Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































PROIECT DE DIPLOMA - CONTABILITATEA DECONTARILOR CU CLIENTII

Contabilitate












ALTE DOCUMENTE

Exemplu scrisoare - candidatura pentru pozitia de Asistent Contabil
BILANTUL CONTABIL
Stocuri
Contabilitatea amortizarii imobilizarilor necorporale
CONTABILITATE GENERALĹ
CONTABILITATEA OPERAŢIILOR EFECTUATE PRIN CONTURILE DE LA BĂNCI LA FRC CORABIA
LA BAZELE CONTABILITATII
Contul 418 \" Clienti - facturi de întocmit \" cont de activ
NOTIUNI GENERALE PRIVIND IMPOZITELE INDIRECTE
Contabilitatea imobilizarilor corporale

PROIECT DE DIPLOMĂ



CONTABILITATEA DECONTARILOR

CU CLIENŢII

PROFESOR COORDONATOR:

CANDIDAT:

TIMIsOARA

2001


CUPRINS

1.Prezentarea firmei........................2

2.Obiectul si metoda contabilitati..................3

2.1Obiectul de studiu al contabilitati................4

2.2.Metoda contabilitati ....................5

2.3.Documente contabile si justificative ................6

3.Introducere în contabilitatea Clientilor..............7

3.1.Structura creantelor.......................9

4.Contabilitatea decontarilor cu clienti ...............12

4.1.Contul 411 "Clienti"....................12

4.2. Contul 418 " Clienti - facturi de întocmit "...........18

4.3. 4.3.Contul 413 "Efecte de primit".................20

4.4. Contul 416 " Clienti incerti " ..................22

4.5.Contul 419 " Clienti - creditori"..................24

5. Monografia contabila.......................27

6. CONCLUZII........................30

7. BIBLIOGRAFIE........................31


1.Perzentarea firmei

SC BUSTER SRL a fost a luat nastere în 25.12.1998, ca urmare a asocierii a doua persoane Badea Mircea si stefanescu Mihai. Fiecare actionar varsându-si aportul subscris atât în numerar cât si în natura.

Unitatea are ca principale activitati prelucrarea materiilor prime în vederea comercializarii acestora pe piata, cresterea de animale si pasari în scopul valorificari lor, precum si comercializarea diferitelor marfuri achizitionate la un pret mai mic de la diferiti furnizori. Adaosul comercial practicat fiind de 20%.

În anul 1999, societatea si-a marit capitalul social cu înca 5.000.000 lei prin aportul în natura si numerar al celor doi asociati. Prin urmare, gama de servicii oferite clientilor s-au diversificat, urmata fiind de cresterea cifrei de afaceri si ocuparea unor noi segmente ale pietei, care au dus la cresterea profitului si a importantei firmei.

Unitatea promoveaza produsele de calitate superioara deservind o masa mai pretentioasa de clienti.

Principalele date referitoare la societate

SC BUSTER SRL, Strada Galaxy Nr.88

Numarul de înregistrare la registrul comertului J40/286596/1998

Numarul de înregistrare fiscala R 1234567

Telefon / Fax : 056/ 20 63 15

Atentie datele referitoare la firma din monografia contabila aferenta lucrari sunt ireale si au fost inventate de catre autorul acestei lucrari.

Aceasta lucrare a fost creata tehnoredactata de catre Mirci Ciprian.    

2.Obiectul si metoda contabilitatii

Obiectul si metoda contabilitatii. Contabilitatea face parte din evidenta economica. Evidenta economica reprezinta un sistem de înregistrare, de urmarire cantitativa, calitativa si valorica a activitatii si fenomenelor social economice ce se produc intr-un anumit timp si loc. Ea ocupa un loc central în sistemul informational si constituie o pârghie deosebit de importanta în conducerea activitatii economice. Pentru a-si îndeplini rolul, ea trebuie sa fie clara, precisa, simpla si tinuta la zi.

        

Evidenta economica cuprinde trei forme:

·        Evidenta operativa

·        Evidenta statistica

·        Evidenta contabila

a)     Evidenta operativa se înregistreaza la locul si în momentul în care se produc procesele ce se desfasoara în cadrul unitatilor patrimoniale si furnizeaza informatiile necesare contabilitatii si statisticii.

b)    Statistica realizeaza o informare postoperativa a rezultatelor activitatii de ansamblu a unitatilor patrimoniale, pe baza datelor furnizate de evidenta operativa, contabila sau culese direct.

c)     Contabilitatea furnizeaza cele mai multe si importante informatii ale activitatii manageriale si constituie principalul instrument de cunoastere, gestiune si control al patrimoniului unitatii si activitatii desfasurate, ocupând locul central în cadrul evidentei economice.

Contabilitatea are doua functii importante:

-         Functia de reflectare, oglindire fidela a patrimoniului si proceselor economice care au loc, de gestiune si control al patrimoniului unitatilor si al rezultatelor obtinute de catre acestea.

-         Functia de informare cu date certe, a conducerii unitatii patrimoniale, cât si a asociatilor, actionarilor, bancilor, organelor fiscale, clientilor , furnizorilor, altor persoane juridice sau fizice.

În conditiile economiei de piata, o parte din informatiile contabile devin transparente. Ele privesc situatia patrimoniala, rezultatele si situatia financiara, relatiile unitati cu terti si sunt produsul contabilitatii financiare. Cealalta parte a informatiilor contabile sunt confidentiale , privesc numai conducerea unitatii si sunt produsul contabilitatii de gestiune. Separarea celor doua categorii de informatii contabile genereaza dualismul în contabilitate.

Pentru a-si îndeplini functiile contabilitatea trebuie sa satisfaca anumite cerinte: sa fie organizata si condusa în mod corespunzator normelor legale, sa fie tinuta la zi, s 20120p156u 59; fie clara si precisa sa cuprinda date complete care sa fie furnizate la timp conducerii unitatii si celor interesati în cunoasterea rezultatelor obtinute si gestionarea patrimoniului.

Dat fiind importanta contabilitatii, atât pentru conducerea activitatii unitatilor patrimoniale cât si pentru îndeplinirea datoriilor fata catre bugetul de stat  si a altor obligatii, ea trebuind sa fie condusa si organizata dupa principii unitare pe întreaga economie nationala. La noi în tara, prin Legea contabilitatii nr. 82  din 24 Decembrie din anul 1991, prin regulamentul de aplicare al acestei legi si alte acte normative elaborate de Ministerul Finantelor, sunt stabilite normele generale si unitare de organizare si conducere a contabilitatii generale, obligatorii pentru toti agentii economici, persoane fizice sau juridice care au calitatea de comerciant.

2.1.Obiectul de studiu al contabilitatii

Obiectul de studiu al contabilitatii îl constituie  reflectarea în expresie baneasca a bunurilor mobile si imobile, a disponibilitatilor banesti, a titlurilor de valoare, a drepturilor si obligatiilor unitatilor patrimoniale, precum si miscarile si modificarile intervenite, cheltuielile, veniturile si rezultatele obtinute, în urma operatiunilor patrimoniale efectuate.

Unitatea patrimoniala este o colectivitate care dispune de un patrimoniu si desfasoara o activitate specifica ei. Patrimoniul este format din totalitatea bunurilor materiale si banesti exprimate valoric precum si relatiile determinate de formarea si micsorarea permanenta a acestora; care da nastere la drepturi si obligatii.

Din punct de vedere al componentei elementele patrimoniale se împart în:

-         Elemente patrimoniale de tipul activelor imobilizate: imobilizarile ne corporale ( cheltuieli de constituire si de cercetare, concesiuni, brevete si alte drepturi si valori asimilate), de tipul imobilizarilor corporale (terenuri, cladiri si constructii speciale, masini si utilaje, alte bunuri imobiliare), imobilizari financiare (titluri de participatie, creante imobilizate).

-         Elemente patrimoniale de tipul activelor circulante formate din: stocuri (materii si materiale, obiecte de inventar, marfuri etc.); mijloace banesti; creante (clienti, debitori..) si alte elemente de tipul bunurilor si relatiilor care se gasesc în activul posedat la unitati;

-         Elementele patrimoniale de tipul relatiilor de pasiv: ale capitalurilor proprii (capital social si individual, prime legate de capital, fond de rezerva, fond de dezvoltare, rezultatul exercitiului, alte fonduri) si ale datoriilor ( împrumuturi si credite, furnizori, creditori, obligati de plata catre bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale, catre salariati, actionari sau asociati si alte persoane fizice sau juridice) care formeaza pasivul unitatii exceptând sursele de provenienta  ale elementelor de activ.

2.2.Metoda contabilitati

         Metoda contabilitati cuprinde ansamblul de procedee si tehnici de lucru, folosite pentru reflectarea si urmarirea în mod sistematic , exact si neântrerupt a patrimoniului unitati, a proceselor economice care au loc si a rezultatelor activitati desfasurate.

         Unele procedee sunt specifice contabilitati: bilantul contabil, contul, dubla înregistrare, inventarul, balanta de verificare, tehnicile de înregistrare,  iar altele sunt comune altor stiinte: documentele, evaluarea, calculatia, autocontrolul. Ele prezinta unele trasaturi caracteristice si servesc la realizarea obiectivelor contabilitatii, astfel:

·        Documentele sunt actele scrise , întocmite în momentul efectuari operatiunilor economice cu scopul de a servi ca dovada a înfaptuiri lor. Dupa ce documentele au fost întocmite, potrivit anumitor reguli, dupa ce au fost verificate si prelucrate, ele servesc ca baza de înregistrare în contabilitate a operatiunilor patrimoniale si poarta  numele de documente justificative.

·        Dubla înregistrare consta în înregistrarea concomitenta a fiecarei operatiuni economice patrimoniale, în doua sau mai multe conturi diferite, între care se stabileste o legatura reciproca. Ea deriva din faptul ca orice operatiune economica produce o dubla modificare în situatia patrimoniului unitati. De aici provine si numele de contabilitate în partida dubla sau dubla înregistrare.

·        Contul tine evidenta scrisa a fiecarui element patrimonial reflectând existenta si miscarea lui în mod continuu. Contul are o anumita forma care permite înregistrarea în expresie baneasca, în coloane distincte a existentei si miscari elementelor patrimoniale.

·        Evaluarea constituie un element de baza a metodei contabilitati, deoarece nici o operatiune economica patrimoniala nu poate fi introdusa în circuitul informational contabil, decât dupa ce s-a facut exprimarea ei în unitati valorice.

·        Calculatia reprezinta procedeul folosit în contabilitate pentru stabilirea costului produselor, lucrarilor executate si serviciilor prestate, costului de achizitie, cheltuielilor pe activitati, veniturilor si rezultatelor financiare.

·        Inventarierea patrimoniului este procedeul folosit în contabilitate pentru constatarea existentei, cantitatii, calitatii si a valori elementelor patrimoniale aflate în gestiunea unitati, atât cele proprii cât si cele apartinând tertilor personale, detinute cu orice titlu la un moment dat. Prin inventariere, contabilitatea îsi pune mereu în acord datele din conturi cu realitatea din teren. Inventarierea are ca scop stabilirea situatiei reale a patrimoniului unitati, care se refera si la evaluarea lor la nivelul valori curente.

·        Balanta de verificare serveste pentru verificarea corectitudini înregistrarilor în contabilitate, se întocmeste la sfârsitul unei perioade, de regula lunar si precede obligatoriu întocmirea bilantului contabil si rapoartele financiar-contabile.

·        Bilantul contabil este documentul contabil de sinteza oficial, în care sunt oglindite, la un moment dat în expresie baneasca elementele patrimoniale ale unitati, sub un dublu aspect, al componentei si al surselor de provenienta.

2.3.Documente contabile si justificative

Datele si informatiile proprii circuitului economic al patrimoniului sunt consemnate în documentele contabile. Dupa modul de întocmire si rolul lor în cadrul sistemului informational, decizional, documentele contabile se clasifica în:

-         Documente justificative

-         Documente de evidenta contabila

-         Documente de sinteza si  raportari


3.Introducere în contabilitatea Clientilor

         Relatiile unitatilor patrimoniale cu alte persoane juridice si fizice, conduc la creante si datori. Cea mai mare parte a creantelor agentilor economici sunt legate direct de exploatare, adica din acel domeniu care face obiectul principal al functionarii lor. Creantele fata de clienti rezulta ca urmare a vânzarii productiei, respectiv realizari lucrarilor si a serviciilor si au în contrapartida venituri din exploatare.

         Creantele inteprinderi fata de clienti ei îsi au izvorul în schimbul de consimtamânt concretizat într-o comanda ferma din partea clientului si acceptata de catre producator sau având ca baza contractele încheiate. Creantele devin certe, sigure, în momentul transferului de proprietate pentru vânzari si în momentul realizarii lor pentru lucrari si servicii. Transferul de proprietate se produce, deci, în momentul livrari bunurilor, respectiv în momentul realizari lucrarilor sau prestatiilor  de servicii, moment care corespunde cu facturarea.

         Pe baza facturii, creantele se înregistreaza în contabilitate la valoarea de intrare în patrimoniu care corespunde cu valoarea lor nominala, adica cu totalul de plata adica valoarea sau pretul negociat plus TVA care se va aplica doar operatiilor supuse impozitari. In cazul în care se acorda reduceri comerciale, valoarea nominala este data de netul comercial, la care se va adauga si TVA. În situatia în care se acorda clientilor si reduceri financiare, valoarea nominala a creantei este data tot de netul comercial, scontul acordat înregistrându-se  separat ca si o cheltuiala financiara. Scontul va reduce valoarea creantei initiale printr-o înregistrare ulterioara, cel mai adesea sconturile de decontare se acorda a posterior printr-o factura de reducere.

         Creantele în devize se înregistreaza în contabilitate în lei, la cursul de schimb în vigoare la data efectuari operatiunilor. Diferentele  de curs valutar, între data înregistrari creantelor în devize si data încasari lor, se înregistreaza ca si venituri sau cheltuieli financiare, dupa cum diferentele sunt favorabile sau nefavorabile.

         Dupa perioada de timp la care se refera, creantele si datoriile se împart în:

·        creante si datori pe termen scurt , cu perioada de decontare mai mica de un an;

·        creante si datori pe termen mijlociu, cu o perioada de decontare între 1-5 Ani;

·        creante si datori pe termen lung, cu o perioada de decontare mai mare de 5 ani.

Creantele si datoriile pe termen lung si mijlociu se încadreaza în categoria imobilizarilor financiare (titluri de participare, titluri imobilizate ale activitatii de portofoliu, creante legate de participatii, împrumuturi acordate pe termen lung).

         Creantele pe termen scurt sunt generate de desfasurarea activitati de exploatare si creantele asimilate, care au în contrapartida veniturile din exploatare si conturile fara incidenta asupra contului de rezultate si cuprind: creante comercial; creante din gestiunea titlurilor de plasament si alte titluri de valori reprezentând componente ale trezoreriei; creante din decontari în cadrul grupului si cu asociatii, care mai sunt denumite si creante în afara grupului de exploatare.

         Pentru înregistrarea creantelor  se folosesc conturi din clasa 4 " Conturi de terti" din care face parte si grupa de conturi: 41 "Clienti si conturi asimilate".

         Pentru evaluarea creantelor si a datoriilor se folosesc trei metode sau reguli în functie de factorul timp la care se refera.: valoarea de înscriere cu ocazia intrari în patrimoniu a creantei sau a datoriei la valoarea curenta sau contabila; valoarea de inventar sau valoarea bilantiera.

         Evaluarea curenta, prin aplicarea principiului nominalismului, dupa care creantele sunt înscrise în contabilitate la valoarea lor nominala de rambursare, iar datoria la intrarea în patrimoniu la valoarea ei normala de rambursare. Eventualele diferente ce apar în timpul încasari creantelor respectiv platilor datoriilor , vor fi evidentiate în contabilitate în conturile de cheltuieli pentru diferentele nefavorabile, respectiv în conturile de venituri pentru diferentele favorabile.

         Evaluarea de inventar presupune evaluarea creantelor si a datoriilor la valoarea care se stabileste dupa valoarea de utilitate, în functie de loc si de preturile actualizate. Valoarea de inventar a creantelor tine seama de posibilitatile concrete de încasare si pot exista clienti în litigiu, debitori incerti, ale caror posibilitati de încasare sunt incerte.

         Daca comparam valoarea de inventar cu valoarea contabila, putem avea trei situati:

-         Egalitate

-         Valoarea de inventar depaseste valoarea contabila, dar potrivit principiului prudentei desi putem încasa mai mult aceasta diferenta nu o vom înregistra

-         Valoarea de inventar este sub valoarea contabila Suntem nevoiti sa crem un provizion pentru depreciere.

Evaluarea bilantiera se face cu respectarea principiului fidelitati. Creantele sunt înregistrate în contabilitate la valoarea lor nominala si din prudenta se constituie un provizion pentru depreciere, atunci când apare o pierdere probabila. Daca sa constituit provizionul la valoarea curenta atunci se va deduce provizionul.

         La creantele si datoriile exprimate în valuta, evaluarea de bilant se face la cursul valutar existent. Diferentele de curs valutar se vor înregistra folosind conturile de diferente de conversie de activ si de pasiv. Aceste diferente la începutului exercitiului urmator se vor relua.

3.1.Structura creantelor

         Creantele comerciale sunt determinate de vânzarile de bunuri (produse, marfuri, materiale), de prestari de servicii si de executarea de lucrarii catre terti. Aici se încadreaza clientii si conturile asimilate:

-         411 "Clienti"

-         413 "Efecte de primit"

-         416 "Clienti incerti sau în litigiu"

-         418 "Clienti - facturi de întocmit"

-         409 "Avansuri acordate furnizorilor"

Efectele comerciale de primit reprezinta drepturile de creanta stabilite pe baza de cambii, bilete la ordin, trate , waranturi, cec-uri si alte efecte comerciale primite de la clienti în contul creantelor. Ele reprezinta forme de credit comercial acordat de unitatile patrimoniale tertilor si instrumente de plata.

         Cambia este titlul de credit în temeiul caruia o persoana (emitentul) se obliga sa plateasca neconditionat sau dispune sa se plateasca neconditionat de catre o alta persoana, la data si locul indicat, o suma de bani, aceluia pe care cambia îl desemneaza. Cambia este de doua feluri:

1)     Biletul la ordin este o cambie eliberata de catre un debitor (tras) unui creditor (tragatorul) prin care debitorul (trasul) se obliga sa plateasca neconditionat creditorului (tragatorului) intr-un anumit loc si la o anumita data o suma de bani.

se obliga

Debitorul (trasul)    ----------------->  Creditorului(tragatorului)

                                               sa plateasca

                                               neconditionat

2)     Trata este o cambie prin care o persoana fizica sau juridica în calitate de creditor (tragator), dispune unui debitor al sau (tras) sa plateasca o suma de bani unei alte persoane ( a treia) în calitate de beneficiar, la data si în locul stabilit o suma de bani .

         Cecul este un înscris solemn prin care o persoana numita tragator (platitor) în baza unui depozit de bani constituit în prealabil la banca devenita astfel tras, da ordin sa se plateasca la o anumita data sau la prezentare o suma determinata unei terte persoane, în calitate de beneficiar, intervenind astfel trei parti. Sunt cecuri ca efecte comerciale, cecuri din carnetele cu limita de suma ca instrument de decontare, cecuri de decontare în numerar a banilor de la banca, cecuri de calatorie si altele. În acest caz: tragatorul este persoana care dispune plata, trasul este acela care efectueaza plata iar beneficiarul este persoana în favoarea careia se efectueaza plata.

Ca si în cazul celorlalte doua instrumente de plata, alaturi de biletul la ordin si trata, cecul cuprinde urmatoarele elemente: denumirea de CEC, înscrisa în textul titlului; ordinul neconditionat de a plati o suma determinata inclusa în textul tiparit al formularului de CEC; numele aceluia care trebuie sa plateasca prin denumirea banci pe fiecare CEC, indicarea locului unde se efectueaza plata - locul desemnat alaturi de numele trasului; indicarea datei si a locului unde a fost emis cecul; semnatura aceluia care emite cecul, tragatorul fiind acela care garanteaza plata.

         Warantul este recipisa primita de catre posesorul unei marfi depusa într-un depozit, prin care garanteaza efectuarea unei plati. Daca nu efectueaza plata nu poate ridica marfa. Pâna la scadenta efectelor comerciale putând interveni operatiuni de andosare si avalizare, legate de circulatia lor.

         Andosarea sau girarea reprezinta scrierea pe versoul titlului de valoare, a documentului a obligatiei de plata a noului debitor, fata de creditor. Daca un client emite un bilet la ordin în care se stabileste " Platiti suma de la data de persoanei". Daca acesta are nevoie de bani mai repede decât data stabilita prin ordinul de plata îl va putea folosi ca instrument de plata daca face andosarea ordinului de plata. Dar pentru aceasta este necesar sa existe o garantie a platii datoriei noului debitor catre creditor si se face avalizarea.

         Avalizarea reprezinta garantia înscrisa pe cambie sau în afara acesteia de catre o persoana fizica sau juridica care se angajaza sa achite contravaloarea tranzactiei în cazul în care nici unul din ceilalti debitori nu o face. Deci persoana care a avalizat cambia garanteaza pâna la scadenta . Avalizarea se poate face o singura data iar andosarea de câte ori este posibil.

         Pentru tras datoria înregistrata în conturile Furnizori Efecte de plata nu poate fi modificata prin andosari si nici o înregistrare nu se face înaintea decontari la scadenta  sau anulari efectelor. Tragatorul , beneficiarul initial contabilizeaza andosarea.

         Decontarea efectelor comerciale se poate face prin încasarea contravalori lor de catre beneficiar direct de la client sau prin intermediul unei banci, în care caz se suporta o taxa de scont pentru serviciile bancare. În acest caz bancherul cumpara efectele remitentului si plateste acestuia imediat suma cuvenita valoarea  scontata, retinând scontul dupa relatia:

Valoarea scontata = Valoarea nominala- Aigo

Unde Aigo = Scont + Comisionul variabil admisibil scontului

În cadrul decontari efectelor comerciale poate interveni si situatia în care clientul plateste datoria înainte de scadenta, iar furnizorul îi acorda un comision pentru încasarea mai devreme a creantei.

         Avansurile acordate furnizorilor  reprezinta sumele platite acestora de catre clienti înainte de derularea tranzactiilor pentru livrari de bunuri, executari de lucrari si prestari de servicii.

         Creantele din reclamatii, pagube materiale create de terti si alte creante de orice fel nelegate de activitatea de exploatare propriu - zisa sunt asimilate activitatilor financiare sau extraordinare si sunt înregistrate în contabilitate în categoria " Debitorilor diversi"


4.Contabilitatea decontarilor cu clienti

Evidenta sumelor datorate de clienti interni si externi pentru livrari de produse, semifabricate, materiale, marfuri etc ,lucrari executate sau prestari de servicii, sumele platite de acestia ca acont sau decontate si cele ramase de plata, se tine cu ajutorul conturilor din grupa 41 "Clienti si conturi asimilate"

Grupa 41 "Clienti si conturi asimilate"

411. CLIENŢI

         4111. Împrumuturi acordate membrilor asociatiilor (la cooperativele de credit)

413. EFECTE DE PRIMIT

416. CLIENŢI INCERŢI

418. CLIENŢI - FACTURI DE ÎNTOCMIT

419. CLIENŢI - CREDITORI

         4191. Clienti - creditori din operatiuni de mandat (la cooperativele de credit)

 4.1.Contul 411 "Clienti"

Contul 411este un cont activ.

Contul 411 "Clienti" tine evidenta decontarilor cu clienti interni si externi pentru produsele, semifabricatele , materialelor marfurilor etc, vândute, lucrari executate si servicii prestate pe baza de facturi. Este un cont de activ. Se debiteaza cu valoarea la pret de vânzare a bunurilor livrate si serviciilor prestate, precum si taxa pe valoare adaugata aferenta. Se crediteaza cu sumele încasate de la clienti. Soldul contului este debitor si reprezinta sumele datorate de clienti.

         În debitul contului 411 "Clienti" se înregistreaza:

-         pretul de vânzare al marfurilor, produselor, semifabricatelor etc. livrate, lucrarilor executate si serviciilor prestate, la care se adauga TVA colectata aferenta prin creditul conturilor :

701 "Venituri din vânzarea produselor finite";

702 "Venituri din vânzarea semifabricatelor";

703 "Venituri din vânzarea produselor reziduale";

704 "Venituri din lucrari executate si servicii prestate"

705 " Venituri din studii si cercetari"

706 " Venituri din redevente, locatii de gestiune, chiri"

707 " Venituri din vânzarea de marfuri"

708 " Venituri din activitati anexe"

4427 " TVA colectata"

4428 "TVA neexigibila" pentru livrarile cu plata în rate.

-         valoarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate anterior si care abia acum se factureaza, prin creditul contului 418 " Clienti - facturi de întocmit "

-         la deschiderea exercitiului cu reluarea sumelor înregistrate la sfârsitul exercitiului precedent ca diferente nefavorabile de curs valutar, prin creditul contului 476 " Diferente de conversie -  cont de activ "

-         la sfârsitul exercitiului, cu diferente favorabile de curs valutar, rezultate in urma cresteri cursului valutar, aferent creantelor exprimate în devize, prin creditul contului 477 " Diferente de conversie - cont de pasiv"

-         contravaloarea creantelor reactivate, prin creditul contului 754 " Venituri din creante recuperate"

-         valoarea ambalajelor care circula în sistem de restituire facturate clientilor, prin creditul contului 419 " Diferente de conversie - cont de pasiv "

În creditul contului 411 " Clienti "se  înregistreaza:

-         valoarea ambalajelor care circula în sistem de restituire facturate clientilor , prin creditul conturilor:

512 " Conturi curente la banci "

531 " Casa "

-         contravaloarea efectelor comerciale acceptate si preluate în contul livrarilor sau prestatiilor facute, prin debitul contului 413 " Efecte de primit "

-         sume datorate de clienti rau platnici , dubiosi sau cu care unitatea se afla în litigiu, prin debitul contului 416 " Clienti incerti "

-         contravaloarea bunurilor livrate, a lucrarilor executate si a serviciilor prestate, decontate pe seama avansurilor primite de la clienti prin debitul contului 419    "Clienti - creditori "



-         diferente nefavorabile de curs valutar stabilite la închiderea exercitiului, aferente creantelor exprimate în devize, prin debitul contului 476 " Diferente de conversie - cont de activ "

-         reluarea la începutul exercitiului  a sumelor înregistrate în exercitiul precedent ca diferente favorabile de curs valutar , prin debitul contului 477 " Diferente de conversie - cont de pasiv "

-         diferente nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia încasari creantelor exprimate în devize, prin debitul contului 665 " Cheltuieli din diferente de curs valutar"

-         valoarea ambalajelor care circula  în sistem de restituire , primite de la clienti , prin debitul contului 419 " Clienti - creditori "

-         valoarea sconturilor acordate clientilor, prin debitul contului 667 " Cheltuieli privind sconturile acordate "

Soldul contului este  debitor  si reprezinta sumele datorate de clienti, deci creante fata de acestia neâncasate înca.

În , mod obisnuit livrarea este însotita de factura, dar nu este tot timpul asa fiind si unele exceptii. De acea , trebuiesc facute eventualele regularizari care sa tina cont între decalajele existente între livrari si facturari. Livrarile efectuate sau lucrarile executate si serviciile prestate , inclusiv TVA aferenta , pentru care nu s-au întocmit facturi , dar a caror valoare este bine determinata, reprezinta venituri ale perioadei în care s-au facut aceste livrari si trebuie înregistrate la creante într-un cont distinct 418 " Clienti - facturi de întocmit" care este un cont de activ.

Exemple de operatiuni cu contul 411 "Clienti":

1. Cresterea ( nasterea ) creantelor

               

a)     la livrarea produselor, cu facturi

 

411

=

%

 

701

4427

b)    la livrarea produselor fără facturi

418

=

%

 

701

4428

si ulterior la întocmirea facturii

411

=

418

118.000

Pentru alte livrari am exemplificat la clasa a 3-a si voi mai da exemple la clasa a 7-a

4428

=

4427

c)     diferentele favorabile de curs valutar la încheierea exercitiului

411

=

477

d)    reluarea diferentelor nefavorabile de curs valutar la încheierea exercitiului

411

=

476

e)     valoarea creantelor reactive

411

=

754

f)      valoare care circulă în regim de restituire, facturate clientilor

411

=

419

2. Scaderea ( micsorare ) creantelor

a)     cu sumele încasate prin contul curent si prin casă

5121

=

411

5311

=

411

b)    diferenta nefavorabilă de curs valutar la încheierea exercitiului

476

=

411

c)     diferente de curs valutar aferente creantelor, exprimată în devize

665

=

411

d)    valoarea cecurilor cu limită de sume acceptate

5112

=

411

e)     valoarea efectelor comerciale (cambii ) acceptate

413

=

411

f)      valoarea sconturilor acordate clientilor cu ocazia încasarii clientilor

667

=

441

g)     valoarea clientilor incerti, insolvabili, dubiosi si în litigii

416

=

411

h)     reluare diferentelor favorabile de curs valutar la încheierea exercitiului

477

=

411

i)       valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, primite de la clienti

419

=

411

j)       decontarea avansurilor încasate de la clienti

419

=

411

Alte operatii cu codul 411- "Clienti":

1.     Evidentierea unor vânzari de marfuri, pe credit comercial, cu factură, pe piata internă sau externă.

411

=

%

707

4427

2.     Evidentierea diferentei dintre valoarea CIF si FOB a marfurilor exportate, respectiv cheltuielile de asigurare si cele de transport extern.

411

=

708

3.     Dobânda calculată de încasat la marfurile exportate pe credit comercial pe termen scurt sau / si mediu.

411

=

766

4.     Comisionul cuvenit întreprinderii de comert exterior, la facturarea marfurilor exportate în comision.

411

=

704

5.     Valoarea cuvenită unitatilor producatoare din tară, înscrise în facturile pentru exportul de marfuri în comision.

411

=

401

6.     Reflectarea în contabilitatea furnizorului de bunuri la export a comisionului retinut de intermediar

-Facturarea bunurilor.

411

=

%

704

4427

-La încasarea creantei comision 10%

%

=

411

5121

622

7.     Evidentierea unor reduceri comerciale de preturi acordate ulterior facturarii (rabaturi, risturnuri, bonificatii, remize) la servicii, lucrari, livrarile de produse finite, semifabricate, marfuri.

%

=

411

704

4427

%

=

411

702

4427

%

=

411

707

4427

8.     Sconturi acordate clientilor.

667

=

411

9.     La agentul economic care a efectuat conversia creantelor în actiuni sau părti sociale cu valoarea acestor titluri obtinute în urma conversiei (OG 10/97 pentru blocajul financiar).

%

=

411

261

262

503

10.           Pentru diferentele între valoarea negociată a creantei si valoarea contabilă a acestora

-când diferenta este negativă

668

=

411

-când diferenta este pozitivă

5121

=

768

11.          Taxa forfetară retinută din valoarea creantei vândute

668

=

411

4.2. Contul 418 " Clienti - facturi de întocmit " cont de activ

Contul 418 Clienti facturi de întocmit evidentiaza livrarile de bunuri, prestarile de servicii sau executarile de lucrari, inclusiv taxa pe valoare adaugata, pentru care nu s-au întocmit facturi. Este un cont de activ. Se debiteaza cu valoarea livrarilor catre clienti, aferente exercitiului financiar în curs, pentru care nu s-au întocmit facturi, inclusiv taxa pe valoare adaugata aferenta. Se crediteaza cu valoarea facturilor întocmite catre clienti. Soldul debitor al contului reprezinta valoarea bunurilor livrate, a serviciilor prestate sau a lucrarilor executate, pentru care nu s-au întocmit facturi.

Contul 418 de debiteaza cu:

-         contravaloarea bunurilor livrate , a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate catre clienti aferente exercitiului în curs, pentru care nu s-au întocmit facturi , inclusiv TVA aferenta , prin creditul conturilor 701, 702, 703, 704, 705, 706, 707, 708  si 4428 " TVA neexigibila "

-         diferentele favorabile de curs valutar constatate la închiderea exercitiului, aferente creantelor în devize pentru care nu s-au întocmit facturi, prin creditul contului 477 " Diferente de conversie -  cont de pasiv "

-         reluarea la începutul anului a diferentelor nefavorabile de curs valutar înregistrate la închiderea exercitiului precedent, prin creditul contului 476 " Diferente de conversie -  cont de activ " .

Contul 418 se crediteaza în momentul facturarii bunurilor livrate  anterior sau a lucrarilor executate si serviciilor prestate anterior, prin debitul contului 411 " Clienti" precum si cu urmatoarele conturi:

-         diferente nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia facturari, prin debitul contului 665 " Cheltuieli di  diferente de curs valutar "

-         diferente nefavorabile de curs valutar aferente creantelor în devize, ne facturate pâna la închiderea exercitiului financiar, prin debitul contului 476 " Diferente de conversie" cont de activ

-         reluarea la începutul anului a diferentelor favorabile de curs valutar înregistrate la finele anului precedent, prin debitul contului 477 " Diferente de conversie " cont de pasiv

Soldul contului este debitor si reprezinta valoarea bunurilor livrate , a serviciilor prestate sau a lucrarilor executate pentru care nu s-au întocmit facturi. 

Daca se constata la sfârsitul; exercitiului ca anumite creante fata de anumiti clienti devin dubioase sau incerte, adica încasarea lor în parte sau în totalitate este îndoielnica, tinând cont de situatia financiara nesatisfacatoare a debitorului, acestea se vor transfera din contul 411  "Clienti " în contul 416  " Clienti incerti " . Creanta se va transfera cu nivelul ei total, deci inclusiv cu cota ei de TVA.




Exemple de operatiuni cu contul 418 " Clienti facturi de întocmit"

a)    Cresterea creantelor

1. Reluare diferentelor de curs valutar, aferente creantelor în devize, pentru care nu s-au întocmit facturi la închiderea exercitiului.

418

=

476

2. Valoarea livrarilor de marfuri

418

=

%

707

4428

si la întocmirea facturii

411

=

418

4428

4427

3. Diferentele favorabile de curs valutar, la închiderea exercitiului

418

=

477

b)  Micsorarea creantelor

1.     Cu valoarea facturilor întocmite (pct.2)

411

=

418

2.     Diferentele nefavorabile de curs valutar aferente creantelor

665

=

418

3.     Diferentele nefavorabile de curs valutar aferente creantelor în devize la închiderea exercitiului

476

=

418

4.     Reluarea diferentelor favorabile de curs valutar, înregistrate la închiderea exercitiului

477

=

418

4.3.Contul 413 "efecte de primit"

Contul 413 "Efecte de primit" tine evidenta drepturilor de creanta stabilita pe baza de efecte comerciale. Este un cont de activ. Se debiteaza cu sumele datorate de clienti reprezentând valoarea efectelor comerciale acceptate. Se crediteaza cu valoarea efectelor comerciale primite de la clienti si cu sumele primite de la clienti prin conturile curente. Soldul debitor al contului reprezinta valoarea efectelor comerciale de primit.

Se debiteaza cu:

-         Acceptarea unor efecte comerciale prezentate de clienti la plata prin creditul contului 403 "Efecte de plata

-         Diferentele favorabile de curs valutar la închiderea exercitiului

-        Reluarea diferentelor de curs valutar nefavorabile de la începutul exercitiului

Se crediteaza cu:

-         Efectele comerciale primite de la clienti ,respectiv la avalizarea cambiilor si a biletelor la ordin

-         Reluarea diferentelor favorabile de curs valutar

-        Diferentele nefavorabile de curs valutar la lichidarea efectelor de primit în devize

-         Diferente nefavorabile de curs valutar la închiderea exercitiului

-         Sumele încasate de la clienti prin contul curent

Exemple de operatiuni cu contul 413 " Efecte de primit"

a)    Cresterea creantelor

1. Acceptarea unor efecte comerciale prezentate de clienti la plată

413

=

411

2. Diferentele favorabile de curs valutar la închiderea exercitiului

413

=

477

3. Reluarea diferentelor de curs valutar nefavorabile de la închiderea exercitiului 

413

=

476

b)    Micsorarea creantelor

1. Cu efectele comerciale primite de la clienti, respectiv la avalizarea cambiilor si biletelor de ordin.

5113

=

413

2. Reluarea diferentelor favorabile de curs valutar

477

=

413

3. Diferentele nefavorabile de curs valutar la lichidarea efectelor de primit în devize

665

=

413

4. Diferentele nefavorabile de curs valutar la închiderea exercitiului

476

=

413

5. Sumele încasate de la clienti prin contul curent.

5121

=

413

4.4.Contul 416 " Clienti incerti "

Contul 416 "Clienti incerti" tine evidenta clientilor incerti, rau platnici dubiosi sau aflati în litigiu. Este un cont de activ. Se debiteaza cu valoarea bunurilor livrate, prestatiilor efectuate sau a lucrarilor executate clientilor care se dovedesc rau platnici, dubiosi, incerti sau în litigiu.

Se crediteaza cu sumele încasate de la clienti incerti sau în litigiu sau cu sumele trecute pe pierderi cu prilejul scaderi din evidenta a clientilor incerti sau în litigiu, inclusiv taxa pe valoare adaugata aferenta. Soldul debitor al contului reprezinta sumele datorate de clienti incerti sau în litigiu.

Contul 416 se debiteaza cu :

 

-         contravaloarea creantelor fata de clienti care se dovedesc rau platnici , dubiosi , incerti, sau cu care unitatea este în litigiu, preluate în acest cont prin creditul contului 411 " Clienti "  ;

-         reluarea sumelor înregistrate ca diferente nefavorabile de curs valutar la închiderea exercitiului anterior pentru creante incerte în valuta , prin creditul contului 476 " Diferente de conversie - cont de activ "

-         diferente favorabile de curs valutar între valoarea de intrare si cea de la sfârsitul exercitiului , aferente creantelor incerte în valuta , prin creditul contului 477 " Diferente de conversie - cont de pasiv "

Contul 416 se crediteaza cu:

-         sume recuperate încasate în conturile de disponibilitati sau în numerar de la clienti incerti sau în litigiu, prin debitul conturilor :

o       5121 " Conturi la banci în lei"

o       5124 " Conturi la banci în devize"

o       531 "Casa"

-         diferente nefavorabile de curs valutar, rezultate la închiderea exercitiului, aferente creantelor incerte sau în litigiu, exprimate în devize , prin creditul contului 476 " Diferente de conversie -  activ "

-         reluarea la începutul anului a sumelor înregistrate ca diferente favorabile de curs valutar, la închiderea exercitiului anterior, prin debitul contului 477 " Diferente de conversie  - cont de pasiv "

-         creante ce se constata a fi definitiv nerecuperabile , scoase din activ prin debitul conturilor:

o       654 " Pierderi din creante"

o       4427 "TVA colectata" deoarece TVA a fost înregistrata la 4427 în momentul facturari si a fost decontata bugetului de stat în luna respectiva, la constatarea pierderi creantei se va diminua obligatia fata de buget prin debitarea contului 4427

-         diferente de curs valutar nefavorabile rezultate ca urmare a încasari unor creante în devize, ce figurau ca incerte sau litigioase, prin debitul contului 665 " Cheltuieli din diferente de curs valutar"

Soldul debitor reprezinta sumele datorate de clienti dubiosi, incerti sau cu care unitatea patrimoniala se afla în litigiu.

Concomitent cu constatarea caracterului incert al creantei si transferarea ei în contul 416, aplicând principiul prudentei, se va proceda la constituirea unui provizion pentru deprecierea creantelor, cu suma probabila a pierderilor. Nivelul acestui provizion se va stabili fara a lua în calcul TVA si  se va aprecia pentru fiecare creanta în parte tinând cont de circumstante, provizionul constituit se va reflecta în  contabilitate cu ajutorul contului 491 " Provizioane pentru deprecierea creantelor - clienti "

Exemple de operatiuni cu contul 416 " Clienti incerti"

a)    Cresterea creantelor

1. Clienti răi platnici, dubiosi, etc.

416

=

411

2. Reluarea diferentelor de curs valutar la închiderea exercitiului

416

=

476

b)    Micsorarea creantelor

1. Diferentele favorabile de curs valutar înregistrate la închiderea exercitiului

477

=

416

2. Diferentelor nefavorabile de curs valutar aferente clientilor incerti

665

=

416

3.     Diferentelor nefavorabile de curs valutar la închiderea exercitiului

476

=

416

4.     Sumele încasate prin contul curent si prin casă

5121

=

416

5311

=

416

5.     Sumele trecute pe pierderi, inclusiv TVA aferentă

%

=

416

654

4427

           

4.5.Contul 419 " Clienti - creditori"

Contul 419 " Clienti - creditori" este un cont de pasiv care exprima obligatiile unitatilor patrimoniale fata de clienti lor pentru avansurile sau aconturile încasate de la acestia. Acestia se vor lichida apoi prin decontarea lor, pe seama facturari livrarilor sau prestatiilor ulterioare, urmând a se încasa doar diferenta între nivelul total al facturari si avansul sau acontul deja primit. Se crediteaza cu sumele încasate de la clienti reprezentând avansurile pentru livrari de bunuri, prestari de servicii sau executari de lucrari si se debiteaza cu decontarea avansurilor încasate de la clienti. Soldul contului este creditor si reprezinta sumele datorate clientilor

Contul 419 se crediteaza cu:

-         sumele încasate de la clienti, sub forma de avansuri sau de aconturi pentru livrari, executari sau prestari viitoare, prin debitul conturilor care arata modalitatea de încasare: 512 "Conturi curente la banci" si 531 "Casa";

-         valoarea ambalajelor care circula în sistem de restituire facturate clientilor prin debitul contului 411 "Clienti";

-         diferentele nefavorabile de curs valutar, la închiderea exercitiului, aferente avansurilor primite în devize si nedecontate înca, prin debitul contului 476 "Diferente de conversie- activ";

-         la începutul anului urmator, cu reluarea sumelor reprezentând diferentele favorabile de curs valutar, înregistrate la sfârsitul anului precedent, prin debitul contului 477 "Diferente de conversie -pasiv"

Se debiteaza cu:

-         valoarea avansurilor sau aconturilor primite, decontate clientilor pe seama livrarilor de bunuri, a prestarilor de servicii sau executarilor de lucrari, facturate acestora, prin creditul contului 411 "Clienti";

-         diferentele favorabile de curs valutar constatate cu ocazia decontarii avansurilor în devize, prin contul 765 "Venituri din diferentele de curs valutar";

-         valoarea ambalajelor care circula în sistem de restituire primite de la clienti, prin creditul contului 411 "Clienti";

-         valoarea ambalajelor care circula în sistem de redistribuire nerestituite de clienti, prin contul 708 "Venituri din activitati diverse";

-          diferentele favorabile de curs valutar aferente avansurilor primite în depozite, si nedecontate pâna la sfârsitul anului, prin creditul contului 477 "Diferente de conversie -pasiv";

-         reluarea la începutul anului a sumelor reprezentând diferentele nefavorabile de curs valutar înregistrate la sfârsitul exercitiului precedent, prin creditul 476 "Diferente de conversie -activ";

Soldul creditor al contului reprezinta datoriile unitatii fata de clienti pentru avansurile sau aconturile primite si nedecontate înca.

Exemple de operatiuni cu contul 419 " Clienti-creditori":

a)     Cresterea obligatiilor ( datoriilor )

1.     Sumele încasate de la clienti (avans) prin contul curent sau prin casă

5121

=

419

5311

419

2.     Valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate clientilor

411

=

419

3.     Diferentele nefavorabile de curs valutar aferente avansului în devize de la clienti, la închiderea exercitiului

476

=

419

4.     Reluarea diferentelor de curs valutar la închiderea exercitiului

477

=

419

b)    Scaderea obligatiilor ( datoriilor )

1) Diferentele favorabile de curs valutar, aferente avansurilor în devize de la clienti

419

=

765

2) Diferentele favorabile de curs valutar la închiderea exercitiului

419

=

477

3) Valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, primire de la clienti

419

=

411

4) Reluarea diferentelor nefavorabile de curs valutar

419



=

476

5) Valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire - nerestituite de clienti.

419

=

708


MONOGRAFIA

1.     În datam de 15.01.2001 produsele finite obtinute se vând cu facturi ce urmeaza a se definitiva ulterior catre S.C. Media SRL, plata fiind facuta prin efecte comerciale.

5.900.000

418

=

%

701

5.000.000

4428

900.000

        

Se definitiveaza factura si se primeste efectul:

5.900.000

411

=

418

5.900.000

            Se înregistreaza efectele de primit:

5.900.000

413

=

411

5.900.000

         Primirea efectului:

5.900.000

5112

=

413

5.900.000

         Încasarea efectelor:

5.900.000

5121

=

5112

5.900.000

         Transferul TVA neexigibila la TVA colectata

900.000

4428

=

4427

900.000

2.     În data de 15.02.2001 se vând catre SINGLE SRL produsele reziduale rezultate în urma procesului de productie care au fost reconditionate plata facânduse în numerar:

177.000

5311

=

%

703

150.000

4427

27.000

3.     În data de 16.02.2001 se descarca gestiunea pentru productia stocata care a fost valorificata

2.350.000

711

=

%

345

2.500.000

346

100.000

348

-250.000

4.     În data de 17.02.2001 se vând catre USAB animale si pasari obtinute din productie proprie cu factura:

531.000

411

=

%

701

450.000

4427

81.000

5.     În data de 17.02.2001 se descarca gestiunea pentru animalele si pasarile care au fost obtinute din propria productie:

305.000

711

=

%

361

325.000

368

-20.000

6.     În data de 20.02.2001 se efecueaza un pentru CIFA SA de marfuri:

236.000

411

=

%

704

200.000

4427

36.000

7.     În vederea executari unei lucrari SC TRONIC SRL depune un avans :

300.000

5121

=

419

300.000

8.     Evidenta facturi pentru lucrarea prestata pentru SC TRONIC SRL:

1.180.000

411

=

%

704

1.000.000

4427

180.000

9.     Încasarea facturii SC TRONIC SRL mai putin avansul care a fost încasat:

%

=

411

1.180.000

300.000

419

880.000

5121

10. Vânzarea de marfuri prin magazinul propriu:

1.416.000

5311

=

%

707

1.200.000

4427

216.000

11. Descarcarea gestiuni pentru marfurile care au fost vândute de magazin:

%

=

371

1.200.000

960.000

607

240.000

378


6. CONCLUZII

         Unitatea SC BUSTER SRL are mai multe planuri pe care îsi desfasoara activitatea. Are ca obiect de activitate atât achiztionarea de materii prime în vederea prelucrari, în urma acestui proces rezultând produsele finite pe care le desface atât prin magazinele proprii cât si catre alti comercianti precum si cresterea de animale pe care le comercializeaza. Mai activeaza si în comertul de marfuri asigurând si transportul pentru acestea si pentru alte unitati contra cost. De asemenea mai presteaza servicii diferitilor terti.

         Calitatea produselor livrate si a serviciilor au impus unitatea în fata concurentei, gama de produse oferite fiind corespunzatoare unor înalte standarde de calitate. Produsele comercializate adresânduse unei clientele mai pretentioase, amplasarea firmei în acest sens fiind chiar în locul potrivit.

        

Din monografie se observa ca:

-         unitatea înregistreaza profit;

-         societatea colaboreaza cu mai multe firme în vederea comertului cu acestea;

-         societatea detine monopolul în zona pentru anumite servicii si produse;

-         unitatea are o oferta vasta de produse si servicii oferite clientilor;

-        


7. BIBLIOGRAFIE

***

Legea contabilitati 82/91.

***

Regulamentul de aplicare a legi contabilitatii.

Dr. C.M. Dragan

Noua contabilitate manageriala.

Ed. Hercules, Bucuresti 1992

Dumitru Cotleti

Bilantul contabil.

Ed. Mirton, Timisoara 1998

Horia Cristea

Costuri si preturi.

Ed. Mirton, Timisoara 1995

I. Nicoara, C. Sabau

Contabilitatea societatilor comerciale.

Ed. CCI Timisoara 1991

Prof. Ioan Morsan

Contabilitatea generala a economiei de piata. Vol 1 si 2

Ed. EVCont Consulting SRL, Suceava 1997

Mihai Ristea

Noul sistem contabil al agentilor economici din România.

CECCAR, Bucuresti 1993

Ministerul Finantelor

Sistemul contabil al agentilor economici.

Niculae Fefeaga, Ion Ionascu

Contabilitatea financiara. Vol.1

Ed. Economica, Bucuresti 1993

Univ. "Babes Bolyai" Cluj, Fac. srtiinte Economice

Contabilitatea financiara a agentilor economici din România.

Ed. De Vest, Timisoara

V.Daria, E. Drehuta, C-tin Gurbanescu, dr.doc. Aristita

Manualul expertului contabil si contabil autorizat.

Ed. Agora, Bucuresti 1995













Document Info


Accesari: 5842
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )