Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Auditul financiar

Finante












ALTE DOCUMENTE

ANALIZA PIETEI - PLANIFICARE CALENDARISTICA
Masa monetara si structurile ei
VOLATILITATEA NUJUSTIFICATA
NORME METODOLOGICE DE UTILIZARE A UNOR CONTURI CONTABILE SPECIFICE ACTIVITĂŢII FONDURILOR DESCHISE DE INVESTIŢII
ACORD DE CONSULTARE A BAZEI DE DATE A CENTRALEI RISCURILOR BANCARE
Evolutia sistemului bancar romanesc
RISCUL IN ACTIVITATEA DE CREDITARE
Creditul bancar pe termen scurt - resursa de acoperire a unei fractiuni din necesarul de capital pentru finantarea activelor circulante ale societatii
ASPECTE JURIDICE SI FINANCIARE LEGATE DE I.M.M.
Auditul Financiar

                                                                      

Introducere

          Auditul financiar conduce la formarea unei judecati asupra conturilor si nu la elaborarea situatiilor financiare. Este un domeniu de actiune  în contabilitatea financiara  si deschide numeroase linii de cercetare.



            Auditul nu era decât un ansamblu de norme, metode si tehnici. Dupa 1970 situatia s-a schimbat în lumea anglo-americana, iar auditul financiar devine un domeniu de cercetare matur si dezvoltat. Conceptul de rationament profesional joaca un rol important în audit fiind împrumutate de la psihologii diverse, cadre teoretice relative în luarea deciziilor.

Auditul este o interventie specifica, metodica de examinare critica si evaluare fondata pe un referential contabil. Este un  proces complex care consta în reunirea si evaluarea de o maniera obiectiva si sistematica a probelor relative la asertiuni ce vizeaza faptele si evenimentele economice. Scopul  sau este de a garanta corespondenta între aceste asertiuni si criteriile admise, de a comunica rezultatele acestor investigatii utilizatorilor interesati. Aceste elemente definitorii se aplica atât auditului financiar cât si celui operational.

Auditul operational dezvoltat în tarile Uniunii Europene are ca obiectiv analiza riscurilor si deficientelor existente într-o entitate individuala sau de grup, în scopul de a acorda consiliere, recomandari, sau de a propune noi strategii pentru ameliorarea performantelor .

Auditul de gestiune este cel mai cunoscut de marele public din  lumea anglo-saxona tinând cont de descoperirile de frauda prin probe convingatoare, deturnari de fonduri sau risipa, fie a purta o judecata critica asupra operatiunilor de gestiune sau a performantelor unei entitati sau persoane ce sunt responsabile.

Auditul este un proces obiectiv si sistematic care solicita:

-         o strategie;

-         o planificare a lucrarilor;

-         ajustari eventuale în cursul derularii, ce determina constatari efectuate asupra modului de raportare si prezentare a situatiilor financiare. Procedurile utilizate, analizele efectuate, conduc auditorul la emiterea unei opinii privind conturile anuale.      

Auditul financiar este înainte de toate un proces riguros de identificare a problemelor: corijarea disfunctionalitatilor, prevenirea  si blocarea  riscurilor de a se realiza. Ea aplica cu toata independenta procedurile coerente si normele de examinare în vederea de a evalua adecvat, pertinenta, securitatea si functionarea totala sau partiala a actiunilor menite într-o  entitate prin referinta la o norma.

Rezultatul activitatii de audit exprimat prin "Raportul de audit" este destinat unui grup eterogen de parti interesate care prezinta nivele de cunostinte  si interese divergente.  Este   deci  complex de a determina care sunt dimensiunile concrete de perceptie a calitatii unui audit. Este adevarat însa ca auditul financiar constituie pentru terti  singura manifestare vizibila a misiunii de verificare  si reprezinta suportul de cercetare interesat pentru a studia maniera sesizabila  a lucrarii de independenta a auditorului. 

Concluzie: Recunoscut ca un veritabil domeniu de cercetare Auditul prezinta numeroase linii de de reflexie de ordin general. Este un domeniu de cercetare variat si fructuos pentru interesul  public românesc: clientii, creditorii, guvernul, angajatorii, salariatii, investitorii, comunitatea de afceri si financiara si alte entitati care se bazeaza pe obiectivitatea si integritatea auditorilor financiari.

Auditorii îsi aduc contributia la mentinerea integritatii si eficientei situatiilor financiare prezentate institutiilor financiare în sprijinul solicitarilor de credit si actionarilor pentru obtinerea de de capital.

Auditorii interni dau informatii asupra unui sistem consolidat de control intern, care sporeste încrederea în informatiile financiare externe ale firmei.

Consilierii în management au principala responsabilitate fata de interesul public prin sustinerea elaborarii unor decizii viabile de management.

Termeni utilizati în Auditul financiar -ISA nr.110

1. Anomalie: informatie financiara deformata datorita unor erori sau fraude.

2.Asertiune privind conturile anuale: totalitatea criteriilor retinute de conducerea întreprinderii pentru elaborarea situatiilor financiare, care se pot clasa în:

-         existenta: un activ sau o datorie exista la un moment dat;

-         exhaustivitate: toate activele, datoriile, tranzactiile sau evenimentele au fost înregistrate corect si integral în contabilitate;

-         evaluare: înregistrarea unui activ sau a unei datorii la valoarea de piata sau de inventar;

-         drepturi si obligatii: activele si datoriile se refera la întreprinderea în cauza la un moment dat;

-         prezentare si raportare de informatii date: informatiile sunt prezentate, descrise si clasate conform unui referential contabil.

3. Asigurare rezonabila: informatiile auditate nu sunt deformate de erori semnificative ceea ce înseamna o asigurare ridicata dar nu absoluta.

4. Audit: opinia exprimata de auditor asupra situatiilor financiare ca au fost stabilite sub toate aspectele semnificative conform unui referential contabil identificat. Pentru opinie auditorul foloseste expresia " da o imagine fidela" sau "prezinta în mod sincer sub toate aspectele semnificative"  fiind formule echivalente.

5.  Audit intern: serviciul de control intern al întreprinderii care are ca obiective de baza verificarea          eficacitatii sistemelor contabile  si de control intern.

6.      Auditor: persoana care îsi asuma responsabilitatea ultima într-o misiune de audit.

7.      Auditor  extern: auditorul care nu face parte din structurile entitatii spre deosebire de auditorul intern care  care face parte din structurile acesteia.

8.      Deficiente majore: insuficiente ale controlului intern care pot avea repercursiuni semnif 737p156h icative asupra situatiilor financiare.

9.      Documentatie: ansamblul documentelor de lucru pregatite de auditor sau care le-a obtinut si pastrat necesare, pentru realizarea auditului.

10.  Dosare de lucru: documente care contin informatii referitoare la realizarea auditului: nastura, termene si întinderea procedurilor de  audit efectuate cât si rezultatul acestor proceduri , concluziile la care ajunge auditorul pornind de la elemente probante culese.

11.  Eroare tolerabila: eroare maximala într-un esantion selectionat pe care auditorul poate sa o accepte ca urmare a faptului ca rezultatele sondajului au atins obiectivele auditului.

12.  Estimare contabila: evaluarea aproximativa a sumei unui post în absenta unei metode de masurare precisa.

13.  Expert: persoana care poseda cunostinte si expierenta într-un domeniu, altul decât contabilitate si audit.

14.  Continuitatea exploatarii: ipoteza potrivit careia întreprinderea va continua activitatea de baza într-un viitor previzibil fara a reduce semnificativ tranzactiile sale. In consecinta activele sunt evaluate la costul istoric si nu la valoarea neta realizabila sau lichidativa.

15.  Scrisoare de misiune: scrisoare ce confirma acceptarea de catre auditor a unei misiuni de audit, ce descrie obiectivul, întinderea auditului , responsabilitatile fata de client si forma raportului.

16.  Limitarea întinderii lucrarilor de audit: limitarea câmpului de investigatii ale auditorului impusa fie de întreprindere sau de calendarul misiunii, fie documente contabile incomplete sau când auditorul nu poate aplica procedurile considerate necesare.

17.  Norme nationale de audit: ansamblul de norme de audit stabilite de catre un organism profesional competent la nivel national care au un caracter obligatoriu si se aplica în realizarea unei misiuni de audit sau de servicii conexe.

18.  Non conformitate: omisiuni sau acte comise de întreprindere în mod deliberat sau nu, care sunt contrare legilor si reglementarilor în vigoare.

19.  Proceduri analitice: analiza tendintelor si ratelor semnificative  ce cuprind examene de coerenta cu alte informatii pertinente din situatiile financiare.

20.  Paragraf de observatii: atrage atentia utilizatorului asupra unui element care are un impact semnificativ asupra situatiilor financiare si care face obiectul unei explicatii mai detaliate  anexata. Acest paragraf nu are nici o influenta asupra opiniei auditorului.

21.  Imposibilitatea exprimarii unei opinii: constatarea auditorului asupra faptului ca o limitare a întinderii lucrarilor este atât de importanta încât el nu a ajuns sa obtina suficiente elemente probante pentru a exprima o opinie asupra conturilor anuale.

22.  Referential contabil: ansamblul de criterii utilizate pentru pregatirea situatiilor financiare care se aplica la toate elementele importante si care se sprijina pe date sau documente justificative.

23.  Risc de audit: riscul ca auditorul sa exprime o opinie incorecta prin faptul ca situatiile financiare contin erori semnificative. Riscul de audit are trei componente: riscul inerent, riscul legat de control si riscul de nedetectare.

24.  Riscul inerent: posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de tranzactii sa comporte erori semnificative individual sau cumulate cu erori din alte solduri sau tranzactii în lipsa unui control intern adecvat.

25.  Riscul de control: riscul ca o eroare în soldul unui cont sau o categorie de tranzactii sa fie semnificative izolata sau cumulata cu erori din alte solduri sau tranzactii sa nu fie prevenita, descoperita sau corectata prin sistemul contabil si de control intern.

26.  Riscul de nedectare: riscul ca procedurile fundamentale de control utilizate de auditor sa nu detecteze o eroare existenta intr-un sold sau într-o categorie de tranzactii, eroare ce poate fi semnificativa, indiferent daca este izolata sau cumulata cu erori din alte solduri sau tranzactii economice.

27.  Semnificativ: termen utilizat pentru a exprima importanta unei date contabile cuprinsa în situatiile financiare.

28.  Sistem contabil: ansamblul de proceduri si documente utilizate de o întreprindere care permit tratarea tranzactiilor în scopul înregistrarii lor în conturi. Acest sistem permite identificarea, analiza, calculul, clasificarea, înregistrarea si recapitulatia evenimentelor si tranzactiilor.

29.  Sistem de control intern: ansamblul de proceduri si politici puse în aplicare de conducerea unei întreprinderi în vederea asigurarii, unei gestiuni eficiente si riguroase a firmei.Aceste proceduri implica respectarea politicilor de gestiune, protejarea activelor, prevenirea si detectarea erorilor si fraudelor, exactitatea si exhaustivitatea înregistrarilor contabile si stabilirea la timp a informatiei contabile si financiare.

30.  Standarde de audit: un set de norme privind activitatea de audit definite prin lege sau alte reglementari sau de catre o autoritate competenta la nivel national sau international a caror aplicare si satisfacere este obligatorie pentru efectuarea unui audit sau a serviciilor conexe.

31.  Suficienta: este masura cantitatii probelor de audit.

32.  Tehnici de audit asistate pe calculator: aplicatiile procedurilor de audit care utilizeaza calculatorul ca instrument de audit, sunt cunoscute sub denumirea de Tehnici de Audit Asistate de Calculator (CAAT)

33.  Teste de control: sunt realizate cu scopul de a obtine probe de audit asupra eficientei: (a)proiectarii sistemelor de contabilitate si control intern cu scopul de a preveni si corecta erorile; (b) controalelor interne în timpul exercitiului financiar.

34.  Teste de procedura: teste care permit obtinerea de elemente probante privind eficienta:conceperii sistemelor contabile si de control intern, adica daca ele au fost corect concepute pentru a preveni, detecta si corija erorile semnificative; functionarii controlului intern în timpul exercitiului financiar.       

I.                   Reglementari legale privind auditul în România

In tara noastra activitatea de audit a fost reglementata printr-o serie de acte normative care privesc modul de desfasurare a auditului, persoanele abilitate sa desfasoare aceste misiuni, reguli de conduita si etica profesionala[1]. Astfel s-a creat cadrul legal pentru asimilarea Standardelor Internationale de Audit  ale Federatiei Internationale  a Contabililor (IFAC), inclusiv a Cadrului General al Standardelor Internationale de Audit, ca baza de efectuare a auditului în România.

            O serie de norme elaborate de Comitetul International de Practici de Audit (IAPC), asimilate de Camera Auditorilor din România, îndruma auditorul în activitatea sa. Ele cuprind principii, proceduri care trebuie urmate la efectuarea unui audit. Ca membru al IFAC,  Camera Auditorilor Financiari din Romania, ca organism profesional autonom de interes public este conectata la toate reglementarile internationale si este conforma cu controlul de calitate a misiunilor de asigurare rezonabila, misiuni de revizuire si de compilare.                                

1.      Cadrul general al Standardelor de Audit se aplica la auditarea situatiilor financiare, revizuirea lor  si servicii conexe.

-         Prezinta procedurile si principiile fundamentale cât si modalitatile de aplicare a lor sub forma de comentarii si informatii complementare.

1.1.  Referentialul contabil  pentru prezentarea situatiilor financiare.

Situatiile financiare sunt prezentate anual si destinate nevoilor comune a unei mase largi de utilizatori. Pentru multi utilizatori aceste situatii constituie singura sursa de informatii pentru a satisface nevoile lor. Situatiile financiare sunt stabilite potrivit unui referential contabil:

·        Norme contabile internationale;

·        Norme contabile nationale;

·        Alte referinte contabile bine precizate si recunoscute aplicate pentru elaborarea si prezentarea situatiilor financiare.

1.2. Referinta pentru audit si servicii conexe

            Aceasta referinta  distinge auditul de servicii conexe. Serviciile conexe cuprind examene limitate, examene pe baza de proceduri convenite si examene de compilare. Auditul si examenul limitat au ca obiectiv obtinerea de catre auditor a unui nivel de asigurare ridicat sau moderat, în timp ce misiunile bazate pe proceduri convenite si cele de compilare nu au ca obiectiv obtinerea de catre auditor a unei asigurari.

1.3. Nivelul de asigurare   Asigurarea se refera la gradul de satisfacere al auditorului si la credibilitatea unei asertiuni efectuata de o parte pentru folosinta altei parti. Pentru a avea o astfel de asigurare auditorul evalueaza probele colectate ca rezultat al procedurilor aplicate si exprima o concluzie în legatura cu acestea. Gradul de satisfacere atins si prin acesta nivelul de asigurare care poate fi oferit, este determinat de procedurile efectuate si de rezultatul acestora.

Intr-o misiune de audit, auditorul da o asigurare ridicata dar nu absoluta ca informatiile, obiect al auditarii nu contin erori semnificative. Aceasta situatie este exprimata în mod pozitiv în raportul de audit ca o asigurare rezonabila.

            Intr-o misiune de examen limitat, auditorul furnizeaza un nivel moderat de asigurare ca informatiile nu sunt viciate de anomalii semnificative. Aceasta situatie este exprimata sub forma unei certificari negative. Misiunea presupune investigatii si proceduri analitice concepute pentru a aprecia fiabilitatea unei declaratii care deriva din responsabilitatea unei parti pentru utilizarea de catre o alta parte. Ea nu include evaluarea sistemului contabil si de control intern, controlul conturilor, confirmarea de solduri ale tertilor, observarea si inspectia care sunt proceduri specifice auditului.

            Intr-o misiune de proceduri convenite auditorul  nu exprima nici o asigurare, el furmizeaza doar un raport al constatarilor. Utilizatorii raportului evalueaza procedurile si constatarile raportate de catre auditor si îsi formeaza propriile opinii pe baza activitatii desfasurate de auditor.

           

            Intr-o misiune de compilare  auditorul nu exprima nici o asigurare în raport.

1.4. Audit   Obiectivul unui audit al situatiilor financiare este acela ca auditorul sa exprime o opinie cu privire la situatiile financiare potrivit careia, acestea au fost stabilite sub toate aspectele semnificative, conform unui referential contabil identificat.

            In formarea opiniei de audit, auditorul reuneste elemente probante necesare, astfel încât sa-si formeze o concluzie pe care este fondata opinia.

            Opinia auditorului întareste credibilitatea situatiilor financiare furnizând o asigurare ridicata dar nu absoluta. In audit este imposibil sa obtii o asigurare absoluta datorita unor factori obiectivi: recurgerea la rationament profesional, utilizarea tehnicii sondajului, limite inerente utilizarii sistemului contabil si de control intern, iar majoritatea informatiilor probante conduc mai mult la deductii decât la convingeri din partea auditorului.    

1.5.Servicii conexe

            Examen limitat al situatiilor financiare- Un examen limitat cuprinde proceduri analitice si de investigare concepute pentru a verifica credibilitatea unei asertiuni, adica responsabilitatea unei parti pentru uzul altei parti.

            Compilari - Contabilul utilizeaza competentele sale contabile si nu cele de auditor în scopul strângerii, clasarii si sintetizarii situatiilor financiare. Procedurile aplicate nu au drept scop sa permita contabilului sa furnizeze o asigurare asupra acestor informatii financiare.

            Proceduri agreate(convenite)- Auditorul pune în lucru proceduri de audit definite de comun acord cu entitatea si tertii beneficiari  ai rezultatelor. Beneficiarii raportului privind constatarile auditorului, trebuie sa-si formeze propriile opinii pe baza raportului întocmit de auditor. Raportul este destinat numai acelor parti, care au convenit asupra procedurilor ce trebuie efectuate, deoarece alte parti pot interpreta gresit rezultatele.

1.6. Responsabilitatea auditorului referitor la informatiile publicate  

Un auditor este responsabil asupra situatiilor financiare când el redacteaza un raport asupra acestora sau când este de acord sa utilizeze numele sau cu ocazia publicarii lor. Altfel auditorul nu este responsabil.

Teste de autoevaluare

1.      Definiti auditul si aratati structura serviciilor conexe. Sesizati  diferentele notabile dintre cele doua referinte.

2.      Ce se întelege prin nivel de asigurare si cum poate fi dat?

3.      In activitatea de audit se da o asigurare rezonabila dar nu absoluta, ca situatiile financiare nu sunt viciate de anomalii semnificative. Aratati motivele pentru care auditorul nu poate da o asigurare absoluta în audit.

4.      Ce este examenul limitat, scopul pentru care se realizeaza si ce proceduri sunt utilizate?

5.      Care este deosebirea dintre audit si examenul limitat?

6.      Care sunt diferentele dintre audit si un examen pe baza de proceduri convenite?

7.      Ce este misiunea de compilare? Procedurile aplicate dau o asigurare asupra informatiilor financiare?  Motivati raspunsul.

8.      Enumerati situatiile când un auditor devine responsabil pentru informatiile financiare publicate?

9.      Care sunt referintele contabile pentru întocmirea situatiilor financiare?

10.Completati nivelul comparativ de asigurare si raportul furnizat în audit si serviciile conexe:

                                Audit                 ----------------------------------Servicii conexe------- --------------

Audit

 

Examen  limitat

 

Proceduri agreate

 

Misiuni de compilaree

 


   Natura                                                                                                                                     

 

 Nivel de

de auditor


Raportul

   dat

II  Obiective si principii generale  ale auditului situatiilor financiare

                                                                        ISA.200

2.1  Obiectivele unui audit

2.2. Principii generale

2.3. Aria de aplicabilitate a auditului

2.4. Asigurarea rezonabila

2.5. Responsabilitatea prezentarii situatiilor financiare

Standardul International de Audit nr.200(ISA 200) "Obiective si principii generale ce guverneaza un audit al situatiilor financiare" are ca scop stabilirea de norme, instructiuni pentru profesionisti în auditul situatiilor financiare.

Scopul unui audit este acela de a spori credibilitatea situatiilor financiare fara  ca utilizatorul sa înteleaga ca opinia auditorului reprezinta o certitudine a eficientei viitoare a firmei sau a conducerii unitatii auditate.

2.1. Obiectivul unui audit

Obiectivul unui audit al situatiilor financiare  este acela de a da posibilitatea auditorului de a emite o opinie potrivit careia, situatiile financiare au fost stabilite sub toate aspectele semnificative în conformitate cu un referintial contabil recnoscut

Opinia este exprimata prin una din expresiile" ofera o imagine fidela" sau"prezinta sub toate aspectele semnificative". 

            2.2. Principii generale

Auditorul trebuie sa planifice si sa coordoneze auditul conform Standardelor de audit. El trebuie sa efectueze auditul cu prudenta profesionala având în vedere ca situatiile financiare pot contine erori semnificative datorita unor circumstante existente.

Codul privind conduita etica si profesionala în domeniul auditului financiar raspunde obiectivelor profesiei de auditor pentru desfasurarea activitatii la cele mai înalte standarde de profesionalism.

Auditorul trebuie sa îndeplineasca cerintele interesului public prin credibilitatea informatiei,  profesionalism, calitatea serviciilor efectuate la cel mai înalt grad de performanta si încrederea ca exista etica si morala în desfasurarea activitatii

Principiile etice privind responsabilitatea  profesionala a auditorului sunt:

·        Independenta

·        Integritatea

·        Obiectivitatea

·        Competenta profesionala

·        Confidentialitatea

·        Conduita profesionala

·        Standardele tehnice

Independenta presupune ca auditorul sa fie lipsit de orice interes care poate fi privit ca incompatibil cu notiunile de integritate si obiectivitate. Independenta este înainte de toate o atitudine mentala caracterizata prin probitate, prin atitudinea sa de impartialitate si obiectivitate.

"Lipsa reala sau aparenta a independentei vor da unui observator rezonabil motive de îndoiala asupra independentei unui auditor financiar"[2] în urmatoarele situatii:

-legaturile financiare cu clientii sau cu afacerile acestora;

-functii în cadrul societatilor;

-alte servicii aduse clientilor de audit (fara functii de conducere sau sa ia decizii de conducere);

-relatiile personale si de familie;

-onorarii;

-onorarii conditionate;

-bunurile si serviciile oferite de un client este o amenintare asupra independentei;

-proprietatea asupra capitalului unei firme de audit

Integritatea presupune cinste, probitate, incoruptibilitate, direct, onest si sincer în desfasurarea serviciilor profesionale. Ei nu trebuie sa se implice în conflicte de interese.

Obiectivitatea presupune corectitudine, eliminarea prejudecatilor a conflictelor de interese si a influentelor externe, inacceptarea de cadouri de orice natura care pot avea influenta necorespunzatoare asupra deciziilor auditorilor.

Competenta profesionala are doua etape:

-atingerea competentei profesionale prin studii profesionale de specialitate, pregatire profesionala si examinari sustinute;

-pastrarea competentei profesionale prin cunoasterea permanenta a hotarârilor relevante la nivel national si international în domeniul contabilitatii  prin cunoasterea permanenta a hotarârilor relevante la nivel national si international în domeniul contabilitaii, auditului, gestiunii financiare etc

Confidentialitatea presupune ca auditorul sa pastreze confidentialitatea informatiilor dobândite chiar dupa ce se încheie relatia sa cu clientul.

Conduita profesionala: Fata de public, auditorul financiar trebuie sa actioneze corespunzator reputatiei profesiei.

Standardele tehnice: Serviciile auditorului financiar au la baza standarde profesionale relevante si standarde tehnice promulgate de IFAC, organisme profesionale membre sau cu atributii de reglementare, legislatii relevante.

2.3. Aria de aplicabilitate a unui audit

            Aria de aplicabilitate se refera la procedurile de audit presupuse a fi necesare pentru a realiza obiectivul unui audit. Procedurile de audit trebuie determinate de auditor conform Standardelor de Audit, Normele Nationale de Audit, legislatia si reglementarile în vigoare.

2.4 Asigurare rezonabila

Un audit financiar ofera o asigurare rezonabila ca situatiile financiare nu sunt eronate în mod semnificativ. Asigurarea rezonabila este direct legata de acumularea probelor de audit necesare pentru ca auditorul sa deduca, ca nu contin erori semnificative în conturile anuale luate în integralitatea lor. Procesul de audit are limitari inerente care împiedica abilitatea auditorului de a depista erori semnificative cauzate fie de utilizarea testelor si a limitarilor inerente ale sistemului contabil si de control intern fie de rationamentul profesional: strângerea probelor de audit pentru a decide natura, durata si volumul procedurilor de audit, evaluarea estimarilor facute de conducere la întocmirea situatiilor financiare. Pe de alta parte majoritatea probelor de audit sunt persuasive decât conclusive.

2.5. Responsabilitatea prezentarii situatiile financiare

            Auditorul îsi asuma responsabilitatea pentru formarea si exprimarea unei opinii asupra situatiilor financiare. Responsabilitatea pentru întocmirea si prezentarea situatiilor financiare revine conducerii entitatii. Auditul situatiilor financiare nu absolva responsabilitatea conducerii pentru prezentarea si intocmirea lor

 

Teste de autoevaluare

1. Care este scopul si obiectivul unui audit financiar?

2. Enumerati si explicati principiile generale  ale unui audit?

3. Ce este aria de aplicabilitate a unui audit?

4. Care sunt limitarile inerente în procesul de audit?

5. Daca sînteti solicitat de clientul dumneavoastra sa întocmiti situatiile financiare fiind o unitate mica si sa efectuati apoi auditul, a cui revine responsabilitatea întocmirii si prezentarii situatiilor financiare?  Responsabilitatea dumneavoastra ca auditor care este?

III Termenii angajamentului de audit

ISA 210

[3] ofera instructiuni cu privire la :

-acordul auditorului cu clientul în ceea ce priveste termenii angajamentului printr-o scrisoare;

-schimbarea de catre client a termenilor de angajament si raspunsul auditorului având în vedere ca se obtine un nivel mai scazut de asigurare.

            Standardul ofera sprijin auditorului pentru întocmirea scrisorilor de angajament privind auditul situatiilor financiare. Instructiunile cuprind si serviciile conexe. De exemplu pentru serviciile de consultanta fiscala, contabila sau manageriala se întocmesc scrisori distincte fata de cele pentru audit.

            Misiunile de audit statutar sunt definite prin lege. In aceasta situatie scrisoarea de misiune nu este la fel de importanta ca în cazul unui audit contractual.

3.1. Scrisoarea de angajament ; 

3.2. Misiuni de audit recurente (succesive)

3.3 Acceptarea unei schimbari de angajament la cererea clientului

3.1 Scrisoarea de angajament

            Scrisoarea de misiune trebuie pregatita înainte de a începe un audit în interesul ambelor parti, client si auditor, pentru a evita orice neîntelegeri legat de misiune. Scrisoarea confirma acceptarea de catre auditor a misiunii la cererea clientului, si descrie obiectivele, întinderea auditului, responsabilitatile ambelor parti si forma raportului. Forma si continutul scrisorii variaza de la un client la altul. In forma generala o scrisoare de angajament trebuie sa contina urmatoarele elemente: 

§         Obiectivul auditului situatiilor financiare;

§         Responsabilitatea conducerii pentru întocmirea situatiilor financiare;

§         Aria de aplicabilitate cu referiri la legislatia în vigoare, reglementari ale organismelor profesionale, la care auditorul adera;

§         Accesul nelimitat al auditorului la orice documente, înregistrari si informatii solicitate cu privire la audit;

§         Riscul inevitabil ca unele erori semnificative sa nu fie descoperite, deoarece auditul se bazeaza pe teste si limitari inerente legate de sistemul contabil si de control intern;

§         Forma raportului ca rezultat al angajamentului;

De asemeni auditorul poate sa includa în scrisoarea de angajament si alte detalii:

§         Elemente privind planificarea auditului;

§         Dreptul auditorului de a primi o confirmare scrisa din partea conducerii cu privire la declaratiile facute în legatura cu auditul;

§         Descrierea altor rapoarte pe care auditorul le emite catre client;

§         Bazele de calcul pentru onorarii si modul lor de facturare;

§         Acorduri privind implicarea altor auditori si experti pe parcursul auditului, a unor auditori interni si persoane din întreprinderi;

§         Acorduri cu auditorul anterior daca auditul este initial;

§         Referiri la orice contract pentru viitor, încheiate între auditor si client.

In anexa nr.1 este prezentat modelul unei scrisori de angajament

3.2. Misiuni de audit recurente

In cadrul unor misiuni succesive de audit, auditorul  poate decide sa nu emita o noua scrisoare de angajament în fiecare an. Urmatorii factori pot face adecvata expedierea unei noi scrisori:

-modificarea termenilor de audit;

-modificari în structura conducerii clientului;

-schimbari semnificative în evolutia activitatii clientului;

-obligatii legale.

3.3. Acceptarea unei schimbari de angajament la cererea clientului

In situatia în care un client îi solicita auditorului sa schimbe termenii angajamentului, rezultând un grad mai scazut de asigurare, acesta trebuie sa analizeze daca este adecvat sa faca o asemenea modificare. Cererea din partea clientului poate rezulta dintr-o neîntelegere a naturii auditului sau a serviciilor conexe solicitate initial; o restrictie a ariei de aplicabilitate a angajamentului, fie de alte circumstante.

Motivele expuse de client trebuie analizate cu atentie de auditor, precum si implicatiile pe care le au restrictiile asupra ariei de aplicabilitate. O schimbare datorata unor informatii incorecte, incomplete sau nesatisfacatoare sau imposibilitatea auditorului de a obtine suficiente probe de audit adecvate privind creantele, datoriile, nu este rezonabila si deci auditorul nu trebuie sa accepte modificarea angajamentului.

Un alt exemplu în care auditorul nu trebuie sa accepte modificarea unui angajament de audit este atunci când se afla în imposibilitatea de a obtine suficiente probe de audit iar clientul cere schimbarea într-un  angajament de revizuire pentru a evita o opinie de audit cu rezerve sau imposibilitatea de a exprima o opinie. 

 Auditorul nu poate accepta modificarea termenilor misiunii sale fara justificari valabile, astfel el întrerupe misiunea initiala si vede daca, în conformitate cu contractul poate sesiza Consililul de Administratie sau actionarii în legatura cu motivele care l-au determinat sa întrerupa angajamentul.

In situatia în care un client doreste sa schimbe angajamentul de audit într-unul de servicii conexe, auditorul trebuie sa tina cont în plus fata de observatiile anterioare, orice implicatii legale sau contractuale ale modificarii.

Daca auditorul ajunge la concluzia ca exista o justificare rezonabila de modificare a angajamentului si este conforma cu cerintele Standardelor de Audit ce se aplica angajamentului schimbat, raportul emis va fi ca si pentru termenii revizuiti ai angajamentului. Raportul nu va contine referiri la:

-angajamentul initial;

-orice proceduri efectuate în angajamentul initial cu exceptia angajamentului privind procedurile agreate, referiri care vor fi incluse în raport.   

ANEXA nr.1[4]            

Exemplu de scrisoare de angajament pentru efectuarea unui audit

      

Catre Consiliul de Administratie sau conducerea unitatii,

Dumneavoastra prin adresa nr-----din data de----------- ati solicitat  sa efectuam auditul situatiilor financiare pentru anul-------.Suntem încântati sa va confirmam acceptarea acestui angajament prin continutul acestei scrisori.  Auditul pe care îl vom efectua va avea ca obiectiv exprimarea unei opinii din partea noastra asupra situatiilor financiare.

              Noi ne vom desfasura activitatea de audit în conformitate cu Standardele  de Audit general acceptate promovate de   Camera AuditorilorFinanciari din România. Aceste standarde solicita ca noi sa planificam si sa efectuam auditul în scopul de a obtine o asigurare rezonabila ca situatiile financiare nu contin erori semnificative. Un audit include examinarea pe baza de  proceduri, teste a dovezilor privind raportarea si prezentarea situatiilor financiare. Auditul include si examinarea principiilor contabile folosite si a estimarilor semnificative facute de catre conducere, precum si evaluarea prezentarii generale a situatiilor financiare.

Datorita caracteristicii de test si a altor limitari inerente ale oricarui sistem contabil si de control intern, exista un risc inevitabil ca unele erori semnificative sa ramâna nedescoperite.

In plus fata de raportul nostru asupra situatiilor financiare, noi estimam ca va putem oferi o scrisoare separata privind orice carenta semnificativa sistemului de control intern si de contabilitate care ne atrage atentia.

Va reamintim ca responsabilitatea pentru întocmirea situatiilor financiare incluzând prezentarea adecvata a acestora, revine conducerii societatii. Aceasta responsabilitate include mentinerea înregistrarilor contabile adecvate si a controalelor interne, selectia si aplicarea politicilor contabile si supravegherea activelor societatii. Ca parte a procesului de audit vom cere din partea conducerii confirmarea scrisa privind declaratiile facute noua în legatura cu auditul.

Asteptam o colaborare deplina cu echipa dumneavoastra si credem ca aceasta ne va pune la dispozitie orice înregistrari, documentatii si alte informatii care ne vor fi necesare în efectuarea auditului. Onorariul nostru care va fi platit pe masura ce ne desfasuram activitatea, se calculeaza pe baza timpului cerut de personalul stabilit la angajament, plus cheltuieli ce vor fi decontate pe masura ce vor fi efectuate.

Aceasta scrisoare va ramâne valabila pentru anii urmatori , cu exceptia cazurilor când va fi reziliata, schimbata sau înlocuita.

Va rugam sa semnati si sa returnati copia atasata acestei scrisori care ne indica ca este în conformitate cu cerintele dumneavoastra privind angajarea noastra pentru auditarea situatiilor financiare ale firmei dumneavoastra.

                                                                                                                               XYZ&Co



S-a luat la cunostinta în numele societatii ABC de catre

Semnatura

.....

Numele si functia

            Data

Teste de autoevaluare

1.      Care este scopul unei scrisori de angajament?

2.      Care sunt principalele elemente continute într-o scrisoare de misiune?

3.      Care sunt factorii care determina  trimiterea unei noi scrisori de angajament în cazul misiunilor recurente?

4.  In ce conditii auditorul poate schimba un angajament de audit la cererea clientului?

5.  In ce situatii auditorul nu este de acord cu schimbarea termenilor angajamentului de audit?

6.  Vi se solicita de catre un client în calitatea dumneavoastra de auditor independent sa efectuati auditul situatiilor financiare. Incercati dupa modelul din Anexa nr.1 sa redactati o scrisoare de angajament.

IV.              Inregistrarea activitatii de audit -Documentatia ISA 230

  

Obiectivul acestui  standard: Asigurarea ca auditorii probeaza cu documente toata activitatea derulata într-o maniera logica, conform programului si planului de audit.

                Pentru a sustine opinia emisa auditorul trebuie sa documenteze situatiile importante în vederea furnizarii de probe în conformitate cu standardele.

Documentatia înseamna documentele de lucru ale auditorului pregatite de si pentru auditor, pastrate de acesta în cursul efectuarii auditului. Toate documentele de lucru sunt pastrate într-un dosar de audit.

Scopul dosarului de audit:

-         ajuta la planificarea si efectuarea activitatii de audit;

-         ajuta la supravegherea si revizuirea activitatii de audit;

-       înregistreaza probele de audit relevante rezultate din activitatea desfasurata pentru ca auditorii sa-si sustina opinia emisa.

Dosarul standard de audit este indexat pe fiecare sectiune importanta, care la rândul ei indexata detaliat contribuie  trimiterea la informatii aflate la dosar.

4.1. Continutul documentelor de lucru

Documentele de lucru trebuie întocmite la un standard înalt pentru a atinge obiectivul unui audit. Obiectul, continutul si scopul documentelor de lucru  trebuie sa fie cât mai clar cu putinta fara a necesita explicatii suplimentare. Ele se întocmesc pe parcursul derularii activitatii de audit

Dimensiunea documentelor de lucru tine de rationamentul profesional al auditorului, decizia sa de marime a acestora sa fie bazata pe ceea ce ar fi necesar unui alt auditor cu expierenta care nu a avut o legatura anterioara cu acest audit, sa înteleaga activitatea desfasurata si care a fost baza deciziilor luate.  

.           Documentele trebuie sa contina acolo unde este relevant urmatoarele informatii:

§         Structura juridica a societatii si modul ei de organizare;

§         Extrase sau copii ale documentelor, contractelor si procese verbale relevante;

§         Informatii privind sectorul de activitate, mediul economic si legislativ;

§         Probe legate de procesul de planificare si orice modificari ulterioare;

§         Probe privind evaluarea riscurilor inerente si de control intern;

§         Probe privind activitatea de audit intern si concluziile la care auditorul a ajuns;

§         Analize ale tranzactiilor si soldurilor;

§         Analize ale ratelor si tendintelor de viitor;

§         Inregistrarea naturii, coordonarii în timp si gradului de cuprindere ale procedurilor de audit;

§         Detalii ale comunicarilor cu alti auditori, experti sau terte parti;

§         Copii dupa corespondenta cu entitatea, rapoarte catre conducere, note ale declaratiilor conducerii;  

§         Un rezumat al aspectelor semnificative ale auditului, sume implicate, modul de solutionare a exceptiilor sau problemelor neobisnuitedescoperite în timpul auditului;

§         Scrisori de reprezentare din partea conducerii primite de la client;

§         Copii dupa situatiile financiare. 

4.2 Standardizarea  documentelor de audit

Nu este indicat sa se specifice exact continutul si formatul documentelor de lucru, dar pentru o eficienta mai mare a întocmirii si revizuirii lor, auditorii trebuie sa le standardizeze.

§         Documentele de lucru (Foile de lucru) trebuie sa contina urmatoarele informatii:

-numele clientului;

-sfârsitul anului;

-obiectul;

-initialele persoanelor care le întocmesc si revizuiesc

-datele întocmirii si revizuirii;

§         Tabelele trebuie indexate  si cu trimitere la situatiile financiare;

§         Trebuie stabilite clar: munca desfasurata, concluziile, analiza erorilor;

§         Documentele sunt proprietatea auditorului, pastrate la loc sigur pentru a asigura confidentialitatea

4.3.  Dosarul permanent de audit

Contine documente si tabele cu semnificatie permanenta pentru audit. Acest dosar trebuie standardizat prin folosirea unui index corespunzator.

            Dosarul permanent ( P ) cuprinde 6 sectiuni  notate de la  litera  A la F , iar sectiunile la rândul lor cuprind capitole indexate cu cifre care înlesnesc trimiterea la informatiile continute în cadrul dosarului.

            Sectiuni 

PA - Generalitati 

PB - Documente privind controlul intern

PC - Conturile anuale

PD -  Analize permanente

PE -  Documente fiscale si sociale

PF  -  Documente juridice

            Sectiunea PA -Generalitati cuprinde capitolele:

                                      PA1 - Informatii legate de client

                                      PA2- Prezentarea întreprinderii: structura, istoric,activitati

                                      PA3- Organigrama întreprinderii

                                      PA4- Documente legale si statutare ( brosuri, extrase, articole, procese

PA5- Detalii de angajament

PA6-Sistemul contabil

Sectiunea Generalitati este redata în urmatorul tabel:

                                                                         


CLIENT

DOSAR  PERMANENT

SECTIUNEA: GENERALITATI

REF: PA

PAG:

Continut

Ref.

Continut

Ref.

Informatii generale despre client

PA1

Prezentarea întreprinderii

PA2

Organigrama întreprinderii

PA3

Documente legale si statutare

PA4

Detalii de angajament

PA5

Sistemul contabil

PA6

Fiecare sectiune este divizata pe capitole

CLIENT

DOSAR PERMANENT

Sectiunea: Generalitati

REF: PA1

PAG:1

Exercitiul:

Capitol: Informatii generale despre client

Data:

                                                             Generalitati

Denumirea societatii:

Forma juridica:

Data constituirii:

Nr.Registrul Comertului:

Cod Fiscal:

Durata societatii:

Obiect de activitate:

Sediul social:

Telefon:      

Fax

Total bilant:

Capitaluri proprii

Filiale, sucursale

Cifra de afaceri:

Actionari(asociati)

Cenzori:

Expert contabil:

Jurist:

Numar de ore:

Onorarii:

CLIENT                                               DOSAR PERMANENT                                     Ref: PA2

                                                              Sectiunea: Generalitati                                        Pag:                                                                          

                                                              Capitol: Prezentarea întreprinderii                     Data:                                                 

I.                    Prezentarea întreprinderii:

                        Structura:

                        Activitati:

                        Conturile în banca si drepturile de semnatura:

                        Conducerea si restul personalului:

CLIENT                                               DOSAR PERMANENT                           Ref: PA3

                                                              Sectiunea: Generalitati                                   Pag:

                                                              Capitol: Organigrama întreprinderii              Data:  

    Se prezinta organigrama entitatii                                                         

CLIENT                                               DOSAR PERMANENT                           Ref: PA4

                                                              Sectiunea: Generalitati                                   Pag:

                                                              Capitol: Documente legale si statutare          Data:  

-         copii dupa note, extrase din brosuri, ziare

-         rezumate ale proceselor verbale;

-         copii dupa contracte de împrumut

-         copii dupa actul de proprietate sau actul de închiriere

CLIENT                                               DOSAR PERMANENT                           Ref: PA5

                                                              Sectiunea: Generalitati                                   Pag:

    Exercitiul:                                         Capitol: Detalii de angajament                      Data:  

1.         Informatii despre firma:

                        Sediul social:

                        Activitati:

                        Adresa:

                        Cifra de afaceri:

                        Expert contabil:

                        Nr.salariati:

2.         Natura misiunii: Audit extern

3.         Scrisoarea de angajament:

4.         Contract de audit:

5.         Contacte cu auditorii anteriori:

6.                  Criterii de retinut la acceptarea auditului:

                        Control intern nesatisfacator:

                        Contabilitatea condusa incorect:

                        Competenta personalului:

                        Riscuri fiscale, sociale, juridice:

                        Independenta exercitiilor nerespectata:

                        Conflicte între conducatori:

                        Onorarii neplatite:

                        Rezerve repetate:

                        Refuz de certificare 

CLIENT                                               DOSAR PERMANENT                           Ref: PA6

                                                              Sectiunea: Generalitati                                   Pag:

    Exercitiul:                                         Capitol: Sistemul contabil                              Data:  

1.      Sinteza registrelor contabile:

-Registrul Jurnal

-Registrul inventar

-Registrul Carte Mare

-Registrul de mijloace fixe:

-Informatii si detalii legate de asigurare

2.      Sistemul contabil:

-                     Sinteza înregistrarii tranzactiilor în conturi:

-                     Detalii legate de sistemul informatic:

-                     Politici contabile importante:

            -Sisteme si domenii semnificative:          Cumparari:

§         Vânzari:

§         Stocuri:

§         Salarii:

§         Riscuri specifice:

§         Praguri de semnificatie:

CLIENT                                               DOSAR PERMANENT                           Ref: PB

                                                              Sectiunea: Documente privind controlul       Pag:

    Exercitiul:                                                                        intern

1.Rapoarte de control intern

§         Rapoarte cenzori: functia de conducere generala:

§         Controale: Functia comerciala:

§         Controale interne: functia productie

                                                functia aprovizionare

                                                functia personal

                                                functia financiara

                                                functia informatica

                                                functia contabila

                                                functia investitii

§         Documente de control intern

§         Sinteza asupra controlului intern

             

Client

Exercitiul

Dosar permanent

Sectiunea: Conturi anuale

Ref:PC

Pag:

Data:

              Continut                           Ref.

(1)

Continut

Ref.

(1)

Situatiile financiare  pe ultimii

 Trei ani                                          PC1

Raport general pe ultimi trei ani

PC 50

 

Client

Exercitiul:

DOSAR PERMANENT

Sectiunea: Conturi anuale

Ref: PC

Pag:

Data:

Continut

Ref

(1)

Continut

Ref

(1)

Conturile anuale pe ultimii 3 ani

PC 1

Raport general pe ultimii 3 ani

PC 50

Client

Exercitiul

Dosar permanent

Sectiunea: Analize permanente

Capitol: Situatii financiare

Ref:PD

Pag:

Data:

              Continut

2000

%

2001

%

2002

%

Ref.

(1)

 Posturi bilantiere                        

     

                             

PD30

PD41

PD51

           

 




Client

DOSAR PERMANENT

Sectiunea: Fiscal, social

Ref: PE

Pag:

Data:

Continut

Ref

Continut

Ref

Fiscal

Declaratii si anexe in ultimii 3 ani

Documente fiscale

Controale fiscale

Studii  si rapoarte externe

PE 01

PE 02

PE 03

PE 04

Social

Relatii

Documente sociale

Controale sociale

Studii si rapoarte externe

PE 50

PE 51

PE 52

PE 53

Client

DOSAR PERMANENT

Sectiunea: Documente juridice

Ref: PF

Pag:

Data:

Continut

Ref

Continut

Ref

Conducere si control                

Consiliul de ad-tie, cenzori

Lista

 Asociatilor/actionari

 Actiunile

Extrase din procese verbale ale AGA

Alte contracte,                                                                                            conventii, brevete, licente                                    

Extrase din statut

PF 1

PF 2

PF 3

PF 4

PF 5

PF 6

Documente juridice

PF 10

Toate documentele incluse în dosarul permanent de audit trebuie actualizate corespunzator modificarilor semnificative care au avut loc în cadrul unitatii si revizuita în fiecare an. Auditorul poate face proba acestei revizuiri printr-un formular annual de revizuire.

4.4.  Dosarul curent de audit (dosarul exercitiului)

Acest dosar trebuie sa cuprinda toate informatiile relevante pentru fiecare exercitiu financiar aflat în analiza. Data fiind conjunctura în care se efectueaza auditul, nu poate fi data cu precizie ce informatii sa se pastreze în acest dosar.

Se recomanda, ca toate firmele sa standardizeze formatul acestui dosar cu scopul de a facilita controlul si revizuirea acestei activitati. Este eficient ca si dosarul curent de audit sa fie organizat pe sectiuni iar acestea la rândul lor pe capitole , paragrafe.

O atentie deosebita trebuie acordata calitatii si eficientei dosarului curent. Aceste sopuri sunt atinse, daca în dosar sunt incluse numai acele informatii cu semnificatie relevanta. Selectia lor depinde de rationamentul profesional al auditorului. Recomandari de ordin general care pot fi de ajutor profesionistilor sunt evidentiate de organismele profesionale din tara noastra:[5]      

-    datele trebuie actualizate, sa fie oficiale si complete;

-         Se includ numai acele documente, copii, formulare, rapoarte de la client numai în masura în care ele sunt de ajutor pentru întelegere.

-         Analizele situatiilor contabile întocmite de client la care se face referire nu trebuie incluse în dosar daca nu sunt verificate de auditor.

-         Contractele de inchiriere, împrumut, de leasing este suficienta o sinteza a informatiilor semnificative, alaturi de o nota unde sepot gasi si revizui.

Dosarul curent de audit trebuie înteles de orice persoana avizata. Probele de audit trebuie sa vina în sprijinul formulaii opiniei finale de audit.

Toate sectiunile auditului se îndreapta catre rezultatele contabile finale si elaborarea raportului de audit.

Dosarul de audit se divide în sectiuni, capitole si paragrafe, tinând cont de functiile bilantului functional:

-ciclul de finantare, investire :capitaluri proprii (A) si imobilizarile(B)

-ciclul de exploatare: stocuri(C) , clienti si plati în avans(D), creditori si angajamente(E), impozitarea(G);

-ciclul de trezorerie; banca si numerarul(H), actiuni si obligatiuni speculative

-contul de profit si pierdere: cheltuielile si veniturile

-raportarea activitatii de audit;

-revizuirea situatiilor financiare;

-întâlnireacu clientul pentru punctele finale;

-model de raportare al planului de audit. 

     

Sectiunile destinate verificarii detaliate: capitaluri proprii si atrase, imobilizari, stocuri, creante, etc vor fi organizate spre exemplu astfel:

 - Situatia de referinta:  B1; Note principale-descrierea: B2; Tabelul de verificare B3; Proceduri analitice: B4; Proceduri de fond: B5

O standardizare formata functie de rationamentul profesional al auditorului, trebuie aplicata si respectata. Astfel,  foile de lucru prezinta  

·        toate documentele de lucru trebuie notate în coltul din dreapta sus, de exemplu D11 Clienti;

·        toate documentele de lucru trebuie intitulate, semnate, datate de primul auditor si al doilea auditor care face revizuirea;

·        toate tabelele trebuie sa faca trimitere la situatiile contabile finale 

 

Situatia de referinta .Documentele de lucru trebuie intitulate tinând cont de:

·        Numele clientului;

·        Sfârsitul de an financiar;

·        Numele sectiunii, de exemplu: Capitaluri proprii sau Imobilizari

Notele principale din fiecare sectiune de verificare trebuie sa sintetizeze:

·        Obiectivul;

·        Metoda;

·        Rezultatele;

·        Concluzia

Toate ajustarile de audit trebuie sa faca trimitere la tabelul cu ajustari de audit. Majoritatea sectiunilor au un singur test, care poate fi considerat cel mai important care poate furniza cele mai multe probe. Spre exemplu, testul de reconciliere al situatiei financiare din sectiunea creditori.

Modelul sectiunii pentru conturile de Creditori  este redat astfel:      

 

Client:

Morimpex SRL

DOSAR CURENT         Capitol : Creditori

Intocmit de: AS

Data:10.02.2002

E11

Data contabila:31.12.2001

Revizuit de: MS

Data:16.02.2002

Cautarea obligatiilor neînregistrate*

Data

Furnizorul

Valoarea

Data primirii de bunuri si srvicii

31.12.2001

Jurnal de cumparari 

Rezultatul

 5. 01. 2002

Bruno

  5.200.000

22.12.2001

Înregistrat

Satisfacator

 6. 01. 2002

Ana

  8.400.590

23.12.2001

Înregistrat

Satisfacator

 7. 01. 2002

As Audit

30.500.000

12.12.2001

Înregistrat

Satisfacator

 9. 01. 2002

Romplast

21.300.000

04.01.2002

Neînregistrat

Satisfacator

10.01. 2002

Rodiped

  7.000.900

10.01.2002

Neînregistrat

Satisfacator

 13.01.2002

Kira Rom

  8.350.100

13.01.2002

Neînregistrat

Satisfacator

 25.01.2002

Carmen

     987.000

24.12.2001

Înregistrat

Satisfacator

 28.01.2002

Lotus Tr.

87.450.000

08.12.2001

Înregistrat

Satisfacator

04.02.2002

Artrom

   4.550500

07.12.2001

Înregistrat

Satisfacator

05.02.2002

Carpatina

   5.870.000

07.01.2002

Neînregistrat

Satisfacator

* conform cu avizele de expeditie

Sursa: Registrul de plati în numerar pe ianuarie si februarie

           Jurnalul de cumparari pe decembrie2001, ianuarie si februarie 2002 

Obiective: Asigurarea ca soldurile conturilor de creditori sunt complete si ca obligatiile au fost înregistrate la finele anului 2001

Metoda:  S-a folosit un esantion de 10 plati ulterioare sfârsitului de an, luate din registrul de numerar pe 2001 si analizate pentru asigurarea ca:

·        S-a respectat independenta exercitiului-daca bunurile si serviciile au fost primite înainte de perioada sfâesitului de an, ele au fost înregistrate ca obligatii la 31.12.2001;

·        Daca se refera la bunuri si servicii primite dupa sfârsitul anului, acestea nu au fost înregistrate ca obligatii la 31.12.2001.

Rezultate: Toate rezultatele au fost satisfacatoare. Toate obligatiile au fost înregistrate. Se observa din tabelul E11.

Concluzii: Auditorul este multumit ca nu s-au gasit obligatii neînregistrate, referitoare la plati ulterioare sfârsitului de an.

 

Dosarul Exercitiului (E) cuprinde 6 sectiuni: 

            EA : Planificare si rapoarte; gestiune si organizare           

            EB : Aprecierea controlului intern

            EC : Controlul conturilor

            ED : Lucrari efectuate de terti

            EE : Verificari specifice

            EF : Interventii conexe

Sectiunea EA cuprinde urmatoarele capitole:

                        EA1- Sinteza misiunii

                        EA2- Rezumatul ajustarilor

                        EA3- Chestionar de sfârsit de misiune

                        EA4- Chestionar de verificari specifice

                        EA5- Situatii financiare certificate

                        EA6- Evenimente posterioare

                        EA7- Balante si alte documente de sinteza

                        EA8- Plan de misiune

                        EA9- Buget si planificare

                     EA10 - Evidenta timpului

                      EA11- Onorarii

Spre exemplu sectiunea Planificare si Rapoarte, capitolul : Plan de misiune este redat  astfel:

CLIENT:

Data contabila: 31.12. 2001

DOSARUL EXERCITIULUI

Sectiunea:Planificare si rapoarte                                                    

Capitolul: Plan de misiune

Ref:EA8

Pag:

Data:

                                                           Intocmit de :   AS                          Data : 18.01.2002                  

                                                           Revizuit de:    MS                         Data : 24.01.2002

PLAN DE MISIUNE

            1. Prezentarea entitatii:

-denumirea

-sediul social

-capital social si asociati/actionari

-înregistrare

-scurt istoric

-organizare

-consideratii privind obiectul de activitate, piata, concurenta

-conducerea si persoane propuse a fi contactate

            2. Informatii contabile:

-bugete si conturi previzionale

-particularitatile sistemului contabil

-principii contabile

3.Definirea misiunii

-natura misiunii:auditarea situatiilor financiare

-alte misiuni conexe din activitatea entitatii auditate

-principalele conditii pentru realizarea lucrarilor de verificare si control

4.  Sisteme si domenii semnificative:

-cumparari

-vânzari

-stocuri

-clienti

-determinarea pragului de semnificatie

-identificarea functiilor si domeniilor semnificative

-prezentarea zonelor de risc

-identificarea punctelor forte  ale sistemului si a atitudinii conducerii fata de auditul intern

-controale semnificative pe care se poate sprijini misiunea de audit

            5.  Orientarea programului de lucru

-aprecierea auditului intern

-lucrari deosebite

-confirmari de obtinut

-inventare fizice

-asistenta de specialitate necesara: informatica, fiscalitate

-documente de obtinut

            6.   Echipa si bugetul

-numarul si nivelul membrilor echipei

-utilizarea lucrarilor de control ale auditului intern

-determinarea orelor necesare pe feluri de lucrari

-calculul costurilor estimate în functie de expierenta membrilor echipei

-compararea numarului de ore necesare cu limitele stabilite de norme profesionale si justificarea diferentelor

           7.  Planificarea

-repartizarea lucrarilor pe membrii echipei

-datele interventiilor pe etape

-lista rapoartelor, scrisorilor de confirmare si alte documente ce urmeaza a fi emise cu precizarea datelor limita

Asa cum s-a aratat la Dosarul permanent fiecare sectiune din Dosarul exercitiului trebuie dezvoltata, pe capitole, subcapitole si paragrafe .

TESTE DE AUTOEVALUARE

1.      Enumerati motivele constituirii dosarelor de audit

2.Ce informatii trebuie sa cuprinda documentele de lucru?

3.Aratati motivele standardizarr documentelor de audit.

4.De ce este necesara separarea dosarului de audit în  Dosar permanent si Dosar curent?

5.Care este continutul informatiilor din Dosarul Permanent?

6.Ce informatii cuprinde sectiunea Generalitati din Dosarul Permanent? Luati o întreprindere în studiu si completati în foaia de lucru  toate informatiile despre client..

7. Ce capitole cuprinde sectiunea Generalitati?  Completati foile de lucru cu capitolele cuprinse în aceasta sectiune, despre clientul luat în studiu de dumneavoastra. Faceti acelasi lucru pentru toate capitole din Dosarul Permanent.

8. Ce informatii cuprinde Dosarul curent de audit?

9.Ce informatii cuprinde Situatia de referinta? -dar notele principale din fiecare sectiune?

10. Continuati sa realizati toate foile de lucru din Dosarul curent pe fiecare sectiune si capitol

pentru întreprinderea luata în studiul dumneavoastra.

Programul de audit 

            Un program minim de audit este recomandat de Camera Auditorilor din România cu referinte notate de la A la P dupa cum urmeaza[6]:

INDEX

Descriere                                                                                                                    Referinta

  

Lista de verificare a finalizarii angajamentului

A

Revizuirea generala a situatiilor financiare

B

Lista de verificare a documentelor de lucru

C

Observatii finale si întâlnirile cu clientul

D

Confirmarea planului de audit

E

Abordarea auditului

F

Active imobilizate-necorporale si corporale

G

Investitii-plasamente

H

Stocuri si contracte pe termen lung

I

Creante si plati în avans

J

Disponibilitati în conturi la banci sau în casa-credite pe termen lung

K

Creditori si angajamente

L

Impozite si taxe

M

Capital, rezerve si registre cerute de lege

N

Contul de profit si pierdere

O

Cartea Mare si balanta de verificare

P

5.  Frauda si eroare-ISA 240

            Auditorul trebuie sa ia în consiferare riscul de anomalie semnificativa în situatiile financiare cauzate de fraude si erori.

            Frauda - actul voluntar emis de una sau mai multe persoane ce fac parte din conducere, salariati sau terti, care conduce la situatii financiare eronate.

            Sunt considerate ca frauda:

-manipularea, falsificarea sau alterarea contabilitatii sau a documentelor;

-deturnarea activelor;

-înregistrarea de operatiuni fara fundamentare;

-aplicarea incorecta a politicilor de închidere a conturilor;

-ascunderea unor operatiuni asupra contabilitatii sau a documentelor 

 

            Eroarea- desemneaza inexactitati involuntare continute în situatiile financiare, spre exemplu:

-         o eroare de calcul sau de înregistrare în documente si date contabile;



-         omisiuni sau interpretari eronate a faptelor;

-         nerespectarea principiilor contabile

5.1. Responsabilitatea conducerii

Conducerea entitatii este responsabila de prevenirea si detectarea fraudelor si erorilor prin urmarirea sistemului contabil aplicat si de control. Auditul intern reduce riscul de frauda si eroare, dar nu-l poate elimina în totalitate.

5.2. Responsabilitatea auditorului

Planificarea auditului trebuie sa evalueze riscul, ca o frauda sau eroare conduce la anomalii semnificative în situatiile financiare si trebuie sa ceara conducerii explicatii în legatura cu orice frauda sau eroare descoperita. Evaluarea riscurilor conduce auditorul  sa defineasca procedurile de audit, care permit obtinerea unor asigurari rezonabile, ca anomaliile semnificative în situatiile financiare vor fi descoperite. 

            Auditorul nu este si nu poate responsabil de prevenirea fraudelor si erorilor. Evenimentele care pot conduce  la cresterea riscului de frauda si eroare cuprind:

-         probitatea si competenta conducerii  îndoielnica,

-         presiuni în firma din interiorul sau exteriorul ei,

-         operatiuni neobisnuite,

-         dificultati în evaluarea elementelor probante

Auditorul va trebui sa obtina suficiente elemente probante care sa indice ca nici o frauda si eroare care ar putea avea o incidenta semnificativa asupra situatiilor financiare nu s-au produs. 

5.3. Proceduri aplicate de auditor în caz de frauda si/sau eroare

            Auditorul pune în lucru proceduri de audit stabilite în urma evaluarii riscurilor si daca constata posibilitatea unei fraude sau erori trebuie sa analizeze influenta asupra situatiilor financiare. Daca frauda sau eroarea are un un efect semnificativ asupra situatiilor financiare, auditorul pune în lucru proceduri suplimentare. Auditorul trebuie sa ceara explicatii conducerii si sa evalueze daca frauda sau eroarea a fost corect luata în considerare sau corectata în situatiile financiare. Auditorul trebuie sa evalueze consecintele unei fraude sau erori semnificative asupra auditului si a fiabilitatii declaratiilor conducerii. Procedurile modificate sau suplimentare depind de evaluarea facuta de auditor: tipul de frauda sau eroare, probabilitatea producerii lor, probabilitatea ca acestea sa aiba un efect semnificativ asupra situatiilor financiare.

 

5.4 Comunicarea fraudelor si erorilor

Auditorul comunica conducerii rezultatul investigatiilor sale privind:

-existenta unei fraude chiar daca efectul potential asupra situatiilor este neglijabil;

-o frauda sau eroare a fost descoperita.

Daca eroarea sau frauda are consecinte semnificative asupra situatiilor financiare si nu au fost corectate, auditorul trebuie sa exprime o opinie cu rezerve sau refuz de certificare. In situatia în care entitatea nu permite auditorului sa reuneasca suficiente elemente probante pentru a evalua daca o frauda sau eroare  cu efecte semnificative asupra situatiilor financiare, auditorul trebuie sa exprime o opinie cu rezerve sau imposibilitatea exprimarii unei opinii.

Secretul profesional  trebuie sa ramâna un principiu aplicabil, în afara cazului când o reglementare legala o impune . Este recomandabil ca auditorul sa se consulte cu un avocat. 

 Planificarea si orientarea lucrarilor de audit

Planificarea auditului presupune elaborarea unei strategii generale si o prezentare detaliata a naturii, calendarul si  întinderea lucrarilor. Prin planificare se permite acordarea unei atentii deosebite asupra aspectelor semnificative ale misiunii de audit, identificarea problemelor de esenta, realizarea în timp util a activitatii.

Planificarea auditului  ISA 300

Auditorul trebuie sa planifice activitatea de audit astfel încât auditul sa fie efectuat într-un mod cât mai eficient si eficace.

1. Prin "planificare" se întelege construirea unei strategii generale si a unei abordari detaliate în ceea ce priveste natura, durata si întinderea preconizate ale unui angajament de audit. Auditorul planifica efectuarea auditului într-un mod eficient si oportun.

2. Întinderea planificarii va varia în functie de marimea entitatii, complexitatea auditului, experienta pe care auditorul o are cu entitatea si cunostintele auditorului despre afacerea clientului

 Aspectele ce trebuie luate în considerare de catre auditor la elaborarea planului general de audit includ:

a.  Cunostinte despre afacerea clientului

b. Întelegerea sistemului contabil si a sistemului de control intern.

c.  Riscul si pragul de semnificatie

d.  Natura, durata si întinderea procedurilor

e.  Coordonarea, îndrumarea, supravegherea si revizuirea

f. Alte aspecte

Planul general de audit si programul de audit trebuie revizuite

ori de câte ori este necesar pe parcursul derularii auditului.

STANDARDUL DE AUDIT 310 - CUNOASTEREA CLIENTULUI

La efectuarea unui audit al situatiilor financiare, auditorul trebuie sa aiba sau sa obtina cunostinte suficiente referitoare la afacerea clientului, care sa-i permita sa identifice sau sa înteleaga evenimentele, tranzactiile si practicile care, potrivit rationamentului auditorului, pot avea un efect semnificativ asupra situatiilor financiare sau asupra examinarii sau a raportului de audit.

Obtinerea cunostintelor cerute despre client este un proces continuu si cumulat de culegere si evaluare a informatiilor, si de corelare a cunostintelor rezultate cu probele de audit si informatiile din toate etapele auditului. De exemplu, desi informatiile sunt culese în faza de planificare, în mod normal ele sunt îmbunatatite în etapele urmatoare ale auditului, pe masura ce auditorul si asistentii sai afla mai multe despre activitatea clientului.

STANDARDUL DE AUDIT 320 - PRAGUL DE SEMNIFICATIE

"Pragul de semnificatie" este definit în "Cadrul general pentru întocmirea si prezentarea situatiilor financiare", emis de Comitetului pentru Standarde Internationale de Contabilitate, în urmatorii termeni:

STANDARDUL DE AUDIT 400 - EVALUAREA RISCURILOR SI CONTROLUL INTERN

Probe de audit

Auditorul trebuie sa obtina suficiente probe de audit adecvate pentru a fi capabil sa emita concluzii rezonabile pe care sa se bazeze opinia de audit. Probele de audit sunt obtinute printr-o combinatie adecvata de teste de control si proceduri de fond

Scopul probelor de audit este de a obtine informatii necesare pentru ca auditorul sa poata trage concluziile pe care se va baza opinia de audit. Pobele de audit cuprind:

·        Documente primare

·        Inregistrari contabile

·        Informatii din alte surse

Testele de control reprezinta teste efectuate pentru a obtine probe de audit privind proiectarea adecvata si respectiv modul efectiv de functionare a sistemului contabil si de control intern

Procedurile de fond reprezinta testele efectuate pentru a obtine probe de audit in scopul detectarii erorilor semnificative din situatiile financiare si sunt de doua tipuri:

ü      Teste de detaliu ale tranzactiilor si soldurilor

ü      Proceduri analitice

Suficienta si gradul de adecvare sunt legate intre ele si se aplica probelor de audit obtinute atat prin teste de control cat si prin proceduri de fond.

Suficienta reprezinta masura cantitatii probelor de audit , respectiv cantitatea de informatii obtinuta prin teste de conformitate si proceduri de fond pe care auditorul le aplica pe parcursul desfasurarii misiunii de audit, iar gradul de adecvare reprezinta masura calitatii probelor de audt a relevantei lor prin pentru o abumita asertiune a conducerii respectiv gradul de incredere si fiabilitate (siguranta).

Credibilitatea probelor de audit este influentata de sursa lor:

§         Interna - obtinuta de la entitatea auditata

§         Externa- obtinuta de la terti ; exemplu: confirmarea primita de la terti

Si de natura lor:

§         Vizuala: este proba cea mai sigura in cazul confirmarii existentei bunurilor si mai putin sigura in cazul stabilirii sursei de provenienta, a proprietarului sau valorii acestora

§         Documentara: se prezinta sub forma de documente justificative emise de entitatea auditata sau documente generate de auditor sau terti

§         Orara - este considerata mai putin sigura , caz in care auditorul trebuie sa realizeze confirmarea prin documente

§        

Proceduri pentru obtinerea probelor de audit

Auditorul poate obtine probe de audit prin una sau mai multe proceduri de audit;

1.      Inspectia

2.      Observatia

3.      Investigatia

4.      Confirmarea

5.      Calcule si proceduri analitice

1.      Inspectia consta in examinarea inregistrarilor, documentelor sau imobilizarilor corporale. Inspectia inregistrarilor si documentelor furnizeaza probe de audit cu credibilitate variate ce depind de natura si sursa lor precum si de sursa lor si functionarea efectiva a controlului intern in timpul procesarii informatiilor. Sunt trei categorii de probe de audit documentare:

a.       Probe de audit cu caracter documentar elaborate si pastrate de terte parti

b.      Probe de audit cu caracter documentar elaborate de terti si pastrate de catre entitate

c.       Probe de audit cu caracter documentar elaborate si pastrate de entitate

Inspectia imobilizarilor corporale furnizeaza probe de audit credibile in ceea ce priveste existenta lor dar nu in mod referitor si la proprietate sau la valoarea lor.

     2. Observatia   consta urmarirea unui proces sau a unei proceduri care este efectuata de altii, exemplu: observarea de catre auditor a inventarierii stocurilor de catre personalul entitatii sau a efectuarii unor proceduri de control care nu genereaza probe de audit.

     3. Investigatia consta in obtinerea de informatii de la persoanele care le poseda fie din interiorul fie din afara entitatii. Investigatiile pot fi:

        - cereri de informatii oficiale in scris adresate unor terte parti 

        - intrebari orale adresate persoanelor din interiorul entitatii.

    4. Confirmarea: consta in raspunsul la o investigatie pentru a corobora informatiile continute in inregistrarile contabile

    5. Calculul consta in verificarea acuratetii aritmetice a documentelor sursa si a inregistrarilor contabile sau in efectuarea de calcule independente.

        Proceduri analitice constau din analiza indicatorilor si a tendintelor semnificative, incluzand investigarea fluctuatiilor si a relatiilor care sunt inconsecvente fata de alte informatii relevante

Probele de audit sunt completate cu instructiuni suplimentare  in ceea ce priveste anumite valori specifice din situatiile financiare, precum:

- participarea auditorului la inventarierea stocurilor

- confirmarea creantelor

- investigatii privind litigiile si revendicarile

- evaluarea si prezentarea investitiilor pe termen lung

- informatii pe segmente

Auditorul trebuie sa aplice procedurile analitice în cadrul etapelor de planificare si de revizuire generala ale auditului.

Procedurile analitice pot fi aplicate si în cadrul altor etape.

"Procedurile analitice" constau în analizarea indicatorilor si a tendintelor semnificative, incluzând investigarea acelor fluctuatii si relatii care nu sunt consecvente cu alte informatii relevante sau care se abat de la valorile asteptate.

Procedurile analitice includ luarea în considerare a comparatiilor dintre infor­matiile financiare ale unei entitati si:

·         Informatiile comparabile aferente perioadelor anterioare;

·         Rezultatele anticipate ale entitatii, cum ar fi prognozele si previziunile, sau estimarile auditorului, cum ar fi o estimare a amortizarii;

·         Informatiile referitoare la un sector de activitate similar, cum ar fi compararea indicatorului vânzarilor unei entitati cu media pe ramura sau cu alte entitati comparabile ca dimensiune, apartinând aceleiasi ramuri.

Utilizarea tehnicilor statistice si a programelor informatice in cadrul aplicarii procedurilor analitice

Scopul tehnicilor statistice: confera o relevanta mai mare procedurilor analitice. Aplicatiile informatice simplifica calculele cu si fara caracter statistic.

Metode statistice utilizate in procedurile analitice:

  1. analiza regresiva aplicata cu scopul de a evalua caracterul rezonabil al sold inregistrat  prin raportarea (regresiunea) totalului sau la alte informatii relevante. De exemplu , auditorul poate considera ca totalul cheltuielilor privind vanzarile ar trebui raportat la totalul vanzarilor, la cheltuielile privind vanzarile anului precedent si la numarul de angajati comerciali. In acest caz auditorul va aplica analiza regresiva pentru a determina prin calcule statistice o valoare estimativa a cheltuielilor privind vanzarile si o va compara pe aceasta din urma cu sumele inregistrate in contabilitate.
  2. Indicatori financiari fundamentali- utilizati in planificarea activitatii si a verificarii finale a situatiilor financiare auditate.
    1. Solvabilitatea pe termen scurt
  • Lichiditatea generala   =                    active curente

                                                          datorii curente

  • Lichiditatea imediata = mijloace banesti + echivalente de numerar + creante -clienti nete

Lichiditatea restransa = mijloace banesti + echivalente de numerar

                                                                      Datorii curente

    1. Lichiditatea pe termen scurt - scop: convertirea activelor curente mai putin lichide in mijloace banesti masurata prin indicatorii de lichiditate pe termen scurt. Cei doi indicatori ai vitezei de rotatie - pentru creante si stocuri - sunt utili auditorilor. Tendinta de evolutie a vitezei de rotatie a creantelor clienti ese utilizata in evaluarea caracterului rezonabil al provizioanelor privind creantele incerte, iar cea a stocurilor pentru identificarea unei eventuale probleme de uzura morala a stocurilor.

  • Viteza de rotatie a creantelor =                      vanzari nete

Calcularea marimii esantionului

Factorul de evaluare a riscului se bazeaza pe evaluarea riscului inerent facuta de auditor la nivelul intregii societati sau la cel al soldului contului. Testul de mai jos aloca factorul de evaluare a riscului dupa cum urmeaza:

                                 

                                                                                    Riscul soldului

                                                                                    Contului mediu

   Riscul de societate                                                                                 

Scazut

Mediu

Ridicat

Scazut

1.2 (20)

1.5 (25)

1.8 (30)

Mediu

1.5 (25)

1.8 (30)

 2.1 (35)

Ridicat

1.8 (30)

2.1 (35)

 2.5 (40)

Pentru o societate cu un risc scazut la nivel de entitate si un risc ridicat la nivelul soldului conturilor de clienti se va folosi un factor de 1,8 pentru testarea tuturor conturilor de clienti.

Cifrele din paranteze reprezinta numarul maxim de elemente care se  selecteaza din populatia reziduala, determinata de riscul de societate si cel al soldului contului (a se vedea mai jos)

Esantionarea conturilor din bilant

Punctul de plecare in  determinarea esantionului este calcularea erorii tolerabile. Aceasta reprezinta eroarea maxima de populatie pe care auditorii sunt dispusi sa o accepte si totusi considerand ca obiectivele de audit s-au indeplinit. Intr-un model de eroare tolerabila se stabileste nivelul elementelor cu cea mai mare valoare. Toate elementele peste eroarea tolerabila sunt testate. Eroarea tolerabila se calculeaza astfel :

Eroarea tolerabila      =      Pragul de semnificatie

                                              Nivelul riscului inerent 

De retinut este faptul ca esantionarea se refera doar la populatia cu o valoare a tranzactiilor scazuta si cu solduri mai mici decat eroarea tolerabila.Elementele cu valoare ridicata sunt testate 100%. Din aceleasi considerente sunt excluse din populatia reziduala alte solduri si tranzactii. Auditorul trebuie sa foloseasca rationamentul sau profesional pentru a determina elementele semnificative. Un exemplu il constituie soldurile creditoare si soldurile vechi din lista debitorilor. Esantionarea se va aplica doar populatiei reziduale. Aceasta se calculeaza astfel:

Populatia reziduala =   Populatia totala - Nivelul elementelor cheie cu o valoare ridicata   

Marimea esantionului propusa pentru populatia reziduala va fi :

Marimea esantionului   =  Populatia reziduala              x         Factorul de risc ajustat

                                             Prag de semnificatie

Esantionarea contului de profit si pierdere

Eroarea tolerabila si cea reziduala sunt calculate in acelasi mod. In schimb factorul de risc inerent este redus la jumatate acolo unde s-au efectuat teste de detaliu. Pentru revizuirea analitica si testele de control pot fi folosite reduceri suplimentare in mod similar cu reducerile pentru bilant. Calculul marimii esantioanelor din populatia reziduala este:

Marimea esantionului  =   Populatia reziduala              x         Factorul de risc inerent 

                                             Prag de semnificatie

Atunci când planifica si efectueaza proceduri de audit si când evalueaza rezultatele acestora, auditorul trebuie sa ia în considerare adecvarea utilizarii de catre conducere a principiului continuitatii activitatii care sta la baza întocmirii situatiilor financiare.

Responsabilitatea conducerii

Principiul continuitatii activitatii este unul fundamental pentru elaborarea situatiilor financiare. În baza acestui principiu, o entitate este privita de regula ca având o continuitate a activitatii sale în viitorul previzibil, neavând nici intentia si nici nevoia de a fi lichidata, de a-si suspenda activitatea sau de a cauta protectie fata de creditori potrivit legislatiei.

PREZENTAREA SECTIUNILOR DIN CADRUL NORMELOR MINIMALE DE AUDIT LEGATE DE PLANIFICAREA ACTIVITATII DE AUDIT ( exemplu practic de calcul al pragului de semnificatie, determinarea valorii esantionului, revizuirea analitica, principiul continuitatii).

Ř       PREZENTAREA SI MODUL DE DOCUMENTARE A SECTIUNII E;

Ř       PREZENTAREA SI MODUL DE DOCUMENTARE A SECTIUNII F

o        Calculul pragului de semnificatie - sectiunea F0;

o        Calculul esantionului - sectiunea F1, F2, F3;

o        Revizuirea analitica - sectiunea F test 1c;

o        Principiul continuitatii activitatii - sectiunea F test 1d.

Auditorul trebuie sa cunoasca întreprinderea pentru  a orienta si planifica misiunea de audit. Cunoasterea întreprinderii are ca obiectiv identificarea riscurilor  care ar avea o influenta semnificativa asupra situatiilor financiare. Astfel se poate determina natura, întinderea controalelor pe baza pragului de semnificatie. Organizarea auditului are ca scop atingerea obiectivelor de audit în timp util.

Planul de audit este stabilit în functie de caracteristicile întreprinderii, complexitatea misiunii de audit, tehnicile utilizate, pentru a permite elaborarea programului de lucru.

Planul de audit contine urmatoarele elemente:

a)      Cunoasterea generala a întreprinderii;

b)      Riscul si pragul de semnificatie;

c)      Natura, calendarul si întinderea procedurilor de audit;

d)      Coordonarea, conducerea, supervizarea si revederea.

a) Cunoasterea generala a întreprinderii presupune: caracteristicile si factorii economici obiectul de activitate, natura activitatii, principalii clienti si furnizori, schimbarile care au intervenit de la ultimul audit, organizarea si structura actionariatului, politici generale: financiare, comerciale, sociale, perspective de dezvoltre, aprecieri asupra managementului si competenta acestuia.

   A1.Sistemul contabil si de control intern: cunoasterea de catre auditor a politicilor de închidere a conturilor, modul de aplicare a principiilor contabile, cunoasterea procedurilor interne de control intern si analiza sistemului informatic. Intelegerea sistemului contabil este necesara pentru a determina daca exista un control intern pe care sa se bazeze auditorul in evaluarea riscului de control.

    A2. Schematizarea informatiilor financiare : cifra de afaceri, costul vanzarilor, profitul brut si net ; valoarea activelor imobilizate, stocurile, creantele, disponibilitatile, datoriile, toate aceste valori comparate cu anul precedent. Concluziile acestor comparatii trebuie sa raspunda la urmatoarele intrebari: daca valorile pe ansamblu par rezonabile si daca valorile individuale sunt rezonabile.

            Scopul acestor informatii este de a identifica erorile probabile din aceste valori provizorii si elementele care necesita investigatii suplimentare .

Indicatorii cetrebuie calculati sunt:

·        Rata rentabilitatii veniturilor (RRV)

            rrv = (Profit brut : Venituri totale) x 100

·        Rata rentabilitatii capitalului (rrc)

rrc = (Profit brut :Capital propriu) x 100

·        Perioada de colectare a creantelor (pcc)

pcc = (Debitori comerciali :Vanzari) x 365

·        Perioada de achitare a datoriilor comerciale (padc)

padc = (Creditori comerciali : Achizitii) x 365

·        Rata generala a indatorarii (rgi)

rgi = Datorii totale : Capital propriu

·        Solvabilitatea patrimoniala (sp)

sp = Capital propriu : ( Capital propriu + Crdedite bancare)

·        Solvabilitatea generala (sg)

sg = Active circulante : Datorii curente

·        Solvabilitatea imediata (si)

si = (Active circulante - stocuri) : Obligatii 

 A3. Efectuarea unei evaluari preliminare a principiului continuitatii activitatii- trebuie analizate situatia lichiditatilor si surselor viitoare de finantare ; bugetul si informatiile prognozate fluxul de numerar in general

b) Riscul si pragul de semnificatie. Auditorul evalueaza riscurile inerente si riscurile legate de control. Exista trei categorii de riscuri:

-riscuri legate de situatia economica si financiara a întreprinderii: elemente susceptibile de a pune în discutie continuitatea exploatarii, indicatori de echilibru precari, sectorul de piata în declin, climatul social etc.

-riscuri ce privesc organizarea generala a întreprinderi: rotatia cu frecventa a personalului, absenta unor proceduri administrative, delegarea responsabilitatilor pe fiecare persoana salariata, lipsa unui control asupra bugetului si a auditului intern.

-riscuri legate de atitudinea conducerii cu privire la problemele contabile, financiare si administrative.

            Identificarea domeniilor si sistemelor semnificative conduce auditorul sa defineasca si sa stabileasca praguri de semnicatie pentru fiecare

B1. Auditorul trebuie sa se sigure ca efectul posibilelor fraude sau erori este luat in considerare

B2. Evaluarea riscului existentei unor tranzactii semnificative cu partile afiliate neprezentate

B3. Documentarea evaluarii riscului de audit , riscului inerent , de control si de nedetectare       

Pragul de semnificatie trebuie analizat in doua etape:

a. la planificarea intinderii testelor de audit Se calculeaza avand in vedere ponderile din totalul activelor, cifra de afaceri si profitul inainte de impozitare.

Nivelul pragului de semnificatie este stabilit intre cel mai mic si cel mai mare dintre factorii calculati.

            b. la  exprimarea opiniei asupra conturilor finale, bazat pe efectul ajustarilor potentiale asupra rezultatelor. Acest nivel trebuie utilizat daca domeniile de incertitudine sau dezacord din situatiile financiare sunt suficient de semnificative astfel incat sa impuna o opinie cu rezerve in cazul in care incertitudinea sau dezacordul nu poate fi rezolvat.  



[1] O.U.G. nr.90/2008 privind activitatea de audit  statutar

Camera Auditorilor din Romania,  Audit financiar 2006, Standarde, Codul privind conduita etica si profesionala, ,Ed. Ericson, 2007

Camera Auditorilor din Romania, Norme Minimale de Audit, Ed.Economica, 2001

[2] Standarde de Audit

[3] Standard International de audit

[4] Standardul  de Audit 300, , pag.250, CAFR -IFAC, Audit financiar 2006, Standarde, Codul etic

·         Camera Auditorilor din România, Norme minimale de audit, Ed.Economica,2001

[6] Norme minimale de audit, 2001, pag.127













Document Info


Accesari: 18010
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )