilor pornit-oprit;

Operatia de montare a burghiului in mandrina se va face cu masina oprita.Dupa efectuarea operatiei de fixare in mandrina se va controla daca burghiul este centrat si fixat;


La operatia de gaurire se interzice:

a)    folosirea burghielor,alezoarelor sau conurilor cu cozi uzate sau care prezinta crestaturi sau urme de ciocan;

b)   Folosirea burghielor necorespunzatoare sau prost ascutite;

Fixarea pieselor(lacrimar sau cercevea)pe masa de lucru se va face cu mare atentie;

Sunt interzise operatiile de reglare,masurare in timpul functionarii masinii;

Pedala de comanda a masinii va fii actionata numai dupa ce materialul a fost bine fixat;

Inlaturarea materialului reziltat in urma gauririi se va face cu scule neascutite si numai dupa ce materialul a fost bine fixat;

Inlaturarea materialului se va face in locuri premise;

La terminarea lucrului masina va fii scoasa de sub tensiune;


5.4.3.Masini de sudat profile PVC - NTSM si PSI


Principalele reguli sunt:

Inainte de incepere a lucrului se va face o verificare vizuala privind starea conductorilor,a legaturii de impamantare si a comenzilor pornit-oprit.


Operatiile de reglare a masinii se realizeaza numai cand aceasta este oprita;

Actionarea pedalei de comanda se face numai dup ace profilele au fost bine fixate in masina si asigurate pe carucioare support;

Manuirea elementelor de tamplarie dupa sudarea acestora se va face de 1-2 persoane in functie de dimensiunea acestora, cu atentie pentru a se evita lovirea altor persoane;

In cazul aparitiei unor deficiente in timpul functionarii masinii,aceasta se va opri si va fii informat seful de sectie care va lua masuri;

La terminarea lucrului masina va fii scoasa de sub tensiune;


5.4.4.Masina de debitat baghete


Principalele norme sunt:

inainte de incepere a lucrului se va face o verificare vizuala privind starea conductorilor, a legaturii de impamantare si verificarea comenzii pornit-oprit;

Operatiile de montare a discurilor taietoare se realizeaza cu masina oprita;

Se interzice operatia discurilor taietoare:

a)   care prezinta crapaturi;

b)  au trei dinti lipsa pe toata circumferinta;


c)   au doi dinti alaturati lipsa;

d)  s-a rupt un dinte sub cercul de baza a dintilor;

e)   inaltimea dintilor este mai mica de 70% din inaltimea discului nou;

f)     Dintii au muchiile taietoare rotunjite.

Daca pe discurile taietoare se produce aderari ale unor particule provenite din materialul debitat,utilizarea in continuare a acestora este posibila numai dupa desprinderea si indepartarea lor cu scule neascutite si masina oprita;

Pedala de comanda va fii actionata numai dupa ce materialul a fost bine fixat;

Orice deficienta aparuta in timpul functionarii se aduce la cunostinta sefului de sectie;

La terminarea lucrului masina va fii oprita si scoasa de sub tensiune.



5.4.5.Polizorul fix si mobil - NTSM si PSI


Alegerea corpului abraziv se va face in functie de:

a)   materialul de prelucrat;

b)  forma si dimensiunile pieselor de prelucrat;

c)   calitatea suprafetei care trebuie obtinuta;

d)  tipul si starea masinii;




La montarea corpurilor abrasive pe masina se verifica:

a)    marcajul corpului abraziv;

b)   aspectul suprafetei;

c)    controlul la sunet;

Flansele fara butuc se folosesc la fixarea corpurilor abrazive cu alezaj mic.Diametrul alezajului acestor corpuri trebuie sa fie cu minim 12 mm mai mare decat diametrul arborelui;

Inainte de montare toate suprafetele de contact ale corpului abraziv,garniturile si flansele vor fii bine curatate cu ajutorul aspiratorului cu aer comprimat sau cu peria;

Este interzisa utilizarea corpurilor abrazive cu pliant magnetic care de la fabricarea lor a trecut mai mult de un an;

La montarea corpurilor abrazive cu alezaj mare, montarea lor se va realiza prin baterea lor pe circumferinta cu ajutorul unui ciocan de lemn;

Utilizarea dornului se interzice daca:

a)    este dimensionat necoerspunzator ca lungime si diametru in raport cu partea de prindere;

b)   prezinta vibratii;

c)    prezinta excentricitati;



La prelucrarea cu corpuri abrazive se impugn urmatoarele conditii privind contactul corpurilor abrazive cu piesa:

a)    contactul se va realiza lent si progresiv;

b)   este interzisa marimea artificiala a presiunii pe corpul abraziv prin utilizarea de parghii sau greutati;

c)    Se va evita uzarea neuniforma a corpului abraziv;

Montarea corpurilor abrasive se va face numai de catre un lucrator desemnat de conducerea societatii;

Distanta dintre raportul de sprijin si pana la disc se va regla astfel incat ea san u depaseasca 3mm;

Se interzice utilizarea de pietre abrasive cu defectiuni deoarece pot conduce la accidentarea lucratorului care deserveste masina;

La polizarea cu pile disc se interzice:

a)    prelucrarea pieselor fara ca acestea sa fie sprijinite pe suport;

b)   Introducerea brusca a pieselor in pila disc

Este interzisa utilizarea corpurilor abrasive fara marcaj sau cu marcajul neclar din care nu se poate stabili cu precizie viteza periferica de lucru sau turatia de lucru;

Se vor purta in mod obligatoriu ochelarii de protectie iar hainele vor fii bine stranse pe corp.




B. PARTEA GRAFICA



Partea grafica a prezentului proiect cuprinde trei parti:

desenul de ansamblu

desenul de executie

fisa de fabricatie



B.1.Desenul de ansamblu


Desenul de ansamblu este intocmit de catre architect sau constructor.Acesta cuprinde tabloul de tamplarie cu toate detaliile solucitate de beneficiar, respective:

tipul modelului ales din punct de vedere architectural si functional;

Pozitionarea montantilor;

Descrierea deschiderilor pentru exterior si interior;

Tipul geamului termo-izolant utilizat

Un desen de ansamblu trebuie sa cuprinda un numar minim de proiectii necesare pentru definirea cat mai clara a tuturor elementelor componente,pentru pozitionarea acestora si pentru inscrierea cotelor corespunzatoare;

Pozitia de reprezentare a unui ansamblu pe formatul hartiei de desen se alege in asa fel incat proiectia principala sa corepunda cu pozitia de functionare;

In cazul reprezentarii in sectiune a doua piese alaturate,suprafetele respective se pot hasura in directii diferite.pentru clasificarea si usurarea identificarii pieselor,hasurarea se va executa echidistant pe ambele prese;

Daca in sectiune apar mai multe piese in contact si hasurarea in aceeasi directie nu poate fii evitata se va folosi hasurarea cu echidistante diferite;


Daca doua piese cu goluri reprezentate in sectiune se asambleaza cu alta piesa plina,aceasta apare pe desen reprezentata in vedere;

In cazul reprezentarii a doua piese asamblate prin alta piesa,intre care exista un joc,se traseaza separate liniile de contur pentru fiecare piesa;

Daca este necesara reprezentarea mai clara a unor elemente acoperite dintr-un ansamblu in una din proiectii se admite ca in proiectia respective,una sau mai multe piese sau fie considerate ca in proiectia respective una sau mai multe piese sa fie considerate in mod conventional demontate si indepartate;

Organele de comanda a circulatiei fluidelor se reprezinta pe desen in pozitia inchis.Exceptie de la aceasta regula o fac robinetele cu cap conic sau cilindric care se reprezinta in pozitia deschisa;

Elementele de fixare se reprezinta in desenul de ansamblu numai in vedere.





In cazul unor piese care fac parte din ansambluri invecinate si care constituie elemente de legatura cu ansamblu,acestea pot fii reprezentate cu linie subtire fara a hasura suprafata respective chiar daca reprezentarea lor se realizeaza in sectiune;




B.1.2.Cotarea desenelor de ansamblu


In desenul de ansamblu se coteaza:

Dimensiunile de gabarit - aceasta reprezinta dimensiunile paralalipipedului care cuprinde ansamblul de prezentat.Aceste dimensiuni pot fii indicate informative sau cu tolerante.Dimensiunile de gabarit indica spatial necesar pentru asamblari si functionare;

Dimensiuni de legaturi - acestea se refera la acele elemente de forma ale pieselor, ansambluri invecinate;

Dimensiunile nominale;

Dimensiunile realizate la montare(se numesc cote de montaj)inclusiv montarea starii suprafetelor prelucrate;


Dimensiunile pozitiilor externe ale unor elemente care se deplaseaza in timpul functionarii ansamblului;

Cotarea pozitiilor externe se face:

a)   fie reprezentand elementul deplasabil in cele doua parti

b)  fie prezentand elementul respective numai in pozitia initiala si inscriind ambele valori ale dimensiunilor insotit eventual de scurta precizare,deschis respective inchis.


B.1.3.Intocmirea desenului de ansamblu dupa modelul(RELEVEU)


Pentru intocmirea desenului dupa modelul dat,este necesara identificarea ansamblului model si apoi stabilirea pozitiei de reprezentare.

Prin identificarea ansamblului model se intelege studierea amanuntita a modelului pentru a intelege,rolul precis in functionare al fiecarei piese,stabilirea legaturilor intre piese.

Acest lucru se realizeaza prin demontarea ansamblului,respective si remontarea lui,operatie care se repeat pana la intelegerea ansamblului.

Pozitia de reprezentare se allege astfel incat proiectia principala a acestuia sa corespunda cu pozitia reala de functionare.


Reprezentatia dupa model se face parcurgand urmatoarele etape:

intocmirea schitelor,pieselor componente complet cotate si eventual prevazute cu date privind starea suprafetelor.

Intocmirea schitei de ansamblu intr-un numar minim de proiectii,necesar identificarii pieselor si recunoasterii functionarii ansamblului

Intocmirea desenului de ansamblu la scara.Aceasta se realizeaza pe baza dimensiunilor de pe schita de ansamblu.In aceasta etapa se vor preciza tolerantele pieselor in ansamblu.

Intocmirea desenelor la scara pentru toate piesele componente cu exceptia unor piese de fixare standardizate












B.1.4.Extragerea de piese dintr-un desen de ansamblu


Operatia de reprezentare detaliata a pieselor din desenul de ansamblu este cunoscuta sub denumirea de extragere de piese.

Desenul la scara este prevazut cu:

a)   cote de pozitie pentru unele elemente de forma;

b)  cote de legatura cu alte ansambluri;

c)   cote tolerate;

d)  cote de gabarit;





















B.2.Desenul de executie


Desenul de executie este intocmit de tehnolog sau de inginerul de constructie pe baza tabloului de tamplarie si al fisei de masuratori effectuate de montatori.

Desenul de executie va cuprinde descrierea grafica pentru modelul ales de beneficiar, dimensiunile de executie si daca este cazul cuplajele necesare efectuarii montajului tamplariei.

Desenul de executie se clasifica in :

desenul de executie al ferestrei.Acesta contine cotele de gabarit,tipul feroneriei,tipul de sticla utilizat

desenul de executie al sectiunilor,profilelor ferestrelor ,usilor.Acestea contin dimensiunile geometrice,tolerantele ,raze de curbura,unghiuri folosite pentru a intelege structura si functionalitatea usii sau ferestrelor,tipul de feronerie,modul de amplasare a garniturilor.








B.3.Fisa tehnologica sau fisa de fabricatie



Fisa tehnologica va cuprinde marca profilului si a feroneriei din care urmeaza sa se execute tamplaria precum si planul de operatie derulat intr-o succesiune logica corespunzatoare unui flux tehnologic operational, care conform standardului de calitate sa cuprinda descrierea tehnologica a produselor finite, subansamblurilor, a reperelor.

Fiecarei componente ii este asociata o fisa tehnologica pe baza unor cataloage de materii prime in care sunt precizate:

a)   lista de materii prime,materiale impreuna cu normele de consum

b)  tehnologia de fabricatie realizata in ordine tehnologica

c)   locul de munca prin indicarea utilajelor, sectiei

d)  necesarul de SDV-uri

e)   schita produsului

Fiecare produs va fii identificat printr-un numar, o denumire si o schita reprezentativa.








D.BIBLIOGRAFIE



Revista "TERMOPANUL"

Ghidul "TERMOPANISTULUI"

Revista "CASEI MELE"

www.GEALAN.ro

www.REHAU.ro   

www.VEKA.ro

Pliante ale firmelor producatoare de tamplarie din aluminiu si PVC

Notitele de curs



















Document Info


Accesari: 12426
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )