Analiza si interpretarea datelor
Īn ceea ce priveste familiaritatea romānilor cu sportul, respondentii chestionarului, adica publicul-tinta al chestionarului, au raspuns afirmativ īn ceea ce priveste practicarea sportului, atāt barbati cāt si femei, īn toate grupele da vārsta.
La īntrebarea privitoare la motivele pentru care practica sport, majori 656s1813g tatea au raspuns ca fac sport pentru a-si mentine silueta (42 %), 32% fac sport din pasiune, iar restul de 26% fac gimnastica medicala, un procent destul de īngrijorator, ceea ce īnseamna ca romānii sufera de diferite probleme de sanatate pentru care sportul este singura sansa de a se simti mai bine, cel mai probabil aceste boli fiind socio-profesionale.Sportul pentru terapie este practicat in majoritate de femei, din 40 de respondente 3 femei cu vārsta īntre 18-25 de ani fac terapie prin sport, tot 3 cu vārsta 25-35 si o femeie din 40 cu vārsta 35-45 face gimnastica medicala.
Fiind īntrebati daca fac sport des, femeile au raspuns īn proportie de 50% ca fac sport īn mod regulat , 28% sustin ca fac sport ocazional, iar restul practica un sport foarte rar. Īn ceea ce īi priveste pe barbati, 60% dintre ei fac sport īn mod regulat, 10% doar ocazional, iar restul de 30% foarte rar. Putem concluziona asadar ca barbatii sunt mai sportivi decāt femeile, desi la feminin practicarea sportului ocazional este o practica mai curenta. Putem observa deci o disponibilitate mai mare a femeilor de a se implica īn joc sportiv mai de s decāt barbatii, care se pare ca nu īsi dezvolta aceasta disponibilitate si adaptabilitate la contexte sociale.
Ca durata īn timp a practicarii exercitiului fizic, predomina cele 4 ore pe luna, adica aproximativ o ora pe saptamāna, la un numar de 12 persoane dintr-un total de 40 cāte am introdus īn baza mea de date. 2 ore pe saptamāna īnseamna timpul acordat sportului de 11 persoane din 40, iar circa o ora pe zi practica 10 persoane din baza de date, ca forma de terapie, pentru mentinerea siluetei sau ca sport de performanta. Pentru categoria care practica 4 ore de sport pe zi, disponibilitatea se observa la vārstele cuprinse īntre 18-25 de ani si 25-35 de ani.
Īn privinta locului īn care bucurestenii practica sport, 47,5% dinte cei intervievati au raspuns ca fac sport īn propria locuinta. Acest aspect se datoreaza mai multor cauze, fie datorita comoditatii de a nu pleca de acasa, fie pentru ca din ce īn ce mai multi romāni detin programe de sport pe casete sau dvd-uri si le sunt foarte utile si la īndemāna, fie pentru ca salile de gimnastica sunt foarte scumpe pentru categoria de venit īn care se īncadreaza. Barbatii prefera īntr-un procent considerabil terenul de sport (39%) sau sala, aceasta si datorita faptului ca multi barbati romāni nu numai ca sunt microbisti, dar sunt si jucatori de fotbal. Totusi, un procent important al bucurestenilor sunt vazuti īn parcuri facānd jogging. 31,5% dintre femei alegānd sa practice sport īn aer liber sī 18% dintre barbati.
Īn ceea ce priveste faptul de a avea un program special de antrenament pentru sportul pe care īl practica, doar 12 din 40 de persoane au un program pe care īl urmaresc īn vederea practicarii exercitiului fizic, restul alegānd un complex de exercitii si metode de antrenament complet aleatoare.
Surprinzator este faptul ca bucurestenii nu tin cont de ceea ce mananca, desi unii practica sport zilnic, chiar si īn scop terapeutic. Jumatate dinte femei nu tin cont de ceea ce consuma, iar cealalta jumatate se īmparte īn cele care tin o dieta echilibrata si cele care au un regim alimentar drastic. Barbatii, īn proportie de 77% nu tin deloc cont de ceea ce manānca, doar 18% au o dieta si doar 5% dintre barbati au un regim strict de alimentatie. Regimul stric alimentar nu se datoreaza doar alegerii unei cure de slabire, ci poate fi si efectul unui regim pe caz de boala care nu permite consumul anumitor alimente.
Īn privinta sportului de performanta pe grupe de vārsta, majoritatea sustine faptul ca nu practica niciun sport de performanta, 67,5% dinte tinerii cu vārste cuprinse īntre 18 si 25 de ani nu practica niciun sport de performanta, iar la categoria de vārsta 25-35 de ani procentul se apropie de 70%. La categoria de vārsta 45-50 de ani surprinzator este faptul ca īn trecut 52% din respondenti au practicat un sport de performanta.
Īn ceea ce priveste īmbunatatirea starii generale pe care ar putea-o cauza practicarea sportului, se observa pregnanta la grupa de vārsta 25-35 de ani, mai mult de jumatate sustinānd ca sportul amelioreaza starea psihica si emotionala.
Cu privire la timpul pe care ar putea si ar dori sa īl acorde pe viitor sportului, majoritatea respondentilor constientizeaza ca ar trebui sa acorde ceva mai mult timp din programul zilnic pentru activitatile sportive, foarte putini declarānd ca timpul nu le permite acest lucru, ceea ce īnseamna ca practicarea unui sport este mai curānd ceva legat de vointa proprie decāt de factori externi.
La capitolul sporturi practicate, femeile au ales cu preponderenta fitness-ul, iar barbatii fotbalul, dar si tenisul, īnotul sau jogging-ul.
|
