Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































Proiect finante - Creditul

Finante












ALTE DOCUMENTE

Investitii în instrumente financiare si valori mobiliare
CADRANUL BANILOR
Achizitia intracomunitara
Auditul Financiar
CONSTITUIREA SI FUNCTIONAREA UNEI SOCIETATI COMERCIALE - S.C.CEREALE S.A
Analiza fluxurilor de trezorerie
CLASA 3 - CONTURI DE STOCURI SI PRODUCTIE IN CURS DE EXECUTIE
Finante publice - Dubla impunere juridica internetionala (DIJI)
Notiunea de resurse financiare publice si structura acestora
FUNCTIA DE CENTRU VALUTAR

I. Creditul, produs bancar principal al Egnatia Bank (Romania) SA

1.1 Creditul. Elementele si trasaturile creditului



Notiunea de credit, din punct de vedere etimologic, îsi are originea în cuvântul latin "creditum-credere"care înseamna "a crede", "a se increde" sau "a se avea încredere", etimologie care evidentiaza elementul psihologic determinant pentru a exista operatiunea de împrumut si anume "încrederea" reciproca a participantilor la înfaptuirea unei astfel de operatiuni .

În literatura de specialitate au fost formulate mai multe opinii cu privire la notiunea de credit .

O definitie sintetica este data de profesorul W. Sombrat care aprecia ca: "Creditul este puterea de cumparare, fara a detine numerar". De asemenea o definitie lapidara a creditului este data de profesorul C. Gide care defineste creditul ca fiind "schimbul unei bogatii prezente contra unei bogatii viitoare".

Profesorul F. Leitner da o definitie mai detaliata a notiunii de credit care este potrivit opiniei sale un "act economic care face sa nasca în favoarea unui individ un drept de a dispune de bunurile sau serviciile puse la dispozitia lui de un alt individ, în cadrul termenului pentru care a fost acordat".

În opinia profesorului V. Stanescu "este vorba de cedarea unei sume de bani, efectuata întru-un moment dat, din partea unui subiect economic, cu obligatia pentru acesta din urma de a restitui mai târziu, la un termen fixat, suma primita, plus o suma de bani care se cheama interes sau dobânda". Profesorul A. Page defineste creditul ca fiind "schimbul unei valori monetare prezente contra unei valori monetare viitoare".

Spre deosebire de împrumut, al carui obiect îl constituie întotdeauna un bun ce urmeaza a fi restituit în forma sau în substanta sa, creditul este un împrumut în moneda, moneda reprezentând o marfa cu rol de echivalent general. Pornind de la mecanismul de realizare a creditului , acesta ar putea fi considerat ca un schimb de moneda, între momentele schimbului intercalându-se factorul timp.

Asadar putem defini creditul ca fiind operatiunea prin care se iau in stapânire imediata resurse, în schimbul unei promisiuni de rambursare viitoare, în mod normal însotite de plata unei dobânzi ce remunereaza pe împrumutator.

Operatiunea priveste doua parti. O parte acorda creditul, iar cealalta îl primeste, sau altfel spus se îndatoreaza.

Relatii de credit au existat si in economiile premonetare, însa este evident ca, în ansamblul lor, relatiile de credit de astazi nu pot aparea decât sub forma monetara.

Operatiunile de credit pot interveni într-o gama ampla de la relatii între indivizi sub forma unor acorduri personale simple, pâna la tranzactiile formalizate ce se efectueaza pe piete monetare sau financiare foarte dezvol­tate si formulate în cadrul unor contracte complexe. O parte importanta a relatiilor de credit priveste mobilizarea capitalurilor disponibile si a economiilor.

Partile implicate, tipul de instrumente utilizate si conditiile în care creditul este consimtit, sunt extrem de diverse si în continua evolutie. Dispozitivul institutional variaza de asemenea, de la tara la tara. Esential ramâne însa acelasi lucru: o valoare actuala se transmite de un creditor (investitor sau împrumutator) unui debitor (împrumutat) care se angajeaza sa-l ramburseze, dupa un timp, în conditiile specificate în acordul de credit, în cadrul caruia debitorul promite, de asemenea, a plati dobânda pentru a remunera pe creditor.

n amplitudinea sa, esenta raportului de credit se dezvaluie prin analiza trasaturilor caracteristice.

Pentru evidentierea caracteristicilor creditului este necesara prezentarea elementelor incluse în relatiile de credit, astfel :

Subiectele raportului de creditare (creditorul si debitorul)

Acestea prezinta o mare diversitate în ce priveste apartenenta la structurile social-economice, motivele angajarii în raport de credit si durata angajarii sale, astfel ca ierarhizarea acestor laturi, în amanunt, este dificila.

O apreciere generala asupra naturii participantilor la procesul de credi­tare (creditori si debitori), contureaza trei categorii principale si de ampla cuprindere: întreprinderile, statul si populatia.

Raportul de credit implica primordial redistribuirea unor capitaluri aflate în stare de disponibilitate, ceea ce presupune preexistenta unor procese de economisire sau acumulari monetare.

Se afirma, preponderent, în calitate de creditori, întreprinderile, care, pe de o parte, manevreaza importante disponibilitati monetare, din circuitul carora au loc considerabile degajari cu caracter temporar ce pot fi angrenate în procesul de creditare. Pe de alta parte, întreprinderile, prin repartizarea profitului, constituie fonduri si rezerve, remunereaza actionarii, fapte ce majoreaza global capacitatea de creditare a economiei mondiale.

Cresterea veniturilor populatiei prin angajarea masiva în procesele economice, prin nivelul înalt al productivitatii muncii si prin amplitudinea spiritului de prevedere si economisire, caracteristici ale evolutiei contem­porane în toate tarile dezvoltate, a facut din populatie un factor major în desfasurarea raporturilor de credit, în primul rând, în postura de creditor, în tarile dezvoltate, aportul populatiei în formarea resurselor de creditare tinde sa-1 ajunga pe cel al întreprinderilor.

Aceste tendinte de crestere absoluta si relativa a economiilor populatiei caracteristica raporturilor de credit în toate tarile dezvoltate pun noi probleme optimizarii procesului de mobilizare si utilizare a acestor economii. Pe acest fundal se desfasoara modificari calitative printre care transformarea economiilor din disponibilitati monetare în economii financiare, fapt ce influenteaza radical activitatea intermediarilor, bancile.

n calitate de debitori alaturi de întreprinderi si populatie se afirma amplu, în toate tarile dezvoltate, statul.

Daca pentru celelalte tari dezvoltate participatiile cantitative pot diferi, factorii care le genereaza si tendintele lor prezinta grade mai mari sau mai mici de similitudine.

Promisiunea de rambursare, element esential al raportului de credit presupune riscuri, si necesita, în consecinta, adesea, angajarea unei garantii.

În raporturile de credit, riscurile probabile sunt:

- riscul de nerambursare ;

- riscul de imobilizare.

Riscul de nerambursare consta în probabilitatea întârzierii platii sau incapacitatii de plata datorita conjuncturii, dificultatilor sectoriale sau deficientelor împrumutatului.

Pentru prevederea riscului trebuie sa se analizeze temeinic împrumutatul prin prisma cerintelor respectarii raportului de credit sub diverse aspecte: umane (competenta, moralitate), economice (situatia internationala, nationala, cadrul profesional), financiare (situatia financiara, îndatorarea existenta, capacitatea de rambursare), juridice (forma juridica, legaturile juridice cu alte întreprinderi).

Se poate actiona pentru diviziunea riscului prin colaborari cu alte institutii de credit. Evident, prevenirea riscului este strict legata de procedurile de garantare a împrumutului .

Riscul de imobilizare survine la banca, sau la detinatorul de depozite, care nu este în masura sa satisfaca cererile titularilor de depozite, din cauza unei gestiuni nereusite a creditelor acordate. Efectele negative ale unei asemenea situatii care afecteaza major pe deponent pot fi prevenite prin administrarea judicioasa a depozitelor si creditelor de catre banci; angajarea de credite pe baza hârtiilor de valoare, mobilizarea efectelor (la piata monetara), prin rescont si alte operatiuni.

Creditele care se acorda, de regula, prin banci, angajeaza fonduri ce nu apartin bancii. De aici necesitatea, în scopul unei ferme gestiuni a fondurilor ce îi sunt încredintate, ca bancherul sa-si întareasca pozitia sa de creditor prin garantii personale sau reale.

Garantia personala este angajamentul luat de o terta persoana de a plati, în cazul în care debitorul este în incapacitate.

În cazul garantiei simple, garantul are dreptul de a discuta asupra îndeplinirii obligatiei sale, de a cere executarea primordiala a debitorului si, în cazul în care exista mai multi garanti, sa raspunda numai pentru partea sa.

În cazul garantiei solidare garantul poate fi tras la raspundere pentru a plati, concomitent, sau chiar înaintea debitorului, daca aparent prezinta conditii preferabile de solvabilitate.

Garantiile reale cuprind retinerea, gajul, ipoteca si privilegiul .

Dreptul de retinere asigura creditorului posibilitatea de a retine un bun corporal, proprietate a debitorului atât timp cât el nu a fost achitat integral. Pentru aceasta trebuie îndeplinite anumite conditii: bunul corporal detinut de creditor sa aiba o legatura cu creanta, iar creanta trebuie sa fie certa si exigibila.

Gajarea este actul prin care debitorul remite creditorului un bun în garantia creditului, gajul. Gajarea poate avea loc cu sau fara deposedare. Daca gajarea are loc fara deposedare, creditorul primeste un titlu de recunoastere a gajului care face obiectul publicarii (de pilda gajarea fondurilor de comert).

Creditorul titular al gajului are, în virtutea gajarii, anumite drepturi: de preferinta (de a fi platit înaintea altora, în cazul vânzarii bunului ce reprezinta garantia), de urmarire (daca se schimba proprietarul), de retinere (pastrarea obiectului gajului) si de vânzare (vânzarea în justitie a bunului gajat).

Ipoteca este actul prin care debitorul acorda creditorului dreptul asupra unui imobil, fara deposedare si cu publicitate, conferind creditorului dreptul de preferinta si dreptul de urmarire. Ea poate fi legala (prevazuta de lege), convenita (consimtita prin contract) sau juridica (acordata de organele judecatoresti).

Privilegiul este dreptul conferit prin lege unor creditori de a avea prioritate în a fi platiti atunci când dispun de o garantie asupra unei parti sau asupra totalitatii patrimoniului debitorului .

Creditorul privilegiat dispune de dreptul de preferinta si de dreptul de urmarire

Privilegiile pot fi generale si speciale, respectiv mobiliare si imobiliare.

Oricare ar fi garantiile oferite, creditorul nu poate sa piarda din vedere ca o buna garantie nu trebuie sa fie decât o precautie suplimentara, si nu un suport al unui risc mai mult decât probabil.

Decizia creditorului trebuie sa se întemeieze pe totalitatea însusirilor calitative ale debitorului, ale patrimoniului sau, si a modului de admi­nistrare si nu numai pe cele ce se desprind din aprecierea garantiilor.

Trebuie subliniat ca, în caz de necesitate, transformarea garantiilor în bani presupune pentru creditor eforturi si cheltuieli suplimentare si implicit imobilizari îndelungate ale fondurilor. Toate acestea deturneaza creditorul respectiv pe bancher, din preocuparilor sale obisnuite, si î 10210x238k i aduce prejudicii, ce nu întotdeauna pot fi comensurate valoric si, pe aceasta cale, recuperate.

Creditorul, respectiv bancherul, este interesat, în primul rând de deru­larea normala a procesului de creditare si mai putin de anomaliile acestuia, chiar daca acestea îi aduc unele recompense.

Termenul de rambursare ca trasatura specifica a creditului are o mare varietate. De la termene foarte scurte (24 ore, termen practicat între banci pe piete monetare) si încheindu-se cu termene de la 30 la 50 de ani (în solutii recente pentru împrumuturi privind constructia de locuinte).

Pentru creditele pe termen scurt, credite acordate întreprinderilor, sau credite de consum, este caracteristica rambursarea integrala la scadenta.

Creditele pe termen mijlociu si lung implica adesea rambursarea esalonata, fapt ce înseamna ca, pe parcurs, la termene stabilite, lunare, trimestriale etc., odata cu platile cuvenite pentru dobânzi se ramburseaza o parte din împrumut (principal).

Experienta a aratat ca atunci când creditele, prin natura lor pe termen lung, s-au acordat în conditii în care se plateau periodic numai dobânzile, rambursarea principalului urmând a fi facuta integral la termenul stabilit (ca în SUA înainte de 1929), s-au creat premise pentru lipsa de raspundere în domeniul creditului, ceea ce a contribuit la aparitia fenomenului de incapacitate de plata a debitorilor si falimentul institutiilor de credit, pe scara larga.

Dobânda este o caracteristica esentiala a creditului

În acordurile de credit s-a încetatenit clauza dobânzii fixe. Respectiv dobânda cuvenita în cadrul acordului de credit este acceptabila pentru ambele partia, pentru întregul împrumut si pe toata durata creditului.

În conditiile presiunii inflationiste accentuate din anii 70, s-a instituit regimul dobânzilor variabile (sensibile) situatie în care dobânzile se modifica periodic (de regula semestrial) functie de nivelul dobânzii pe piata (nationala sau internationala).

Acordurile de credit pot prevedea aditionarea dobânzii cuvenite si plata integrala la încheierea contractului (situatie practicata mai ales pentru hârtiile de valoare, obligatiuni ale întreprinderilor, statului sau bancilor si societatilor financiare).

Tranzactia. Acordarea creditului

Creditul poate fi consimtit în cadrul unei tranzactii unice; acordarea unui împrumut, vânzarea unei obligatiuni, angajarea unui depozit .

În ultimul timp s-a dezvoltat sistemul de credit deschis, în cadrul caruia împrumuturile efective intervin la intervale liber alese de debitor. Cartile de credit sunt modalitatile cele mai raspândite pentru aceasta forma.

Consimtirea tranzactiei, respectiv acordarea creditului, este un act de mare importanta, în vederea caruia creditorul trebuie sa-si asigure o buna informare si documentare pentru minimizarea riscului. În acest sens bancile îsi creaza un cadru propriu de informare si documentare, sau apeleaza la agenti specializati, care au pus la punct un sistem de notatie complexa , reunit într-o formula literala sau numerica destinata a releva gradul de risc decurgând din caracteristicile creditului si, mai ales ale debitorului.

Consemnarea si transferabilitatea

Acordurile de credit sunt consemnate, în marea lor majoritate, prin înscrisuri, instrumente de credit, a caror forma de prezentare implica aspecte multiple si diferentiate.

Esential în aceste instrumente este obligatia ferma a debitorului privind rambursarea împrumutului, respectiv dreptul creditorului de a i se plati suma angajata. Implicit, prin intermediul transferului instrumentului de credit se realizeaza cesiunea creantei, respectiv a dreptului de a încasa suma înscrisa în instrumentul de credit, precum si veniturile accesorii.

Negocierea instrumentelor de plata si a creantelor ce sunt reprezentate au loc:

direct între investitori;

în cadrul pietelor de capital si financiare.

De regula, transferul direct este desfasurat în cadrul raporturilor directe de credite sau între banci privind circulatia cambiei (scontare si rescontare), a cecului etc., în timp ce obiect al pietelor financiare sunt obligatiile statului (bonuri de tezaur în principal) sau ale întreprinderilor precum si alte hârtii de valoare similare.

Transferabilitatea instrumentelor de credit si deci transferul acordurilor de credit de la un beneficiar la altul (de la un creditor la altul) este, în primul rând, o expresie a lichiditatii portofoliului de creante, posibilitatea pentru fiecare creditor de a transforma creanta în bani, potrivit unei necesitati sau unei noi optiuni .

În practica bancara, transferabilitatea are un loc important, deoarece permite asigurarea utilizarii fluxurilor firesti de constituire si utilizare a capitalurilor temporar disponibile .

Prin creditare, bancile folosesc, într-o prima etapa, capitalurile temporar disponibile mobilizate de ele, urmând ca, într-o etapa urmatoare, sa recurga la concursul altor fluxuri de capital existente sau create de banca de emisiune si alte banci, prin operatiile de recreditare.

1.2 Tipuri de credite

În economia de piata raporturile de credit sunt considerabile, în dimensiunile lor, si multiple, în varietatea lor. În aceste conditii orice categorisire a acestor raporturi poate fi considerata discutabila prin criteriile utilizate sau prin gradul de cuprindere. Se utilizeaza totusi mai multe criterii semnificative de clasificare, în functie de care se disting urmatoarele:

Dupa calitatea debitorului:

credit acordat persoanelor fizice;

credit acordat persoanelor juridice;

Dupa calitatea debitorului si a creditorului:

credit privat;

credit public;

Dupa scopul acordarii creditului:

credit de productie;

credit de circulatie;

credit de consum;

Dupa natura garantiilor:

credite reale;

credite personale

Dupa întinderea drepturilor creditorului:

credite denuntabile;

credite nedenuntabile;

credite legate

Dupa modul de stingere al obligatiilor:

credite amortizabile;

credite neamortizabile.

Dupa termenul la care trebuie rambursat creditul:

pe termen scurt;

pe termen mediu;

pe termen lung

Cea mai importanta clasificare, în functie de natura economica si participantii la relatia de creditare, distinge formele creditului, de la cel comercial pâna la cel de consum, a caror prezentare este realizata în continuare:

1.2.1. Creditul comercial

Acordarea de credite sub forma de marfa este o practica seculara care îsi are originea în procesul diviziunii primare a muncii, atunci când, din masa producatorilor s-au desprins comercianti, agenti economici specializati în desfacerea marfurilor.

Prin actul de credit care actiona în sprijinul realizarii marfurilor, se îmbinau, pe de o parte, interesul producatorului de a asigura vânzarea produselor sale si, pe de alta parte interesul comerciantului lipsit de capital, care se invoia, de fapt, sa plateasca marfa dupa vânzarea ei. Cu timpul, productia marfurilor si retelele comerciale s-au diversificat, credite între întreprinderi acoperind o parte semnificativa din resursele financiare ale întreprinderilor.

Marfurile primite pe credit comercial (indiferent daca sunt formularizate prin instrumente de credit exprese, sau fac parte dintr-un contract general între agenti ) reprezinta, pentru beneficiari, datorii exigibile si implica o amânare, mai scurta sau mai îndelungata, a termenului de plata.

Studii recente scot în evidenta aspectele multiple ce motiveaza amâna­rea termenelor de plata si, respectiv conditioneaza durata si dimensiunile creditului comercial. Se apreciaza ca actioneaza trei componente (ipostaze): traditionala, comerciala si financiara.

Componenta traditionala decurge din interesele comune ale partilor în cresterea fluiditatii schimburilor si diminuarea costurilor de organizare. Se reduc astfel cheltuielile de depozitare necesare în cazul în care livrarile ar fi conditionate de posibilitatile de plata reale, precum si costurile de procurare a mijloacelor de plata pentru cumparatori, daca plata ar fi obligatorie la primirea marfii. Elasticitatea dovedita de furnizor, prin creditul comercial, serveste intereselor ambelor parti si faciliteaza circulatia marfurilor.

Componenta comerciala implica utilizarea creditului ca o arma comerciala de promovare a vânzarilor, practicata de fiecare furnizor în conditii date, de aici si varietatea termenelor de plata si deci a duratei si prin aceasta a dimensiunilor creditului comercial. Clientul beneficiar al prelungirii termenului de plata suporta efectul pozitiv care actioneaza pentru el, ca o reducere de pret, scutindu-l de costurile eventuale privind procurarea mijloacelor de plata, atingând astfel si latura financiara.

Componenta financiara propriu-zisa implica punerea la dispozitia clientului, pentru o perioada data, a unei parti a capitalului sau, sub forma de marfa, a carei plata este amânata. Componenta financiara are o importanta crescânda, atât în activitatea cumparatorului, cât si în cea a furnizorului.

În desfasurarea raporturilor de credit comercial trebuie subliniat ca întreprinderile sunt polivalente:

  • pe de o parte, ele primesc credite în calitate de cumparatori, fapt ce le asigura un aflux de resurse ;
  • pe de alta parte, la rândul lor, ele acorda credite propriilor cumparatori.

Deci, pe ansamblu putem aprecia un transfer reciproc de resurse, care avantajeaza pe fiecare întreprinzator.

O parte importanta a creditelor comerciale sunt acordate prin înscrisuri de credit specializate: cambii si alte efecte, ceea ce permite transferabilitatea creantelor, cedarea lor unui alt beneficiar, de regula banci sau societati financiare.

n cadrul acestor operatii, la termenul de plata, obligatia de restituire devine operanta fata de noul beneficiar, banca.

Transferul creantei catre banca înseamna modificarea calitativa a creditului, creditul comercial se transforma in credit bancar. Efectele acestui transfer sunt semnificative atât pentru cedant, cât si pentru noul creditor.

Cedantul, fost beneficiar al creantei, recurge astfel la lichiditatea crean­tei, deci transfera în disponibilitati monetare curente dreptul sau de creanta exigibila la o data mai apropiata sau mai departata. Prin aceasta el poate angaja capitalul disponibilizat în afaceri, urmarind un profit oportun si posibil într-un termen imediat, fara a mai astepta deci pâna la scadenta. Va plati pentru acesta un anume pret, dobânda cuvenita pentru suma respectiva, din momentul operatiunii pâna la scadenta efectului.

La rândul sau, banca îsi angajeaza resursele sale într-un plasament de credit de la preluare (de regula prin scontare), pâna la scadenta, operatiune similara cu acordarea unui credit pe termen scurt.

Dobânda încasata pentru aceasta perioada revine bancii sub forma scontului. Pentru banci, cuantumul angajarii operatiei are la baza valoarea actuala (în relatia Va = VN - S în care: Va = valoarea actuala; VN = valoarea nominala; S = scontul).

Atunci când se recurge la scontare, valoarea actuala este de fapt pretul de cumparare a creantei de catre banci. Operatiunile de preluare de catre banci a creantelor decurgând din creditele comerciale, sunt diverse, ele reprezentând o buna parte a operatiilor bancilor (active)

1.2.2 Creditul obligatar

Creditul obligatar reprezinta o grupa a operatiilor de credit cu existenta seculara care se refera la relatiile de credit în care partenerii sunt institutiile statale sau întreprinderile economice în calitate de debitori, care emit obligatiunile, în aceasta calitate, pe de o parte, si creditorii, subscriitori si detinatori ai acestor obligatiuni, care-si angajeaza astfel capitalurile, în vederea obtinerii unui venit sigur sub forma principala de dobânzi.

Deci, obligatiunea este înscrisul care consemneaza raportul de credit si forma prin care, în principal, se desfasoara. De aici expresia de credit obligatar.

Obligatia este un titlu de recunoastere a datoriei care reprezinta o creanta financiara, pe care detinatorul (creditorul) o are asupra emitentului (debitorul), sau altfel spus, este o promisiune scrisa de a plati o suma de bani (principal) la o data stabilita. Detinatorul încaseaza de regula, periodic dobânzile convenite în raportul de credite.

O mare parte a obligatiunilor sunt emise de stat. Fie catre Trezorerie (Ministerul sau Departamentul Finantelor), fie de institutii locale (primarii, prefecturi, comitate, state federale etc). Importanta deosebita în contextul prezentei lucrari o au raporturile de credit obligatar în care întreprinderile emitente sunt debitori, iar scriitorii, creditori.

Creditul ipotecar

Creditul destinat activitatii imobiliare prezinta una din cele mai impor­tante categorii de credit din sistemul national în economia de piata, econo­mie care cultiva si dezvolta, sprijina si sustine proprietatea individuala.

Creditul ipotecar avea la sfârsitul anului 1987, în SUA proportii considerabile, reprezentând 2906 miliarde dolari. Numai bancile comerciale sustineau în calitate de creditori 507,5 miliare $, ceea ce reprezinta cca. 31% din totalul creditelor acordate de catre acestea (aproximativ 1.900 miliarde$). Acest tip de credit se afirma deci ca principala modalitate de sprijinire a proprietatii imobiliare. El presupune o conventie între creditor si împrumutat, în care se prevede, în general:

proprietatea ce serveste ca garantie a rambursarii împrumutului;

conditiile de remunerare si scadentele de rambursare;

penalitatile în caz de rambursare anticipata, partiala sau completa a împrumutului

circumstantele în care prin nerespectarea conditiilor de împrumut debitorul poate pierde proprietatea.

Principalul tip de împrumut pe ipoteca comporta o suma de rambursare si o rata a dobânzii fixa (constanta si identica). Rambursarile periodice sunt prevazute pe întreaga perioada si fiecare rambursare cuprinde, deopotriva dobânda si suma cu care se reduce datoria în curs (interest and principal).

1.2.4 Creditul de consum

Creditul de consum este creditul pe termen scurt sau mijlociu, acordat persoanelor individuale destinat a acoperi costul bunurilor si serviciilor de care beneficiaza prin reteaua de comercializare si servicii, sau pentru recreditarea creantelor contractate în acest scop.

Creditul de consum s-a afirmat, de timpuriu, între celelalte forme de credit, si într-o forma initiala, a existat sub forma creditului deschis, respectiv a posibilitatii pe care comerciantul o acorda clientilor, de regula celor solvabili, de a achizitiona marfuri potrivit necesitatilor, urmând ca lichidarea sau regularizarea datoriilor sa se faca ulterior, potrivit angajamentelor personale diferite de la caz la caz. Forma astfel practicata a fost considerata drept credit cu rambursarea neesalonata.

O forma deosebita, în deplina dezvoltare ce apartine creditelor esalonate îl reprezinta creditul revolving, aparut la sfârsitul anilor '30. Îndeosebi aceasta forma s-a extins odata cu amplificarea utilizarii cartilor de credit. Elementele caracteristice acestui credit sunt:

  • se acorda în cadrul unei conventii stabilite între parti;
  • permite consumatorului sa efectueze cumpararile sau sa obtina împru­muturi fie direct, asupra creditorului, fie indirect, prin cartile de credit, în momentul oportun pentru el;
  • consumatorul are posibilitatea sa efectueze plata fie în totalitate pentru creditul în curs, fie prin plati partiale, periodice, dupa posibilitati.

Prin facilitatile acordate beneficiarului de credit si prin costurile diminu­ate, aceasta forma s-a impus în ultima vreme si tinde sa devina prepon­derenta în operatiile de credit de consum.

Creditul comercial a avut si un rol deosebit în dezvoltarea economiei de consum, respectiv a productiei si circulatiei marfurilor, destinate marii mase a consumatorilor.

Creditul bancar

Creditul bancar cuprinde o sfera larga de raporturi angajând modalitati diferite, pe termen scurt si pe termen mijlociu si lung, privind operatii bazate pe înscrisuri sau fara, garantate, sau negarantate, în fiecare caz în parte sau în cadrul unui acord general etc.

n raporturile de credit cu banca se pot angaja si persoane care în acest cadru nu au calitatea de agenti economici. În continuare voi face referiri la raporturile de credit în care sunt angajate întreprinderile.

Raporturile de credit ale întreprinderilor cu bancile sunt de regula reciproce. Pe de o parte, întreprinderile având conturi deschise la banci formeaza depozite care pot fi folosite de catre acestea, ca resurse. Pe de alta parte, bancile acorda credite întreprinderilor pentru nevoile lor de productie curente sau de recuperare ulterioara, pentru investitii.

Esential în aceste raporturi este faptul ca unul din parteneri este banca, iar relatiile între banca si partener se desfasoara cu scopul valorificarii capitalurilor disponibile si realizarii de profituri, în principal sub forma de dobânzi.

Formarea depozitelor bancare va reprezenta obiectul unui studiu apro­fundat în legatura cu functiile bancilor comerciale. Voi examina în continuare operatiile de credit bancar în sensul raportului banca-întreprindere, respectiv principalele credite acordate de banci.

Avansurile în cont curent sau creditele de casa (sau trezorerie) reprezinta raporturile de credite întemeiate pe o deplina cunoastere a activitatii întreprinderii, fara a fi consemnate prin înscrisuri relative la fiecare angajament. În fapt, aceste credite nu sunt garantate formal. Ele sunt menite sa satisfaca necesitatile curente privind acoperirea cheltuielilor de productie cu caracter imprevizibil si greu de localizat, în obiecte care sa reprezinte o garantie veridica. Aceste credite nu au stabilite termene de rambursare.

De regula, acordarea de astfel de credite este întemeiata pe depozite compensatorii. Functia acestor depozite decurge într-un sens din faptul ca întreprinderile îsi pastreaza toate disponibilitatile în conturile de la banca, ceea ce permite bancii sa acopere necesitatile unor întreprinderi prin însasi redistribuirea depozitelor în cont curent constituite de alte întreprinderi. Pe de alta parte, existenta permanenta a depozitelor compensatorii înseamna pentru banca o reducere a resurselor utilizate, iar pentru întreprindere un mijloc de pastrare a solvabilitatii.

O alta caracteristica a acestor credite este si faptul ca acestea, neavând la baza înscrisuri, nu au posibilitatea de recreditare, bazându-se pe principalele resurse ale bancii. De aici si nivelul dobânzii mai ridicat, dar stabilit de regula în corelatie cu dobânda de piata si, în mod obisnuit, utilizarea suplimentara pentru remunerarea bancii, a unui comision.

Sistemul de acordare general este linia de credit, în conditiile careia se stabileste limita maxima a creditului acordat în acest cadru. ntr-o forma primara, aceasta linie de credit confera întreprinderii un credit provizoriu, întrucât banca poate cere oricând acoperirea debitului.

O forma mai favorabila întreprinderii este linia de credit confirmata, pe baza unui acord scris, în care posibilitatea de acordare a creditului se mentine pentru o perioada stabilita în contract.

Linia de credit revolving implica utilizarea curenta a acestui mod de obtinere de fonduri de catre întreprinderi, întrucât rambursarile efectuate, reduc nivelul creditului, permit în etape ulterioare, obtinerea unor noi credite, în limitele stabilite, deoarece, potrivit conditiilor acestui acord, posibilitatea de creditare se reînnoieste.

Creditele exemplificate pâna aici, sunt strâns legate si de necesitatile activitatii de productie, asigura întreprinderii un flux de capital circulant, care este folosit de aceasta potrivit necesitatilor sale si liberului sau arbitru, fara a se motiva utilizarea lui, putând fi caracterizate, prin aspectul lor general ca implicite.

O serie de alte credite bancare, de care pot beneficia întreprinderile necesita, vis-a-vis de banci, o motivare clara si conditionare a utilizarii lor si adesea garantare. Astfel, dupa modul lor de angajare si folosinta, ele pot fi caracterizate ca explicite.

Creditele explicite pot fi în ansamblul lor considerate drept credite pentru stocuri.

Între acestea creditele de productie sezoniera cunoscute sub numele de credite de campanie, sunt menite sa asigure resursele necesare în cazul iregularitatii ciclului aprovizionare-productie-vânzari. Aceste credite sunt garantate cu marfurile aflate în procesul de productie sau de circulatie.

Aspectele tratate aici sunt departe de a cuprinde si explica gama larga a operatiunilor de creditare desfasurate de banci.

Cu prioritate vor fi tratate operatiunilor de creditare pe termen scurt desfasurate de banci, întrucât ele sunt majoritare în activitatea bancilor în general si a celor comerciale în special. 

În mod practic, solutiile optime de acoperire a necesitatilor de investitii, de construire de noi fabrici sau capacitati de productie si alte majorari de capital fix prin preluari si achizitii, se realizeaza pe alte cai, si daca se apeleaza la credit, acesta actioneaza în sfera creditului obligatar.

Raporturi de credit

În încheierea expunerii privind principalele categorii de credite, este necesar a se sublinia, prin comparatie, unele aspecte care le reunesc sau le deosebesc. Doua din aceste categorii de credit, creditul comercial si creditul obligatar, presupun obligatiile directe între debitor si creditor, posibile a fi desfasurate în sfera bancilor, de la început pâna la sfârsit .

Celelalte categorii de credite, bancar, ipotecar si de consum, presupun desfasurarea unor raporturi de credit complementare intermediate prin banci.

Debitori

Creditori

CREDIT COMERCIAL

CUMPĂRATOR

(agent economic)

FURNIZOR

(agent economic)

CREDIT OBLIGATAR

UTILIZATOR

(agent economic sau institutie publica)

SUBSCRIITOR

(persoana sau agent economic)

Debitori

A BANCA B

Creditori

(distribuire)

(depozitara)

CREDIT BANCAR

Agenti economici sau persoane fizice

Agenti economici sau persoane

CREDIT IPOTECAR

CREDIT DE CONSUM

În fapt, raporturile de credit se desfasoara în mod necesar pe doua planuri:

a)        procesul de mobilizare a capitalurilor disponibile, în situatia în care creditorul este detinatorul de disponibilitati iar depozitar, banca. Acest raport este în mod necesar prealabil;

b)        procesul de distribuire a capitalurilor disponibile, în care utilizatorii în calitate de debitori, recurg în mod necesar la banci comerciale sau specializate

Nu se poate spune ca interventia bancilor este exlusa din primul grup la care ne-am referit. Dimpotriva transferul creantelor de credit comercial prin operatii specifice, dintre care acontarea si rescontarea sunt larg folosite în toate tarile, implica rolul de intermediar al bancii, iar operatiile de vânzare-cumparare de obligatii, sau acordarea de credite pe garantii de oferte obligatare, fac indispensabil rolul bancii în derularea acestor operatii potrivit vointei si în interesul creditorilor sau debitorilor implicati în creditul obligatar.

Analiza de credit

Presupune urmatoarele etape:

Determinarea bazei de calcul pentru provizioanele specifice de risc de credit;

Clasificarea creditelor si plasamentelor;

Performanta financiara:

Procedura de determinare a necesarului de provizioane specifice de risc de credit;

Provizionarea;

Garantii;

Facilitati de credit cu risc si neperformante;

Determinarea bazei de calcul pentru provizioanele specifice de risc de credit:

Pentru stabilirea bazei de calcul necesara pentru determinarea provizioanelor, urmatoarele elemente evidentiate în activul bilantier trebuie luate în considerare:

credite acordate insitutiilor de credit si/sau clientelei din afara sectorului institutiilor de credit precum si dobânda aferenta, asa cum sunt definite de Normele Metodologice ale Bancii Nationale a României nr. 12/2004 pentru aplicarea Regulamentului Bancii Nationale a României nr. 5/2004 privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, astfel cum au fost modificate de Regulamentul Bancii Nationale a României nr. 7/2004, art.1 lit.e, pct.2; (nu vor fi luate în considerare creditele acordate bancilor centrale);

plasamente constituite la institutiile de credit precum si dobânda aferenta, asa cum sunt definite de Normele Metodologice ale Bancii Nationale a României nr. 12/2004 pentru aplicarea Regulamentului Bancii Nationale a României nr. 5/2004 privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, astfel cum au fost modificate de Regulamentul Bancii Nationale a României nr. 7/2004.

Creditele înregistrate în afara bilantului, asa cum sunt definite de Normele Metodologice ale Bancii Nationale a României nr. 12/2004 pentru aplicarea Regulamentului Bancii Nationale a României nr. 5/2004 privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, astfel cum au fost modificate de Regulamentul Bancii Nationale a României nr. 7/2004, art.1, lit.e, pct.1, nu reprezinta baza de calcul pentru determinarea provizioanelor.

Elementele de activ bilantier mentionate mai sus sunt corectate cu eventualele provizioane deja constituite rezultând astfel expunerea bruta (neajustata).

Expunerea neta (ajustata) se calculeaza prin deducerea din expunerea bruta a valorii colateralelor, ajustata în conformitate cu prezentele norme.

Exemplu: pentru un credit de USD 500.000 având drept colateral o scrisoare de garantie bancara de USD 550.000 emisa de o banca domiciliata într-o tara de categorie A - din Uniunea Europeana (având un risc de 20%) - expunerea neta este USD 60.000.

Provizioanele specifice de risc de credit se calculeaza pe baza:

Expunerii ajustate pentru toate categoriile de credite numai în cazul în care nu s-au initiat proceduri judiciare si toate sumele aferente respectivului credit înregistreaza un serviciu al datoriei de cel mult 90 de zile;

Expunerii neajustate numai pentru creditele clasificate în categoria pierdere în cazul în care s-au initiat proceduri judiciare si/sau când una dintre sumele respectivului credit înregistreaza un serviciu al datoriei mai mare de 90 de zile;

Clasificarea creditelor si plasamentelor

Conform Regulamentului Bancii Nationale a României nr. 5/2004 privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, astfel cum a fost modificat de Regulamentul Bancii Nationale a României nr. 7/2004, creditele si plasamentele se clasifica în urmatoarele categorii:

standard;

în observatie;

substandard;

îndoielnic;

pierdere.

Categoriile în observatie, substandard si îndoielnic nu sunt utilizate pentru creditele acordate institutiilor de credit.

Clasificarea creditelor si plasamentelor se face prin aplicarea simultana a urmatoarelor criterii:

serviciul datoriei - capacitatea debitorului de a-si onora datoria la scadenta, exprimata ca numar de zile de întârziere la plata de la data scadentei;

initierea de proceduri financiare - reprezentata fie prin emiterea de catre instanta a hotarârii de deschidere a procedurii falimentului fie de declansarea procedurii de executare silita fata de persoanele fizice sau juridice;

performanta financiara - se refera la indicatori financiari uzuali, considerente de natura calitativa si colaterale (altele decât cele acceptate pentru deducerea din expunerea bruta).

Pentru calcularea provizioanelor în cazul persoanelor fizice, se vor considera numai serviciul datoriei si initierea de proceduri judiciare.

Corespondenta dintre categoriile de clasificare si criteriile mai sus mentionate este prezentata mai jos.

Performanta financiara

Conform Regulamentului Bancii Nationale a României nr. 5/2004 privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, astfel cum a fost modificat de Regulamentul Bancii Nationale a României nr. 7/2004 si de Regulamentului Bancii Nationale a României nr. 8/2004, categoriile de performanta financiara vor fi notate de la A la E, în ordinea descrescatoare a calitatii acesteia, pe baza unui punctaj.

Pentru clientii din sectorul institutiilor de credit performanta financiara va fi notata în categoria A.

Pentru clientii persoane fizice categoriile de petrformanta financiara vor fi notate de la A la B în baza unei analize anuale efectuate de catre Serviciul Administrare Credite din Sucursala împreuna cu Departamentul Clineti Persoane Fizice din Centrala Bancii dupa cum urmeaza:

categoria A: persoanele fizice care dispun de venituri certe cu caracter de performanta, exprimate în aceeasi moneda cu cea a împrumutului, al caror nivel în urma deducerii tuturor celorlalte obligatii de plata (indiferent de moneda de exprimare), sa permita rambursarea la termen a fiecarei rate (principal si dobânda) pentru împrumuturile luate;

categoria B - persoanele fizice care dispun de venituri certe cu caracter de permanenta, exprimate în alta moneda decât cea a împrumutului, al caror nivel în urma deducerii tuturor celorlalte obligatii de plata (indiferent de moneda de exprimare), sa permita rambursarea la termen a fiecarei rate (principal si dobânda) pentru împrumuturile luate;

categoria C- persoanele fizice care dispun de venituri certe cu caracter de permanenta, expimate în aceeasi moneda cu cea a împrumutului, al caror nivel în urma deducerii tuturor celorlalte obligatii de plata (indiferent de moneda de exprimare), nu (mai) permit rambursarea la termen a fiecarei rate (principal si dobânda) pentru împrumuturile luate;

categoria D- persoanele fizice care dispun de venituri certe cu caracter de permanenta, exprimate în alta moneda decât cea a împrumutului, al caror nivel în urma deducerii tuturor celorlalte obligatii de plata (indiferent de moneda de exprimare), nu (mai) permit rambursarea la termen a fiecarei rate (principal si dobânda) pentru împrumuturile luate;

Pentru clientii persoane juridice, punctajul pentru indicatorii cantitativi se calculeaza de catre Serviciul Administrare Credite pe baza datelor cuprinse în raportarile financiar-contabile ale entitatii economice. Situatiile financiare ale clientului trebuie sa fie întocmite conform cu reglementarile emise de Ministerul Finantelor Publice sau de catre autoritatile competente ale altor state. Categoria de performanta financiara se determina si contribuie la stabilirea categoriei de clasificare începând cu luna urmatoare celei în care banca are acces la raportarile respective.

În cazul în care performanta financiara nu poate fi evaluata, clientul va fi încadrat direct în categoria E.

Punctajul aferent considerentelor de natura calitativa si colateralelor, altele decât cele acceptate la deducerea din expunerea bruta, va fi stabilit de catre Serviciul Administrare Credite din sucursala împreuna cu Departamentul Clienti Persoane Juridice din Centrala Bancii si aprobat de catre conducerea bancii.

Combinarea celor doua punctaje descrise mai sus permite clasificarea clientelei din afara sectorului institutiilor de credit în urmatoarele categorii:

Categorie Punctaj

A  60 - 100

B  40 - 60

C  20 - 40

D  10 - 20

E  0 - 10

Frecventa cu care se determina categoria de performanta financiara a unei entitati economice va coincide cu frecventa cu care se întocmesc situatiile financiare ( de doua ori pe an conform reglementarilor în vigoare).

Pe perioada cuprinsa între doua raportari financiar-contabile, se mentine ultima categorie de performanta financiara determinata.

Procedura de determinare a necesarului de provizioane specifice de risc de credit:

Pentru determinarea necesarului de provizioane specifice de risc de credit aferent unui credit sau plasament, se parcurg urmatoarele etape:

a)         Calcularea expunerii ajustate, conform Metodologice ale Bancii Nationale a României nr. 12/2004 pentru aplicarea Regulamentului Bancii Nationale a României nr. 5/2004 privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, astfel cum au fost modificate de Regulamentul Bancii Nationale a României nr. 7/2004 si normelor interne ale bancii.

b)         Clasificarea creditelor si plasamentelor conform procedurilor bancii

c)            Aplicarea coeficientului de provizioane asupra bazei de calcul obtinute.

Provizionarea:

Conform Regulamentului Bancii Nationale a României nr. 5/2004 privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, astfel cum a fost modificat de Regulamentul Bancii Nationale a României nr. 7/2004 si de Regulamentului Bancii Nationale a României nr. 8/2004:

Constituirea de provizioane specifice de risc de credit se refera la crearea acestora si se va realiza prin includerea pe cheltuieli a sumei reprezentând nivelul necesarului de provizioane specifice de risc de credit.

Regularizarea provizioanelor specifice de risc de credit se refera la modificarea nivelului existent al acestora în vederea restabilirii egalitatii între nivelul existent si cel al necesarului si se va realiza prin includerea pe cheltuieli sau prin reluarea pe venituri a sumei reprezentând diferenta dintre nivelul existent în sold al provizioanelor specifice de risc de credit si nivelul necesarului.

Utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit se refera la anularea provizioanelor specifice de risc de credit, în cazul realizarii riscului de credit, si se va realiza prin reluarea pe venituri a sumei reprezentând nivelul existent în sold al provizioanelor specifice de risc de credit aferente creditelor si/sau plasamentelor care se scot în afara bilantului.

Banca va constitui si/sau va regulariza lunar provizioanele specifice de risc de credit aferente creditelor si plasamentelor evidentiate în sold la finele lunii respective prin includerea pe cheltuielile si/sau prin reluarea pe veniturile lunii pentru care se face raportarea, indiferent de rezultatul financiar al perioadei înregistrat de banca.

Banca va constitui, regulariza si utiliza provizioanele specifice de risc de credit utilizând moneda de exprimare a creditelor si/sau plasamentelor pe care le corecteaza.

Banca va proceda la scoaterea în afara bilantului a tuturor sumelor aferente unui credit sau unui plasament în urmatoarele cazuri:

a.       cel putin una dintre sumele respective înregistreaza un serviciu al datoriei mai mare de 360 de zile;

b.      s-a investit cu formula executorie:

contractul de credit, precum si contractele de garantie, daca este cazul;

hotarârea judecatoreasca definitia ce dispune asupra contractului de credit, precum si asupra contractelor de garantie, daca este cazul, sau asupra contractului de plasament;

c.       s-a declansat procedura de executare silita în cazul persoanelor fizice sau juridice;

d.      instanta a dat sentinta de deschidere a procedurii de faliment.

Operatiunile de scoatere în afara bilantului efectuate în cursul lunii ca urmare a îndeplinirii conditiilor prevazute la pct. 6 vor fi precedate, în fiecare caz, de încadrarea sumelor respective în categoria "pierdere" si de constituirea sau regularizarea, dupa caz, a provizioanelor de risc de credit.

Indicatori de performanta

Lichiditate curenta:

Active curente

Lq =

Datorii curente

Grad de îndatorare:

Datorii totale

L =

Capitaluri proprii

Grad de îndatorare prin credite bancare:

Credite bancare

G =

Capitaluri proprii

Rata de acoperire a dobânzii:

Profit brut + Cheltuieli cu dobânzile

Ic =

Cheltuieli cu dobânzile

Riscul valutar:

Total încasari în valuta - Total plati în valuta

Rv =

Total credite în valuta acordate de Banca

Valuta este definita ca fiind aceeasi valuta cu valuta soldului utilizat al facilitatii (creditul) pusa la dispozitie de catre Banca;

Clientii care nu înregistreaza solduri utilizate în valuta ale facilitatii (credite) puse la dispozitie de catre Banca la data analizei vor primi punctaj maxim;

Indicatorul va fi calculat pe baza Declaratiei pe propria raspundere data de catre Clienti, Declaratie ce urmeaza a fi remisa Bancii odata cu situatiile financiare.

Rata profitului

Profit brut

Rp =

Cifra de afaceri

Punctaj

Indicatori

10 Puncte

5 Puncte

0 Puncte

Lichiditate curenta

> 0.9

0.5 - 0.9

< 0.5

Grad de îndatorare

< 2.0

2.0 - 5.0

> 5.0

Grad de îndatorare prin credite bancare

> 1.5

1.5 - 3.0

> 3.0

Rata de acoperire a dobânzii

1.1

0.9 - 1.1

< 0.9

Riscul valutar

> 1.0

0.0 - 1.0

< 0.0

Rata profitului

> 0.5

0.1 - 0.5

< 0.1

Calculul factorilor calitativi:

Pentru determinarea punctajului final, la punctajul obtinut pentru indicatorii cantitativi (maximum 60 puncte)se aduna punctajul atribuit considerentelor calitative si colateralelor (altele decât cele acceptate pentru deducerea din expunerea bruta)

Considerentele calitative includ evaluari pentru:

Considerente calitative

Puncte

Forma juridica de organizare:

Societate pe actiuni

Societate cu raspundere limitata

Sucursale ale firmelor straine

Altele

Nivelul competitional pe piata

Nivel înalt

Nivel mediu

Nivel scazut

Dependenta de import/export

Furnizori interni/clienti externi

Furnizori externi/clienti externi

Furnizori interni/ clienti interni

Structura datoriilor

Peste 50% din datorii fata de actionari

Între 20% si 50% din datorii fata de actionari

Mai putin de 20% din datorii fata de actionari

Calitatea conducerii



Foarte buna

Buna

Slaba

Structura actionariatului

Companii straine

Companii românesti

Persoane fizice straine

Persoane fizice românesti

II. Prezentare generala a Egnatia Bank (Romania) SA

2.1 Istoric

In acest an se implinesc 8 ani de la aparitia Egnatia Bank (Romnia) SA în peisajul bancar din Romania - ca urmare a cumpararii operatiunilor fostei BNP-Dresdner Bank (Romania) SA. In aceasta perioada banca a trecut printr-o serie de transformari majore, dupa cum urmeaza:

Redefinirea misiunii si strategiei Bancii

Incheierea unor majorari succesive de capital

Schimbarea sediului Bancii

Inlocuirea aplicatiei bancare IT cu pachetul software Globus

Initierea procesului de restructurare a tuturor operatiilor si procedurilor interne

Aplicarea unui control sever asupra cheltuielilor administrative prin reducerea semnificativa a costurilor

Initierea unei abordari orientate catre client în operatiunile Bancii

Dezvoltarea portofoliului de clienti persoane juridice prin introducerea de noi produse destinate acestora

Lansarea produselor de Retail Banking numite Credite Ipotecare si Credite pentru achizitionarea de automobile

Lansarea propriei subsidiare de leasing - Egnatia Leasing (Romnia) SA

Ca urmare, obiectivele majore ale bancii pentru urmatorii 2 ani sunt urmatoarele:

Cresterea cotei de piata de la 0.20% conform unor estimari prezente, la 1.0% prin implementarea unei cresteri organice

Transformarea profilului bancii dintr-o banca comerciala într-o banca universala cu o retea de sucursale ce urmeaza sa fie dezvoltata gradual ajungand la sfarsitul anului 2007 la un total de minimum 8 sucursale

Transformarea subsidiarei Egnatia Leasing (Romania) SA într-un jucator semnificativ pe piata de leasing cu o cota de piata corespunzatoare.

Având în vedere obiectivele enumerate mai sus, banca a adoptat o strategie agresiva de crestere organica cu orientare atât spre creditarea societatilor comerciale cât si a populatiei care urmeaza a fi implementata astfel:

Se va face uz de avantajele competitive existente în ceea ce priveste aria de marketing pentru societati comerciale, pentru cresterea cotei de piata pe acest segment, adresându-ne atât întreprinderilor mari cât si celor mici si mijlocii, oferindu-le toata gama de credite, inclusiv leasing, în scopul cresterii profitabilitatii, cu un accent deosebit pe o reactie rapida vis-a-vis de cererea clientului, utilizarii tehnicilor de co-operare (cross-selling) si în general abordarea clientelei în mod creativ

In procesul de dezvoltare a creditului se vor utiliza resursele actionarului majoritar (Egnatia Bank SA Grecia) pentru refinantare, cresterea volumului depozitelor atrase fiind în concordanta cu o campanie agresiva de marketing si promovare
Pe masura dezvoltarii retelei (2006- 2007) noi produse din sfera creditului de consum vor fi lansate cu agresivitate.

2.2 Activitatile principale ale Bancii

Serviciile de Retail si Corporate Banking

  • Conturi: curente si depozite la termen în RON si în valuta, depuneri si retrageri de numerar în RON si valuta;
  • Facilitati de credit: credite, scrisori de garantie, acreditive, scontarea cambiei;
  • Electronic banking: MultiCash (module nationale si internationale).
  • International Banking
  • Plati externe si în lei: transferuri de bani, incasso financiar si cecuri în valuta;
  • Incasso: de import si de export;
  • Acreditive: de export si de import, finantari pe termen scurt pe baza de acreditive.

Trezorerie

  • Derivative si tranzactii în valuta;
    Instrumente de piata monetara: plasamente si depozite la termen în RON si în toate valutele principale;
  • Certificate de trezorerie;
  • Analiza de piata;
  • Dezvoltarea produselor;
  • Consiliere si alte servicii
  • Servicii de consultanta financiara;
  • Structurarea si finantarea de proiecte;
  • Consiliere strategica asupra investitiilor nationale si internationale;
  • Informatii de afaceri catre companii straine;
  • Acceptare si emitere de mandate.
  • Baza de date a clientilor si gama de produse

Banca se concentreaza asupra societatilor comerciale si clientilor persoane fizice.

Persoane juridice

EGNATIA BANK (ROMANIA) S.A. se adreseaza unei varietati de clienti persoane juridice activi în diferite sectoare ale economiei de piata.
Banca ofera o gama întreaga de produse bancare, incluzând:

Conturi curente si depozite la termen în RON si în valuta;

Facilitati de credit pentru capital de lucru si alte facilitati pe termen scurt în RON si în valuta;

Factoring;

Credite pe termen mediu în RON si în valuta pentru a finanta achizitionarea de echipamente, puncte de lucru si alte investitii de capital;

Produse de finantare a comertului intern si international, cum ar fi acreditivele, scrisorile de garantie, încasari si plati externe;

Electronic Banking (MultiCash)

Persoane fizice

EGNATIA BANK (ROMANIA) S.A. furnizeaza servicii de retail banking catre persoane fizice rezidente si nerezidente.

Produsele de retail pentru persoanele fizice includ dar nu se limiteaza la:

Conturi curente si depozite la termen în RON si în valuta;

Credite Ipotecare, credite de consum si credite pentru achizitionarea de automobile;

Casete de valori;

Transferuri monetare locale si internationale;

Tranzactii de schimb valutar;

Plati si cambii;

Cumpararea de cecuri de calatorie.

Strategia Egnatia Bank (Romania) SA vizeaza cresterea numarului de sucursale pâna la sfârsitul anului pâna la 77 de unitati, precum si lansarea de produse noi, atât pentru segmentul de retail, cât si pentru cel corporativ.

Egnatia Bank (Romania) SA si-a marit profitul net cu 26% în 2005, de la 2,95 milioane euro, cât era la finalul lui 2006, la 3,72 milioane euro. Activele bancii, asa cum au fost ele raportate catre banca centrala, s-au dublat de la 103,39 millioane euro la 226,15 milioane euro, înregistrând o crestere cu 119%.

Dezvoltarea retelei, care numara opt sucursale, a dus la cresterea de 2,5 ori a segmentului de retail de la 5,13 milioane euro, cât a înregistrat în 2005, la 17,84 milioane euro, reprezentând portofoliul de credite imobiliare si de consum înregistrate la sfârsitul anului 2006. Depozitele clientelei au crescut cu 117% de la 35,94 la 77,86 milioane euro.

Creditele acordate de Egnatia Bank s-au dublat, de asemenea, de la 63,8 milioane euro în 2005 la 120,3 milioane euro la sfarsitul lui 2006. Cresterea înregistrata de Egnatia Bank a avut ca efect marirea cotei de piata de la 0,30% în 2005 la 0,45% în 2006, escaladând sase pozitii pe lista bancilor din sistemul bancar romanesc.

III. Studiu de caz privind creditarea unei societati comerciale de catre Egnatia Bank (Romania) SA

3.1 Conditii de creditare

CREDIT PE TERMEN SCURT SUB FORMĂ DE OVERDRAFT ACORDAT S.C. TERRA FASHION S.R.L.

Ofiter: Laurentiu Popa

Scopul referatului: Credit Nou

Sucursala: Domenii

Nume: S.C TERRA FASHION S.R.L.

Adresa: B-dul stefan Cel Mare, nr. 1, b. 11, sector 1, Bucuresti

Domeniu de activitate: Confectionarea de articole de îmbracaminte

Telefon

Persoana de contact: Alexandru Ilie

Functia: Administrator

Statut juridic : Societate cu raspundere limitata: Codul Unic de Inregistrare:

functiune SRL R 1235679

Cotata : NU - -

Proprietari : - actionari

Conducere : Administrator : Alexandru Ilie

Auditori : Expert SRL

Relatii cu alte banci : Da

Data înfiintarii 1999

Tipul Imprumutului : Credit pe termen scurt sub forma de overdraft

Suma Imprumutului : Pana la 150.000 RON

Moneda RON

Scopul : Societatea solicita (cu adresa nr. 22606/24.02.2006) acordarea unui credit pe termen scurt pentru acoperirea nevoilor sale de capital de lucru (inclusiv, dar fara a se limita la plati catre furnizorii interni si externi, plata ratelor de leasing, taxe catre bugetul de stat si alte costuri administrative).

Scadenta : Scadenta Imprumutului este la 28.03.2010.

Tragerea Pentru tragerile efectuate de catre Imprumutat, acesta va remite Bancii o Cerere de tragere (formular standard al Bancii); Cererea de Tragere va fi insotita de documente justificative satisfacatoare pentru Banca privind utilizarea tragerii curente (incluzand dar fara a se limita la copii ale ordinelor de plata si facturilor care urmeaza sa fie platite)

Rambursarea: Imprumutatul va notifica în prealabil Banca pentru fiecare reîntregire a Descoperitului de Cont.

Dobanda Pentru sumele utilizate din Imprumut, debitorul va plati Bancii dobânda la sumele trase si aflate in sold calculata la rata BUBOR (1 luna) plus un procent de 5% pe an.

Rata dobânzii pentru prima perioada de dobânda va fi determinata luand in calcul rata BUBOR la o (1) luna aplicabila la data primei trageri. Rata dobânzii astfel stabilita va ramâne fixa pe toata durata lunii calendaristice (Perioada dobânzii) si se va ajusta în prima zi lucratoare a urmatoarei luni calendaristice, utilizând rata BUBOR aplicabila în acea zi. Dobânda se va acumula si se va plati lunar în ultima zi lucratoare din acea luna incepand cu luna efectuarii tragerii, considerandu-se un an de 360 de zile, prin debitarea contului curent al Împrumutatului.

Comisioane: La data semnarii Contractului si ulterior anual, Împrumutatul va plati o taxa de împrumut egala cu 1% din suma maxima disponibila în baza Împrumutului.

Garantii

Ipoteca de prim rang constituita în favoarea Bancii asupra Imobilului - apartamentul nr. 5 situat în Bucuresti, Str. Castanilor nr. 23, Bl. B, sc. 2, et. 2, Sector 1, inregistrat in Cartea Funciara a Localitatii Bucuresti - Sector 1 Nr. 455512, avand numar cadastral 190/130, aflat in proprietatea Garantilor;

Cesiunea politei de asigurare emisa de o societate de asigurari agreata de Banca, prin mentionarea Bancii ca Beneficiar pe respectiva Polita de Asigurare si incheierea intre Garanti si Banca a unui contract referitor la aceasta cesiune, care sa acopere toate riscurile ce ar rezulta din Proprietatea ipotecata în favoarea Bancii, astfel de asigurare având o valoare cel putin egala cu cea din Raportul de Evaluare.

Drept de garantie reala mobiliara de prim rang asupra conturilor curente ale Imprumutatului deschise la Banca, respectiv asupra tuturor si oricaror sume (prezente si viitoare) aflate, in orice moment in soldurile creditoare ale acestor conturi.

Cesiune de creante de prim rang in favoarea Bancii a tuturor creantelor prezente si viitoare ale Imprumutatului impotriva tuturor clientilor prezenti si viitori ai Imprumutatului, derivand din toate contractele comerciale, protocoale sau alte raporturi comerciale prezente si viitoare cu clientii sai.

Cesiune de creante de prim rang in favoarea Bancii a tuturor creantelor prezente si viitoare ale Garantilor impotriva tuturor chiriasilor prezenti si viitori derivand din toate Contractele de Inchiriere prezente si viitoare a imobilului ipotecat .

Scrisoare de garantie personala emisa de Garantul Alexandru Ilie in favoarea Bancii, in forma si continutul acceptate de Banca la libera sa alegere. Aceasta Scrisoare de Garantie Personala va acoperi toate obligatiile Imprumutatului catre Banca, inclusiv dar fara a se limita la capital, dobanzi, taxe, costuri si alte cheltuieli in legatura cu Imprumutul.

Prevederi speciale : Împrumutul acordat de catre Banca Împrumutatului în baza Contractului este un Împrumut neangajat si ca urmare:

Nici o crestere a Descoperitului de Cont nu se va face de catre Banca decât cu acceptul Bancii; si Împrumutatul va rambursa Împrumutul în întregime, si va plati toate sumele datorate Bancii conform Contractului (incluzând, fara limitare, dobânda, comisioanele si costurile), la simpla cerere scrisa a Bancii.

3.2 Prezentarea generala a societatii

3.2.1. Descrierea modului de constituire

Societatea comerciala "TERRA FASHION" S.R.L este organizata potrivit legii ca societate cu raspundere limitata, cu capital privat, înregistrata la Registrul comertului sub numarul J40/231/1999, cu un capital social în suma de 3 600 RON.

Unitatea a fost înfiintata în anul 1999. Asociatii societatii sunt Alexandru Ilie (50%) si Ivascu Viorel (50%) si face parte din grupul Terra Galaxy Grup ce cuprinde societatile Terra Fashion SRL si Terra Galaxy Plus SRL în care cei doi asociati detin cote egale din capital. De asemenea cei doi sunt si administratori.

Alexandru Ilie- director general- lucreaza în acest domeniu din 1985 si în companie de la înfiintarea acesteia.

Ivascu Viorel - director financiar - a absolvit Facultatea de Stiinte Economice din Timisoara din cadrul Universitatii de Vest si de 10 ani lucreaza în pozitii similare, la început pentru Terra Galaxy Plus si în prezent la Terra Fashion SRL.

Numarul de personal se situeaza la ora actuala la 30 de angajati. Personalul este angajat în totalitate cu contract de munca pe perioada nedeterminata, cu calificarea si pregatirea profesionala corespunzatoare functiei si sectorului de activitate.

3.2.2. Descrierea obiectului de activitate

Obiectul principal de activitate al SC TERRA FASHION SRL era initial comercializarea produselor non-alimentare si comertul cu articole de îmbracaminte. De-a lungul anilor 2000-2001 societatea si-a schimbat de mai multe ori profilul de activitate. Un loc pentru productie, un depozit si echipamentul necesar au fost achizitionate. Întreaga productie era destinata exportului. De asemenea o parte din cladirea achizitionata a fost închiriata altei societati, acest venit ajutând la dezvoltarea societatii.

În 2004 productia a fost extinsa. Societatea a început sa importe marfuri, materiale textile de la furnizori interni pe care apoi le revindea. În 2005, întrezarind oportunitatile pietei, societatea a început sa importe materiale si sa dezvolte exportul cu confectii în locul exportului de materiale textile. În 2006 portofoliul firmei s-a extins din nou si începând cu anul 2004 pâna în prezent acest proces a continuat cu noi produse (îmbracaminte business si de ocazie) iar partea comerciala s-a dezvoltat de asemenea mai ales în sectorul en-gross. 30 de angajati realizeaza zilnic în medie 100 de costume.

Structura vânzarilor este urmatoarea:

95% productia de îmbracaminte pentru piata interna si pentru export

5% vânzarea materialelor textile

Întreprinderea detine o unitate de productie de 1400 metrii patrati, de curând renovata; birourile se gasesc într-un apartament proprietate a societatii.Echipamentul modern pe care îl detine societate permite desfasurarea activitatii mai sus descrise, iar produsele finite sunt transportate la destinatar cu mijloace de transport ale altor companii, costurile aferente regasindu-se în pretul produsului.

3.3 Rate de rentabilitate

Analiza randamentului financiar urmareste sa evidentieze raportul de eficienta dintre efectele de natura profitului si eforturile ocazionate de obtinerea acestor efecte (efort financiar). Rata profitabilitatii comerciale caracterizeaza eficienta politicii comerciale si competitivitatea produselor întreprinderii, reflectând mai ales politica de preturi practicata de aceasta.

3.3.1. Rentabilitatea comerciala

Rata profitabilitatii comerciale (Rpv) arata rezultatul brut din exploatare aferent cifrei de afaceri.

Rv =

Tabel 1.1

Rata profitabilitatii comerciale

Specificatie

Simbol

UM

Perioada de analiza

Rezultatul brut al exercitiului

Rbex

mii RON

Cifra de afaceri

CA

mii RON

Rata profitabilitatii comerciale

Rpv

Indicele de crestere a ratei

Irpv

Variatia indicatorului

DRpv

Indicele de crestere a Rbex

Irbex

Indicele de crestere a CA

ICA

Valoare recomandata

-

Indicatorul se situeaza în toti anii de analiza sub valoarea recomandata de 15%, în primul an de analiza înregistreaza o valoare de 9,81%, ceea ce înseamna ca la 100 de lei cifra de afaceri îi revin 9,81 lei sub forma rezultatului brut al exercitiului. În anul urmator, nivelul creste cu 3,90% ceea ce înseamna o sporire a eficientei cu care sunt valorificate produsele firmei. În 2006, profitabilitatea comerciala creste cu 0,26%, situatie ce se explica printr-o crestere mai rapida a profitului fata de dinamica cifrei de afaceri. Atât în 2005, cât si în 2006 rata rentabilitatii comerciale se gaseste în jurul valorii de 14%.

Rata marjei brute

Rata marjei brute (Rpb) reflecta excedentul brut din exploatare aferent cifrei de afaceri. Indicatori exprima eficienta valorificarii produselor societatii in termeni de numerar.

Rpv=

Tabel 1.2

Rata marjei brute

Specificatie

Simbol

UM

Perioada de analiza

Excedent brut din exploatare

Ebe

mii RON

Cifra de afaceri

CA

mii RON

Rata marjei brute

Rmne

Indicele de crestere a ratei

Irmne

Variatia ratei

DRmn

Indicele de crestere a Re

Ire

Indicele de crestere a CA

ICA

Rata marjei brute are o evolutie relativ constanta pe întreaga perioada analizata. Acest fapt se explica prin faptul ca indicele de crestere a cifrei de afaceri este aproximativ acelasi cu indicele de crestere a rezultatului brut din exploatare. Totusi, în anul 2006 se înregistreaza ce mai ridicata rata a marjei brute de 15,62% remarcându-se o aorecare eficienta cu care sunt valorificate resursele firmei.

Rata marjei nete

Rata marjei nete reflecta profitul net al exercisiului care revine cifrei de afaceri. Rata arata cât profit net se creeaza la o unitate de cifra de afaceri.

Rpv=

Tabel 1.3

Rata marjei nete

Specificatie

Simbol

UM

Perioada de analiza

Rezultatul net al exercitiului

Rn

mii RON

Cifra de afaceri

CA

mii RON

Rata marjei nete a exercitiului

Rrcn

Indicele de crestere a ratei

Ircn

Variatia ratei

DRrcn

-

Indicele de crestere a Rn

Irn

Indicele de crestere a CA

ICA

si aceasta rata are pe întreaga perioada analizata un nivel scazut fata de cel normal dar cu un trend crescator. În anul 2005 se înregistreaza o crestere a ratei de la 6,37% la 10,29% ceea ce înseamna ca la 100 lei cifra de afaceri revin 10,29 lei profit net, indicele de crestere a rezultatului net al exercitiului 332,51% devansând indicele de crestere a cifrei de afaceri 205,90%, crescând astfel eficienta valorificarii produselor firmei în termeni de castig.

3.3.2 Rentabilitatea economica

Rata rentabilitatii economice masoara performantele activului total al întreprinderii, fara a tine seama de modul de procurare a capitalurilor (proprii sau împrumutate) alocate pentru constituirea acestui activ. Rata rentabilitatii economice este independenta de politica de finantare promovata de întreprindere si se calculeaza cu relatia:

Rre =

Tabel 1.4

Analiza rentabilitatii economice

Specificatie

Simbol

UM

Perioada de analiza

Rezultatul brut al exercitiului

Rbex

mii RON

Capitaluri investite

Cinv

mii RON

Rata rentabilitatii economice

Rre

Indicele de crestere a ratei

Irre

Variatia ratei

DRr

-

Rata medie a dobanzii

rd

Indicele de crestere a Rbex

Irbex

indicele de crestere a Cinv

Icinv




Pe întreaga perioada de analiza, rata rentabilitatii economice se situeaza peste nivelul orientativ de 20%, având o tendinta de crestere reflectând o sporire a acapacitatii capitalurilor investite de a degaja profit. Nivelul de 61,93% înregistrat în anul 2006 arata ca la 100 lei capitaluri investite revin 61,93 lei profit brut, nivel care asigura remunerarea satisfacatare a capitalurilor investite. Indicatorul este superior ratei dobanzii aferente perioadei respective.

Analiza rentabilitatii economice brute

Rata rentabilitatii economice brute (Rreb) reprezinta remunerarea bruta a capitalurilor investite. Ea arata cât excedent brut de exploatare revine unei unitati de capital investit.

Rreb =

Tabel 1.5

Analiza rentabilitatii economice brute

Specificatie

Simbol

UM

Perioada de analiza

Excedent brut din exploatare

Ebe

mii RON

Capitaluri investite

Cinv

mii RON

Rata rentabilitatii economice brute

Rreb

Indicele de crestere a ratei

Irreb

Variatia ratei

DRreb

-

Indicele de crestere a EBE

Iebe

indicele de crestere a Cinv

Icinv

În toti anii de analiza, rata rentabilitatii economice brute (Rreb) înregistreaza un trend crescator, reflectând o evolutie favorabila pentru întreprindere. Daca în anul 2004, la 100 lei capitaluri investite se obtinea un excedent brut din exploatare de 44,74 lei, în anul 2006, la 100 lei capitaluri investite se obtine un excedent brut din exploatare de 69,25 lei. Situarea indicatorului peste un nivel recomandat indica faptul ca societatea este totusi una cu potential economic ridicat, activitatea desfasurata fiind eficienta.

Analiza rentabilitatii economice nete

Rentabilitatea economica neta (Rren) reprezinta remunerarea prin profitul brut al exploatarii a capitalurilor investite. Arata cât profit brut revine unei unitati de capital investit.

Rren =

Tabel 1.6

Analiza rentabilitatii economice nete

Specificatie

Simbol

UM

Perioada de analiza

Rezultatul exploatarii

Ebe

mii RON

Capitaluri investite

Cinv

mii RON

Rata rentabilitatii economice nete

Rren

Indicele de crestere a ratei

Irren

Variatia ratei

DRr

-

Indicele de crestere a Re

Ire

indicele de crestere a Cinv

Icinv

Rata medie a dobanzii

rd

În primul an de analiza, rata rentabilitatii economice nete înregistreaza o valoare de 40,93%, la 100 lei capitaluri investite revenind 40,93 lei rezultat al exploatarii. Indicatorul are un trend vizibil crescator, valoarea lui depasind nivelul minim admis, fapt ce asigura remunerarea corespunzatoare a capitalurilor investite si este mai mare decât rata medie a dobânzii. Rata creste cu 22,01% în anul 2005, justificând astfel investirea capitalurilor în exploatare

Indicatorii utilizati in analiza factoriala (model 1)

Specificatie

Simbol

UM

Perioada de analiza

Variatia absoluta

Variatia relativa

Rata rentabilitatii economice

Re

Capital permanent

Cp

mii RON

Rezultatul curent

Rc

mii RON

Rezultatul exploatarii

Rexpl

mii RON

Rezultatul financiar

Rfin

mii RON

Analiza factoriala a rentabilitatii economice (model 1)

Specificatie

UM

Perioada de analiza

Modificarea ratei rentabilitatii economice

- Influenta modificarii capitalului permanent

- Influenta modificarii rezultatului curent

- influenta modificarii rezultatului exploatarii

- influenta modificarii rezultatului financiar

Pentru perioada 2004-2005 se constata o crestere a ratei rentabilitatii economice cu 20,91%. Asupra acesteia au avut influenta urmatorii factori:

  • Cresterea capitalului permanent cu 41,67% dar care nu a fost retribuit corespunzator prin rezultatul curent. Astfel cresterea capitalului permanent a condus la o modificare a ratei rentabilitatii economice în sens negativ cu 12,42%.
  • Cresterea rezultatului curent cu 111,8% a influentat pozitiv rata rentabilitatii economice în sensul cresterii acesteia cu 33,33%. Aceasta la rândul ei a fost influentata de urmatorii factori:

Rezultatul exploatarii care a crescut cu 116,7% contribuind la cresterea rentabilitatii economice cu 36,22%

Rezultatul financiar care a scazut cu 207,46% ducând la scaderea ratei rentabilitatii economice cu 2,89%

Pentru perioada 2005-2006 se constata o crestere a ratei rentabilitatii economice cu 7,31%. Asupra acesteia au avut influenta urmatorii factori:

  • Cresterea capitalului permanent cu 34,79% dar care nu a fost retribuit corespunzator prin rezultatul curent. Astfel cresterea capitalului permanent a condus la o modificare a ratei rentabilitatii economice în sens negativ cu 16,30%.
  • Cresterea rezultatului curent cu 50,40% a influentat pozitiv rata rentabilitatii economice în sensul cresterii acesteia cu 23,61%. Aceasta la rândul ei a fost influentata de urmatorii factori:

Rezultatul exploatarii care a crescut cu 48,59% contribuind la cresterea rentabilitatii economice cu 24,30%

Rezultatul financiar care a scazut cu 21,76% ducând la scaderea ratei rentabilitatii economice cu 0,69%

Concluzii si masuri de optimizare

Cresterea rentabilitatii economice are loc exclusiv pe seama cresterii rezultatului curent si mai cu seama pe baza cresterii rezultatului exploatarii. În ce priveste rezultatul financiar, acesta a avut o influenta negativa asupra ratei rentabilitatii economice ca urmare a deprecierii monedei nationale cu efecte directe asupra diferentelor nefavorabile de curs valutar în cazul datoriilor fata de furnizorii externi.

Ca masura de optimizare se recomanda cresterea ratei rentabilitatii economice si prin cresterea rezultatului financiar, si anume prin eliminarea sau diminuarea riscului valutar provenit din diferentele nefavorabile ale cursului de schimb valutar ale creantelor si datoriilor. Acest lucru se poate realiza (în cazul deprecierii monedei nationale) prin reducerea cuantumului datoriilor fata de furnizorii externi si încheierea de contracte cu furnizorii interni.

Indicatorii utilizati in analiza factoriala (model 2)

Specificatie

Simbol

UM

Perioada de analiza

Variatia absoluta

Variatia relativa

Rezultatul brut al exercitiului

Rbex

mii RON

Capitaluri investite

Cinv

mii RON

Active imobilizate

Ai

mii RON

Cifra de afaceri

CA

mii RON

Rata rentabilitatii economice

Rre

Indice de crestere a Rbex

Irbex

Indice de crestere a Cinv

ICinv

Indice de crestere a Ai

Iai

Indice de crestere a CA

ICA

Rata de structura a capitalului investit

Ai/Cinv

Viteza de roatie a Ai

CA/Ai

rot

Rata rentabilitatii comerciale

Rbex/CA

Analiza factoriala a rentabilitatii economice (model 2)

Specificatie

UM

Perioada de analiza

Modificarea rentabilitatii economice

- pe seama structurii Cinv

- pe seama vitezei de rotatie a Ai

- pe seama rentabilitatii comerciale

Pentru perioada 2004-2005 se constata o crestere a ratei rentabilitatii economice cu 30,17%. Aceasta modificare se datoreaza influentei urmatorilor factori:

  • Scaderea ratei de structura a capitalului investit cu 26,96% fata de anul anterior care a avut un efect negativ asupra indicatorului, în sensul scaderii acesteia cu 7,76%
  • Cresterea vitezei de rotatie a activelor imobilizate cu 9,23 rotatii fata de anul precedent, care a avut un efect pozitiv asupra rentabilitatii economice în sensul cresterii acesteia cu 21,15%
  • Cresterea ratei rentabilitatii comerciale cu 39,77% cu un efect pozitiv asupra indicatorului în sensul sporirii acestuia cu 16,77%.

Pentru perioada 2005-2006 se constata o crestere a ratei rentabilitatii economice cu 2,99%. Aceasta modificare se datoreaza influentei urmatorilor factori:

  • Mentinerii constante a ratei de structura a capitalului fata de anul anterior care a avut un efect pozitiv asupra indicatorului, în sensul cresterii acesteia cu 0,19%
  • Cresterea vitezei de rotatie a activelor imobilizate cu 0,51 rotatii fata de anul precedent, care a avut un efect pozitiv asupra rentabilitatii economice în sensul cresterii acesteia cu 1,65%
  • Cresterea ratei rentabilitatii comerciale cu 1,87% cu un efect pozitiv asupra indicatorului în sensul sporirii acestuia cu 1,14%.

Concluzii si masuri de optimizare

Conform acestui model se observa ca rata rentabilitatii economice a crescut pe baza cresterii vitezei de rotatie a activelor imobilizate (în special în anul 2005) si pe baza rentabilitatii comerciale, în timp ce structura capitalului investit a avut un efect negativ asupra indicatorului (în primul an de analiza). De asemenea, cresterea vitezei de rotatie a activelor imobilizate se datoreaza îndeosebi cresterii cifrei de afaceri, activele imobilizate ramânând relativ constante. În ceea ce priveste rentabilitatea comerciala, aceasta a crescut datorita cresterii adaosului comercial crescând astfel marja rezultatului exploatarii în cifra de afaceri. În anul 2006 cresterea indicatorului nu este atât de semnificativa, toti cei trei factori de influenta a indicatorului - rata de structura a capitalului investit, viteza de rotatie a activelor imobilizate cât si rata rentabilitatii comerciale având o crestere nesemnificativa.

Ca masura de optimizare se propune cresterea cifrei de afaceri:

prin cresterea capacitatii de productie

retehnologizarea procesului de productie în vederea reducerii termenului de executie

diversificarea productiei

3.4. Analiza lichiditatii si solvabilitatii

Analiza lichiditatii generale

Lichiditatea generala (Lg) arata masura în care datoriile curente pot fi acoperite pe seama activelor circulante.

Lg =

Tabel 2.1

Analiza lichiditatii generale

Specificatie

Simbol

U.M.

Perioada de analiza

Active circulante

AC

mii RON

Indicele de crestere a AC

IAC

Datorii pe termen scurt

DTS

mii RON

Indicele de crestere a DTS

IDTS

Lichiditatea generala

Lg

-

Indicele de crestere a Lg

Ilg

Valoare minim acceptabila

-



-

Valoare maxim acceptabila

-

-

De-a lungul celor trei ani, lichiditatea generala se situeaza peste valoarea minima recomandata cu tendinte de crestere în urmatorii doi ani fata de primul an analizat. Astfel în anul 2004 lichiditatea generala este 1,39%, crescând în 2005 la 1,43%. Societatea nu se afla în incapacitatea de a-si onora obligatiile pe termen scurt, indicele de crestere a datoriilor pe termen scurt fiind devansat de indicele de crestere a activelor circulante.

Analiza lichiditatii reduse

Lichiditatea redusa (Lr) exprima capacitatea firmei de a-si onora datoriile pe termen scurt, investitii financiare pe termen scurt si disponibilitati banesti. Lichiditatea redusa exclude stocurile din mijloacele curente de plata, acestea constituind elementul cel mai lent sub aspectul potentialului de transformare în lichiditati a activelor circulante.

Lr =

Lr =

Tabel 2.2

Analiza lichiditatii reduse

Specificatie

Simbol

U.M.

Perioada de analiza

Active circulante-Stocuri

AC

mii RON

Indicele de crestere a AC-St

IAC

Datorii pe termen scurt

DTS

mii RON

Indicele de crestere a DTS

IDTS

Lichiditatea redusa

Lr

-

Indicele de crestere a Lr

Ilr

Valoare minim acceptabila

-

-

Valoare maxim acceptabila

-

-

Nivelul indicatorului în perioada analizata nu se situeaza între valorile admisibile, el depasind valoarea maxima acceptabila. Întreprinderea este capabila sa-si acopere pasivele curente pe seama creantelor si disponibilitatilor pe toata perioada analizata.

. Nivelul cel mai mic al indicatorului a fost în anul 2004 (Lr = 1,11), peste nivelul maxim admisibil totusi, în urmatorii doi ani indicatorul depasind de asemenea valoarea maxima, 1 (Lr = 1,16, respectiv Lr = 1,20). În ultimul an de analiza, lichiditatea redusa înregistreaza cel mai mare nivel, cu o crestere de 104% fata de anul precedent, datorita cresterii activelor circulante într-un ritm mai rapid decât a pasivelor circulante. Depasirea acestui nivel reflecta lipsa unei strategii în utilizarea disponibilitatilor.

Analiza lichiditatii curente

Lichiditatea curenta (Lc) apreciaza masura în care datoriile exigibile pe termen scurt pot fi acoperite pe seama investitiilor financiare pe termen scurt si a disponibilitatilor banesti.

Lc =

Tabel 2.3

Lichiditatea curenta

Specificatie

Simbol

U.M.

Perioada de analiza

Investitii financiare pe termen scurt

Ifts

mii RON

Indice de crestere a Ifts

Iifts

#DIV/0!

Disponibilitati si plasamente

Disp

mii RON

Indicele de crestere a disponibilitatilor

Idisp

Pasive circulante

Pc

mii RON

Indicele de crestere a pasivelor circulante

Ipc

Lichiditatea curenta

Lc

Indicele de crestere

Ilc

Valoare minim acceptabila

Valoare maxim acceptabila

Lichiditatea curenta se situeaza sub valoare minima recomandabila. Astfel, daca în anul 2004 ea este 0,11, în anii urmatori va scadea pâna la 0,01, ca urmare a faptului ca indicele de crestere a psivelor circulante (136,04%) devanseaza ritmul de crestere a disponibilitatilor (53,28%). Din punct de vedere al echilibrului financiar pe termen scurt, situatia poate fi apreciata ca nefavorabila, întreprinderea nefiind capabila sa-si acopere pasivele circulante doar pe seama disponibilitatilor si a plasamentelor. În plus, societatea efectueza investitii financiare pe termen scurt doar în anul 2005, când creste si lichiditatea curenta dar într-un ritm redus, acestea fiind zero în anii 2004, respectiv 2005.

Analiza lichiditatii imediate

Lichiditatea imediata (Li) reflecta capacitatea de plata a datoriilor pe termen scurt din disponibilitatile banesti, care sunt cele mai lichide elemente ale activului.

Li =

Tabel 2.4

Analiza lichiditatii imediate

Specificatie

Simbol

U.M.

Perioada de analiza

Disponibilitati

Disp

mii RON

Indicele de crestere a Disp

Idisp

Datorii pe termen scurt

DTS

mii RON

Indicele de crestere a DTS

IDTS

Lichiditatea imediata

Li

-

Indicele de crestere a Li

Ili

Valoare minim acceptabila

-

-

Valoare maxim acceptabila

-

-

La nivelul acestei întreprinderi, lichiditatea imediata se confunda cu lichiditatea curenta pe anii 2004 si 2006, întreprinderea nerealizând investitii financiare pe termen scurt. Oricum nivelul indicatorului se situeaza sub nivelul minim admisibil în toti cei trei ani de analiza, nefiind asiguratoriu, ceea ce înseamna ca firma nu este capabila sa-si acopere satisfacator pasivele circulante pe seama disponibilitatilor banesti.

3.4.1 Analiza solvabilitatii patrimoniale la termen

Analiza solvabilitatii firmei urmareste capacitatea acesteia de a-si achita obligatiile totale din resurse totale. Pe baza acestui indicator se poate evalua riscul incapacitatii totale de plata pe termen lung.

Solvabilitatea patrimoniala la termen arata masura în care activele totale ale firmei pot acoperi datoriile totale ale firmei. Practic, arata masura în care datoriile pot fi acoperite pe seama activelor.

Tabel 2.5

Analiza solvabilitatii patrimoniale la termen

Specificatie

Simbol

U.M.

Perioada de analiza

Activ total

AT

mii RON

Indice de crestere a AT

IAT

Datorii totale

DT

mii RON

Indicele de crestere a Dt

IDT

Solvabilitatea patrimoniala la termen

Gspt

-

Indicele de crestere a Gspt

Igspt

Valoare minim acceptabila

-

-

Situatia întreprinderii nu este tocmai buna, aceasta fiind în pericol de a nu-si putea onora obligatiile în caz de faliment, nivelul solvabilitatii patrimoniale înregistrând valori sub valoarea minim acceptata în anii 2004, 2005 respectiv 2006 (gspt2004 = 1,60; gspt2005 = 1,57; gspt2004 = 1,57 ), indicele de crestere a datoriilor totale devansând ritmul indicelui de crestere a activului total. (IAT2005 = 145,49%; IDT = 147,79 %), cât si în anul 2006 (IAT = 135,58% IDT = 136,04 %) Solvabilitatea financiara la termen înregistreaza o tendinta de depreciere încât se manifesta pericolul neonorarii obligatiilor pe termen scurt..

În concluzie, întreprinderea nu este afectata de riscul lipsei de lichiditati dar este afectata de riscul insolvabilitatii. Daca pe anii analizati lichiditatea are o tendinta crescatoare situându-se între limitele considerate normale, solvabilitatea are tendinte de depreciere ea gasindu-se în jurul valorii minime acceptabile. Daca luam în considerare eficienta utilizarii disponibilitatilor, indicele lichiditatii este optim deoarece scopul unei întreprinderi nu este mobilizarea de fonduri în casierie si în conturi bancare ci realizarea de investitii în vederea dezvoltarii si îmbunatatirii rezultatelor.

3.4.2. Analiza capacitatii de rambursare a datoriilor

Aceasta arata masura în care sursele potentiale de autofinantare degajate din activitatea de exploatare a firmei pot acoperi datoriile totale ale firmei.

Cbrd =

Nivelul minim acceptat este de 0.5 (corespunde achitarii datoriilor într-un termen de 2 ani), sub acest nivel firma aflându-se în pericolul incapacitatii de plata, iar nivelul optim este considerat 1.

Tabel 2.6

Analiza capacitatii de rambursare a datoriilor

Specificatie

Simbol

U.M.

Perioada de analiza

Excedent brut din exploatare

Ebe

mii RON

Indicele de crestere a EBE

Iebe

Datorii totale

DT

mii RON

Indicele de crestere a Dt

IDT

Capacitatea bruta de rambursare a datoriilor

Cbrd

-

Valoare minim acceptabila

-

-

In toti cei trei ani de analiza întreprinderea nu are capacitatea de acoperire a datoriilor valoarea indicatorului situându-se sub valoarea minima acceptabila (Cbrd 2004 = 0,29; Cbrd 2005 = 0,40; Cbrd 2006 = 0,44 ). Indicatorul are însa o tendinta de apreciere si se poate spune ca pe viitor situatia se va îmbunatatii..

3.4.3Analiza riscului de faliment pe baza modelului Altman (modelul "Z")

Z=1,2X +1,4X +3,3X +0,6X +X

Variabila

X1

X2

X3

X4

X5

Z

În anul 2004, scorul modelului Z este 1,97. Valoarea aflându-se în intervalul [1,8; 2,2] indica faptul ca întreprinderea se afla într-o situatie dificila. În urmatorii doi ani de analiza, scorul este mai mare decât 3 deci situatia întreprinderii este una foarte bun

3.5 Concluzii

Analiza datelor referitoare la activitatea întreprinderii ne permite sa formulam concluzia ca situatia financiara a întreprinderii este buna. În cele ce urmeaza sunt prezentate punctele forte si punctele slabe ale situatiei financiare a societatii.

Puncte forte:

cifra de afaceri a societatii inregistreaza cresteri semnificative pe toata perooada de analiza inregistrind valori crescute ale rentabilitatii comerciale, economie si financiare;

rata profitabilitatii comerciale are un trend ascendent pe întreaga perioada de analiza apropiindu-se de valoarea recomandata, reflectând o utilizare tot mai eficienta a resurselor societatii;

rata rentabilitatii economice inregistreaza o crestere semnificativa, fiind poate indicatorul cu cea mai remarcabila crestere ( de la 28.78% in 2004 la 61.93 in 2006). Acest lucru se explica prin cresterea calitatii produselor societatii ceea ce a permis formarea unei clientele fidele acestea cu rezultate implicite in majorarea profiturilor si evident o remunerare mai buna a capitalurilor;

rata rentabilitatii financiare a depasit in 2005 valoarea minim acceptata situindu-se la sfirsitul anului 2006 cu mult deasupra valorii recomandate.

riscul de faliment este scazut, societatea dapesind aceasta amentare fapt indicat si de valorile rezultate prin aplicarea modelului Z de analiza a risclui de faliment.

Puncte slabe:

solvabilitatea patrimoniala si capacitatea de rambursare a datoriilor scad de-a lungul perioadei de analiza fiind sub valoarea minima recomandata, indicele de cresterea a activului total fiind devansat de indicele de crestere a datoriilor totale. Acest fapt semnifica ca societatea s-a dezvoltat mai mult pe seama indatorarii, insa acest decalaj dintre ritmul de crestere al actvului si datoriilor nu este alarmant, nivelul solvabilitatii patrimoniale la termen fiind apropiat de valoarea acceptabila si cu atit mai mult cu cit o parte a acestor datorii sunt, asacum am mai precizat mai sus, catre asociatii societatii;

Comentarii rezumative asupra societatii:

1. Avantaje:

- management experimentat cu vaste cunostinte în acest domeniu;

- personal calificat;

- servicii si lucrari destinate în proportie semnificativa exportului;

- dotarea cu echipamente noi si moderne;

- investitii efectuate din surse proprii;

- societatea a reusit sa se impuna pe piata externa (în special în Italia) prin

calitatea serviciilor;

- marja buna a profitului din exploatare si a profitului net;

- gradul de îndatorare acceptabil;

2. Dezavantaje:

- riscul concurentei - în tara aproape inexistent datoritea relatiei deja formate

cu clientii externi, iar în strainatate relativ scazut datorita raportului calitate -

pret pentru produsele oferite;

- riscul aferent cresterii cursului de schimb - eliminat de încasarile în valuta;

- riscul fluctuatiei de personal - diminuat de stimularea materiala corespunzatoare si de facilitatile acordate angajatilor.

IPOTEZE :

I.           RAMBURSARE CORESPUNZATOARE A CREDITULUI

Se iau in vedere urmatoarele:

Rambursarea s-a facut corespunzator, nu au existat zile de intarziere

Garantiile sunt cele expuse mai sus (ipoteca asupra proprietatii rezidentiale ale debitorului → coeficient de deducere a garantiilor = 0.5; restul garantiilor nu sunt deductibile)

Pe baza informatiilor de mai sus putem stabili:

Incadrarea creditului in categoria standard, prin urmare nu se va realiza nu se va lua nici-o masura pentru prevenirea unei eventuale pierderi → coeficient de provizionare = 0

Modalitate de calcul a provizionului necesar

Provizion necesar = (Principal + Dobanda)(1- coeficient de deducere a garantiilor)* coeficient de provizionare

Calculul soldului si a dobanzii

Provizion necesar

II.        RAMBURSARE NECORESPUNZATOARE A CREDITULUI

Se iau in vedere urmatoarele:

Rambursarea nu s-a facut corespunzator, ultimele doua rate de credit nu au fost rambursate

Numarul de zile intarziere inregistrate: 32

Garantiile sunt cele expuse mai sus (ipoteca asupra proprietatii rezidentiale ale debitorului → coeficient de deducere a garantiilor = 0.5; restul garantiilor nu sunt deductibile

Pe baza informatiilor de mai sus putem stabili:

Incadrarea creditului in categoria substandard, → coeficient de provizionare = 0.2

Modalitate de calcul a provizionului necesar

Provizion necesar = (Principal + Dobanda)(1- coeficient de deducere a garantiilor)* coeficient de provizionare

Calculul soldului si a dobanzii

Provizion necesar

I. ROLUL CALITATII PORTOFOLIULUI DE CREDITARE

Între plasamentele bancilor pe primul loc se situeaza creditele, principala operatie bancara fiind creditarea. Felul în care banca aloca fondurile pe care le gestioneaza poate influenta într-un mod hotarâtor dezvoltarea economica la nivel local sau national. Pe de alta parte, orice banca îsi asuma, într-o oarecare masura, riscuri atunci când acorda credite si, în mod cert, toate bancile înregistreaza în mod curent pierderi la portofoliul de credite, atunci când unii dintre debitori nu îsi onoreaza obligatiile. Oricare ar fi însa nivelul riscurilor asumate, pierderile la portofoliul de credite pot fi minimizate daca operatiile de creditare sunt organizate si gestionate cu profesionalism. Este stiut faptul ca slaba calitate a creditelor este principala cauza a falimentelor bancare.



loading...











Document Info


Accesari: 5665
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )