Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































VARIETATI DE LEASING

Finante












ALTE DOCUMENTE

PREVEDERI LEGISLATIVE de combatere a traficului de droguri, crimei organizate si a spalarii banilor
INDICATORI DE ANOMALIE PENTRU AGENTIILE IMOBILIARE SI CASELE DE LICITATIE
CONFIGURATIA Sistemelor Bancare Contemporane
STUDIU DE CAZ - Solutionarea litigiului survenit in urma acordarii de catre o banca a unui credit neperformant
BANCILE COMERCIALE (DE DEPOZIT) SI ROLUL LOR IN SISTEMUL BANCAR
Analiza cibernetica a deficitului bugetar guvernamental
CONDITII GENERALE DE CREDITARE
Bugetul public national
Participantii si intermediarii de pe pietele financiare
FISCALITATE EXPERTI CONTABILI 2008

VARIETATIDE LEASING



5.1. LEASINGUL IMOBILIAR

†††††††††††††††††††††††††††† Operatiunile de leasing imobiliar au fost reglementate de Ordonanta nr. 51/1997. Conform art. 1 alin. 1 din aceasta ordonanta, leasing-ul imobiliar este de dorit ca fiind o operatiune "in care o parte, denumita locator, se angajeaza la indicatia unei alte parti , denumita utilizator, sa cumpere da la un tert si sa confere folosinta si posesia unui bun imobil, in scopul exploatarii sale comerciale sau pentru consumul final", iar conform art. 4 lit. e, "sa respecte la expirarea contractului de leasing, dreptul de optiune al utilizatorului, ce consta in posibilitatea de a solicita achizitionarea bunului, restituirea acestuia sau prelungirea contractului de leasing".

Fata de aceasta definitie a leasing-ului data de legiuitorul nostru, vom prezenta prin raportare la ea modalitatea de definire a leasing-ului de catre Legea franceza. Astfel, art. 1 al Legii franceze nr. 66-455 din 2 iulie 1996, defineste leasing-ul imobiliar ca fiind o operatiune prin care o societate financiara da in locatie bunuri imobile pentru folosinta profesionala, cu posibilitatea utilizatorului de a deveni proprietar prin manifestarea optiunii de cumparare pana la expirarea perioadei de inchiriere. Putem afirma, fara a fi neintemeiati, ca Legea romana are unele omisiuni care pot crea confuzie pentru cei ce o aplica si o interpreteaza.

Din definitiile prezentate mai sus se pot desprinde unele caracteristici ale operatiunilor de leasing:

a)                   operatiunile se realizeaza de catre societatile de leasing, ceea ce le confera un caracter profesional. Aceasta caracteristica rezulta din interpretarea art. 4 din 82 ordonanta, unde sunt specificate obligatiile locatorului, numit societate de leasing. Per a contrario, ceilalti comercianti nu pot fi subiecti in calitate de locatori ai operatiunilor legate de leasing reglementate de ordonanta, insa nu se poate sustine ca ei nu pot realiza operatiuni de leasing. Ceea ce am afirmat mai sus are ca argument de drept ar. 19 alin. 3 din materia publicitatii financiare, conform caruia "societatea de leasing nu poate opune creditorilor sai contractul incheiat cu utilizatorul" si art. 21 privitor la inscrierea leasing-ului in evidentele contabile;†††††††

b)                  aceasta operatiune are ca obiect bunuri imobile "cu destinatie comerciala sau industriala" (art. 1 alin. 2 lit b) precum si cele cu destinatie de locuinta pentru persoanele fizice" (art. 1 alin. 2 lit d). Se poate observa ca aceste bunuri sunt folosite pentru uzul profesional al comerciantilor ori locuinta pentru persoanele fizice. Trebuie sa subliniem ca ceea ce a avut in vedere legiuitorul cu privire la aceste bunuri, a fost scopul folosirii de catre utilizator, si nu natura bunurilor ca criteriu al reglementarii. Pornind de la faptul ca bunurile proprietate publica nu sunt susceptibile de dezmembrare si sunt scoase din circuitul civil, legiuitorul a aratat ca ele nu pot forma obiectul leasing-ului imobiliar,

†††††††††† c)Pentru ca operatiunea sa fie considerata una de leasing, trebuie respectata existenta scopului special, in acest caz acordarea imobilelor in locatiune. Astfel, bunurile in cauza trebuie sa fie "achizitionate si construite de o societate de leasing", daca ele au destinatie industriala sau comerciala, ori ca locuinte pentru persoanele fizice, in scopul darii lor in locatie;

†††††††††† d)utilizatorul bunurilor se afla in situatia unui simplu detentor precar pentru ca bunurile sunt date in locatiune de societatea de leasing, care ramane proprietara bunurilor in cauza;

†††††††††† e) locatorul are posibilitatea ca la expirarea perioadei de locatiune sa devina proprietar al bunurilor mobile inchiriate.

Operatiunile in care locatarul are un drept de optiune de a cumpara sau nu bunurile imobile, fiind inaplicabila operatiunilor de locatiune contracte de vanzare, in care locatarul devine automat proprietarul bunurilor la expirarea perioadei de locatiune pentru a deveni proprietar al bunului, locatorul va plati un pret rezidual, tinandu-se cont de redeventele achitate societatii de leasing.

Desi s-ar putea obiecta ca nu era necesara prezentarea caracteristicilor leasing-ului imobiliar, acestea fiind in parte aceleasi pentru toate operatiunile de leasing, consideram ca trasaturile acestei operatiuni, mai ales cele referitoare la obiectul operatiunii, sunt importante pentru intelegerea leasing-ului imobiliar si pentru o cat mai reala aplicare a acestuia.

Legea romana stabileste doua categorii de leasing imobiliar:

†††††† 1) Leasing-ul bunurilor imobile cu destinatie comerciala sau industriala, fara a se preciza continutul notiunilor.

†††††† 2) Leasing-ul locuintelor.

Conform ordonantei ce reglementeaza operatiunile de leasing imobiliar, trebuie infiintate societati specializate. Acelasi act normativ imparte societatile de leasing in doua categorii distincte:

†††††† a)societatile comerciale care au ca obiect de activitate achizitia sau constructia de imobile cu destinatie comerciala sau industriala, cu scopul utilizarii sau vanzarii lor, denumite societati itnobiliare pentru comert si industrie-SICOMI (art. 14 alin. 1 lit. c).

Fata de celelalte societati comerciale autorizate sa efectueze operatiuni de leasing, societatile de leasing au obligatia sa aiba trecut in obiectul de activitate, in mod explicit, operatiunile de leasing, fiind suficient obiectul precizat de art. 14, alin. 1, lit. c. S-a aratat in literatura de specialitate ca. fara de prevederile legale, societatile de constructii nu au obligatia de a-si completa obiectul de activitate cu operatiuni de leasing, aceasta facandu-se in temeiul Legii, ceea ce reprezinta o noutate din punct de vedere al modalitatilor de modificare a obiectului de activitate a socictatilor comerciale, pana in prezent modificarea fiind la latitudinea axclusiva a asociatilor, cu aprobarea organelor competente.

††††††††† b) societatile comerciale care au ca obiect de activitate leasing-ul imobilelor cu destinatie de locuinta.

Legea a impus tuturor celor care realizeaza operatiuni de leasing sa se, constituie ca societati comerciale. Daca in ceea ce priveste bunurile mobile o asemenea precizare ar putea sa fie de prisos, asemenea operatiuni fiind in mod obligatoriu supuse dreptului comercial, in privinta imobilelor reglementarea este in contrast cu conceptia traditionala, conform careia tranzactiile imobiliare sunt de natura civila. In acest mod societatile civile nu pot sa realizeze operatiuni de leasing imobiliar. In acelasi sens, doar societatile comerciale pot realiza operatiuni de leasing, persoanele fizice fiind excluse.

Fata de legislatia din Romania, cea franceza este mai restrictive, limitand sfera societatilor comerciale ce pot efectua operatiuni de leasing imobiliar doar la societatile de capitaluri, adica societaiile anonime si cele cu raspundere limitata.

SICOMI pot avea ca obiect doar locatiunea imobilelor cu destinatie comerciala sau industriala, astfel ca nu sunt cuprinse in obiectul lor imobilele destinate desfasurarii activitatilor liber profesionistilor, agricultorilor si asocialtiilor civile.

Nu vom trata la acest punct publicitatea leasingului imobiliar deoarece am tratat la un punct anterior al lucrarii de fata publicitatea operatiunilor de leasing care include si publicitatea imobiliara a leasing-ului.

De asemenea, vom arata in final ca actuala reglementare din Romania in ceea ce priveste leasingul este incompleta, lasand loc unor confuzii si interpretari nu tocmai favorabile bunei desfasurari a acestor operatiuni. Desi, punctul de plecare sau modelul pentru legislatia privind leasingul de la noi este legislatia franceza, legiuitorul nu a fost fidel acestui demers si nu a procedat la crearea intregului cadru legislativ necesar pentru o derulare normala a acestor operatiuni. Astfel, expresia "destinatie comerciala sau industriala" este deficitara si restrictiva in opinia noastra.

†††††††††††† Ne vom opri aici, cu observatiile noastre, desi lipsuri in actuala reglementare de la noi exista chiar si in ceea ce priveste materia fiscului sau protectia consumatorilor in domeniul tranzactiilor imobiliare.

5.2 LEASINGUL MOBILIAR

Daca contractul de leasing imobiliar ,care vizeaza cu preponderenta relatiile economice la nivelul societatilor economice , poate fi incheiat in conditiile generale ale legislatiei ce guverneaza leasingul, dar si in cele impuse de normale privatizarii, leasingul mobiliar impune, desigur,respectareaprincipiilor generale din O.G.nr.51/1997,in functie de interesele si optiunile partilor contractante putand contura forme diversificate.

Diversificarea bunurilor ce pot face obiectul contractului de leasing mobiliar face necesara o caracterizare in amanunt a obiectului contractului, incheindu-se un inscris constatator care va cuprinde elementele de identificare,conform cererii de finantare adresata de utilizator, cu posibilitatea ferma de a fi regasite incuprinsul procesului-verbal de receptie.

Contractul de leasing va contine clause cu referire la prÍt,privind :valoarea totala a contractului (cu si fara T.V.A.),valoarea ratelor de leasing (cu si fara T.V.A.),valoarea avansului ,dobanda,valoarea reziduala,comisionul de management, valuta in care sunt calculate ratele si cursul acesteia la momentul semnarii.

Contractul de leasing poate contine si referiri la contractul de asigurare a bunului-cum e cazul autovehiculelor-situatie in care ratele stabilite prin grafic contin si ratele lunare ale asigurarii. In situatia in care contractul de asigurare este incheiat separate, ratele sunt achitate de utilizator pe numele societatii de leasing, iar fiecare despagubire , in urma oroducerii avanimantului asigurat, va avea avizul finantatorului.



Referindu-ne in continuare la contractelede leasing avand ca obiect autovehicule, apreciem ca un asemenea contractpoate contine si obligatia utilizatorului de a nu depasi un numar de kilometri pe an cu autovehicolul, de a nu folosi autovehicolul in diverse activitati(taximetrie, scoala soferi, concursuri sportive, )de a nu-si monta sisteme de navigatie prin satelit, precum si mentiunea ca la folosirea autovehiculului inafara granitelor tarii sa fie necesar avizul finantatoruluisi incheierea asigurarii tip ,,Carte verde".

In functie de optiunea partilor , exista posibilitatea inmatricularii provizorii sau definitive a autovehiculului ,certificatul de inmatriculare si un set de chei fiind lasate utilizatorului iar cartea de identitate si al doile rand de cheiramanand la societatea de leasing, folosirea celei de-a doua chei facandu-se numai in cazuri motivate, cu obligatia restituirii la incetarea cauzei ce a determinat imprejurarea.

In cazul in care numerele de inmatriculare sunt provizorii ele vor purta mentionarea lunii si a anului incheierii leasingului, iar cand numerele sunt cele normale, utilizatorul are obligatia de a aplica un autocolant pe autovehicul, care sa dovedeasca ca bunul este finantat in leasing, respective ca este proprietatea finantatorului.

Societatea de leasing - in baza unorcontracte de colaborare-desemneaza unitatea service care sa asigure asistenta tehnica, garantia si postgarantia, in baza avizului dat de finantator, cu respectarea clauzelor contractuale, cheltuielile fiind suportate de utilizator.

In functie de evolutia operatiunilor de leasing, contractile de leasing contin , de cele mai multe ori -ca masuri de prudenta ale finantatorului- clauze privind posibilitatea de a se modifica cuantumul ratelor de leasing, proportional cu modificareaconditiilor de finantare, cu obligatia de a I se face cunoscuta finantatorului aceasta imprejurare, sau chiar oferirea unor garantii care sa inlature suspiciunea nepletii ratelor la termanul scadent.

Leasingul mobiliar se dovedeste a fi un instrument ce isi exprima eficienta pe segmente din ce in ce mai variate ale activitatii utilizatorilor ce doresc sa foloseasca echipamente de ultima generatie, capabile sa asigure rezultate economice superioare cu investitii minime, cel outin din perspective efortului financiar distribuit in timp si in volum echilibrat.

5.3 LEASINGUL FINANCIAR

Definitia leasingului financiar a fost data, in legislatia noastra,de dispozitiile art.2 lit. e)din O.G.nr.51/1997, intr-un mod inedit, respective prin enumerarea conditiilor -una sau mai multe- pe care trebuie sa le indeplineasca operatiunea, pentru a avea aceasta natura juridica.

Legiuitorul a considerat ca intrunirea uneia din cele patru conditii este suficienta pentru a califica un contract de leasing in categoria celor financiare, fara a reglementa explicit notiunea de trecere a riscurilor si a beneficiilor afernte dreptului de proprietate asupra locatarului/utilizatorului, cunoscuta fiind regula potrivit careia riscul este suportat, in asemenea contracte , de debitorul obligatiei imposibil de executat, iar in cazul in care locatarul/utilizatorul cumpara bunul luat in leasing, se aplica principiul de drept comun res perit domino[1]

Explicatia demna de a justificao asemenea omisiune se poate identifica in practica comerciala, unde riscul de exploatare sau riscul financiar este primordial riscului de pieire fortuita a lucrului, legea prezumand (in lipsa unei stipulatii contrarii) ca acesta din urma este suportat de locatar / utilizator.

Caracterizate printr-o exprimare pur tehnica, cu trimitere chiar si la cote procentuale, conditiile impuse de textul de lege au facut uneori dificila clasificarea operatiunilor de leasing ca fiind financiare sau operationale, avand ca efectdefinirea leasinguluifinanciar ca un leasing propriu-zis, iar cel operational ca prezentand elementele unei locatiuni.

In urma abrogarii dispozitiilor art.2 lit. e) din O.G. nr.51/1997, Codul fiscal, in capitolul,, Definitii", cuprinde, in art.7pct.7,caracterizarea contractului de leasing financiar ca orice contract de leasing care indeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii:

a) riscurile si beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului sunt transferate utilizatoruluila momentul la care contractul de leasing produce efecte;

b) contractul de leasing prevede expres transferal dreptului de††† proprietate asupra bunului ce face obiectul leasingului catre utilizator la momentul expirarii contractului;

c) utilizatorul are optiunea de a cumpara bunul la momentul expirarii contractului, iar valoarea reziduala exprimata in procente este mai mica sau egala cu diferenta dintre durata normala de functionare maxima si durata contractului de leasing, raportata la durata normala de functionare maxima, exprimata in procente;

d) perioada de leasing depaseste 80% din durata normala de functionare maxima a bunului care face obiectul leasingului; in intelesul acestei definitii, perioada de leasing include orice perioada pentru care contrctul de leasing poate fi prelungit;

e) valoarea totala a ratelor de leasing, mai putin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egala cu valoarea de intrare a bunului/";

†††††† Dispozitiile art. 6 pct. 2 lit. b) din O.G. nr. 51/1997, care, anterior aparitiei Legii nr. 287/2006, prevedeau expresobligativitatea clauzei privind dreptul de optiune al utilizatorului cu privire la cumpararea bunului si la conditiile in care acesta poate fi exercitat, au fost inlocuite cu clauza potrivit careia partile au obligatia de a defini contractul de leasing ca leasing financiar sau operational, prevazuta de art.6alin.(1) lit.b).

In noua definitie a leasingului financiar,o conditie ce poate fi continuta de un asemenea contract este sic ea prevazuta de lit.d) a aceluiasi art.7 pct.7 C. fiscal, care a preluat o parte din dispozitiile art.2 lit. e) pct.4 din O.G. nr. 51/1997, cu mentiunea ca de acum se prevede ca perioada de leasing depaseste 80% din durata normala de utilizare a bunului ce face obiectul†† leasingului, dar precizeaza ca ,,perioada de leasing include orice perioada pentru care contractul de leasing poate fi prelungit."

Departe de a considera ca dispozitiile art.2lit.e)din O.G. nr. 51/1997 erau insuficiente, ca si dispozitiile art.7 pct.7 din Codul fiscal, pentru a oferi criteriile de diferentiere ale celor doua contracte , consideram ca esentiala pentru definirea caracterului financiar al contrctului de leasing este analiza obiectivului urmarit la incheierea unui asemenea act, respectiv cauza contractului-mijloc de exprimare juridica a unui interes al partii sau partilor actului juridic civil.

Prin cauza, partile unui act juridic atribuie valoare de motiv determinant unei anumite imprejurari, principiu care,raportat la clasificarea in discutie, demonstreaza ca atunci cand locatarul/utilizatorul are in vedere achizitionarea bunului, contractul este de leasing financiar.

Caracterul economic al contractului de leasing adduce in discutie-din aceasta perspectiva- scopul de a cumpara bunul ce constituie obiect al contractului, determinat de natura clauzelor contractuale, intre care un rol decisiv il are amortizarea bunului , respeciv care dintre parti are sansa de a reflecta in contabilitatea proprie valoarea bunului.

In cazul operatiunilor de leasing financiar, societatea de leasing isi recupereaza investitia prin calcularea unei dobanzi aplicate asupra cuantumului ratei de leasing, care este inregistrata in articolul contabil-imprumuturi acordate pe termen lung-ce dovedeste, fara dubii, caracterul de operatiune de credit ce defineste leasingul financiar.

Dispozitiile legale in materie prevad ca, in cadrul leasingului operational, cheltuielile ocazionate de achizitionarea bunului de catre finantator se recupereaza pe calea amortizariiacestora, potrivit duratei de functionare legale, conditie in care acest gen de leasing poate fi mai degraba asemanat cu o locatiune, decat cu o operatiune de finantare.

Operatiune complexa, ce cuprinde o suma de acte juridice interdependente intre ele, ce exista ca un tot unitar (vanzare, mandate, locatie, promisiune unilaterala de vanzare), leasingul financiar asigura locatarului/utilizatorului, la expirarea perioadei contractuale, o optiune de cumparare a bunului inchiriat de la finantator, care totdeauna este un organism de tip bancar.

†††††††

5.4LEASINGUL OPERATIONAL

Raportat strict la reglementarea legala , leasingul operational presupune recuperarea, in perioada de leasing, doar a unei partidin valoarea bunului dat in leasing, durata contractului fiind mai redusa decat cea de functionare a bunului.

In reglementarea O.G. nr. 51/1997, art. 2 lit. f) preciza ca leasingul operational este opertiunea care nu indeplinesteniciuna din conditiile prevazute la lit. e), iar prin noua definitie functionare a bunului.

In reglementarea O.G. nr. 51/1997, art. 2 lit. f) preciza ca leasingul operational este opertiunea care nu indeplinesteniciuna din conditiile prevazute la lit. e), iar prin noua definitie data de dispozitiile art. 7 pct.8 Codul fiscal se statueaza aceleasi principii, formularea fiind insa mai riguroasa, folosindu-se termeni ce trimit si la partile contractului.,,contract de leasing operational-orice contract de leasing incheiatintre locator si locatar, care transfera locatarului riscurile si beneficiile dreptului de proprietate, mai putin riscul de valorificare a bunului la valoarea reziduala, si care nu indeplineste niciuna dintre conditiile prevazute la pct.7 lit b)-e); riscul de valorificare a bunului la valoarea reziduala exista atunci cand optiunea de cumparare nu este exercitata la inceputul contractului sau cand contractul de leasing prevede expres restituirea bunului la momentulexpirarii contractului."

Specific acestui contract , influentat si de natura bunurilor ce -I constituie obiectul, este faptul ca finantatorul este si producatorul bunului.

Posibilitatea identitatii mai sus amintite a generat si evidentiat valente specifice acestui gen de leasing, dintre care amintim:

-darea in leasing pe o perioada mai mica decat durata vietii economice a bunului ce constituie obiect al contractului faceposibila darea in leasing succesiv la mai multi utilizatori sau numai la acelasi utilizator, insa valoarea reziduala ramane la un nivel ridicat la implinirea fiecarei operatiuni;

-riscul uzurii morale a bunului ce face obiectulcontractului este asumat de proprietar, alaturat obligatiei de a raspunde de furnizarea pieselor de schimb, plata unor taxe si impozitesi chiar efectuarea reparatiilor;

-leasingul operational este reziliabil, la cererea utilizatorului,care isi poate declina aceasta manifestare de vointa inainte de implinirea termenului contractual, partile putand opta pentru prelungirea contractului de leasing.

Elementele mai sus precizate caracterizeaza contractul de leasing operational, dar consideram ca definitorie se dovedestea fi posibila transmitere a dreptului de proprietate, practica contractului international, fiind constanta in idea ca , in cazul acestui gen de leasing, operatiunea se rezuma la o simpla locatiune fiind exclusa modalitatea schimbari titularuli dreptului de proprietate.

Definirea in functie de implinirea anumitor conditii a leasingului financiar, fara vreo referire la cel operational, ar insemna -printr-o interpretare formala- ca in cazul celui din urma dreptul de optiune nu poate fi stipulate, iar existenta unei asemenea clauze in contract ar fi lipsita de eficienta juridica.

Raspunsul transant la intrebarea privind posibilitatea stipularii dreptului de optiune intr-un contract de leasing operational isi gaseste inceputul demersului prin necesitatea examinarii dispozitiilor din legile altor state, iar in continuare prin raportarea directa la norma speciala a legii romane.

Dispozitiile art. 7 lit. b) din Codul fiscalsunt,ferme si limiteaza theoretic dreptul de optiune, pe care il considera chiar conditie , numai la leasingil financiar.

Specifica cadrului legislative al ultimilor ani este aparitia normelor metodologice ce clarifica aspecte susceptibilede interpretari lapidare sau echivoce ale legii - atunci cand domeniul sau relatiile reglementate o impun.In acest context , apreciem ca, de lege ferenda, dispozitia - cadru ce reglementeaza leasingul operational trebuie sa prevadaexpres dreptul de optiune al utilizatorului.

†††

††††††††† 5.5 LEASINGUL BRUT SI LEASINGUL NET




Leasingul brut reprezinta operatiunea de leasing in care in componenta ratelor include elemente precum;

-pretul de vanzare(costul de achizitie) al bunului obiect al contractului;

-cheltuielile efectuate pentru intretinerea, reparatiile si service-ul echipamentelor, masinilor si utilajelor;

-beneficiile realizate pe parcursul utilizarii bunurilor date in leasing.

Cunoscuta si sub denumirea de full-service leasing,aceasta forma, in care ratele includ cheltuielile de asigurare, intretinere si reparatii ale bunului, contine clauze prin care furnizorii se obliga sa ofere instruirea si specializarea personalului ce deserveste echipamentul, cu finalitatea obtinerii unor rezultate deosebite prin exploatarea rationala si eficienta a bunului obiect al contractului.

††††††††† Obligatia corelativa rezultata atrage, in sarcina utilizatorului, preocuperea de a respecta riguros instructiunile de folosire a bunurilor.[2]

††††††††† Leasingul brut este frecvent uzitat in cazul instalatiilor complexe sau in situatiile in care producatorul urmareste impunerea rapida pe piata, si se constituie intr-o modalitate de apropiere intre firme, prin permanetizarea si adancirea colaborarii.

†††††††††† Specificul utilajelor si echipamentelor ce fac obiectul acestui tip de contract, raportat si la clauzele mai sus mentionate, aduce in discutie relevarea unor reguli precum; societatile de leasing includ un adaos la rata de leasing, calculat in functie de intensitatea utilizarii utilajului respectiv, denumita bonificatie de leasing dovedindu-se deosebit de importanta in contractele de leasing operational, care au o durata mai scurta si includ riscul nerealizarii pretului de productie sau export, in cazul in care utilajele nu mai pot face obiectul unui nou contract de leasing.

†††††††††† Leasingul net este definit prin ratele ce se calculeaza numai pe baza pretului net -de vanzare a bunului- pretul folosintei fiind inclus in valoarea chiriei.

†††††††† In sarcina utilizatorului cad cheltuielile privind intretinerea, reparatia, asistenta de specialitate si stategia pregatirii personalului ce asigura exploatarea bunului aflat sub contract.

†††††††††

5.6 LEASINGUL CU AMORTIZARE INTEGRALA SI LEASINGULCU AMORTIZARE PARTIALA

†††††††

Leasingul cu amortizare integrala[3]-denumit full pay-out leasing,are drept caracteristica principala faptul ca valoarea totala a ratelor de leasing platite de catre utilizator finantatorului-dupa scaderea valorii platii cu titlu de beneficiu-amortizeaza integral valoarea bunului.

††††††††† Partile contractante determina, la incheierea contractului, cuantumul ratelor de leasing care pe de o parte, asigura amortzarea intr-o proportie covarsitoare, iar pe de alta parte, reduc valoarea reziduala la sume simbolice, onorifice.

††††††††† Leasingul cu amortizare partiala este specific contractelor de leasing operationale si presupune existenta unei valori reziduale considerabile, care pune in valoare si da semnificatie dreptului de optiune al utilizatorului.

†††††††††† Ratele de leasing achitate de utilizator nu fac posibila amortizarea integrala a valorii echipamentelor, respectiv a costului de achizitie suportat definantator, situatie in care societatea de leasing, stabilind o valoare reziduala consistenta, asigura, in cazul optiunii de cumparare a bunurilor, indestularea prin recuperarea cheltuielilor suportate.

††††

††††

††††† CONCLUZII

In fiecare din capitolele lucrarii am supus analizei aspecte perfectibile si probleme ce pot fi inlaturate din legislatia ce reglementeaza operatiunile de leasing, iar actele normative invocate au fost interpretateprin raportarea la legea cadru, dar si pri intrepatrunderea lor fireasca si utila.

Economia de piata ca fenomen global, a impus statelor doritoare de aliniere, modernizarea structurii vietii economice, adaptarea mecanismelor susceptibile de progress structural si financiar, dar mai ales perfectionarea lor permanenta.

Incheierea unui contract de leasing presupune cunoastera normei juridice aplicabile si implica negocierea, ca forma de amortizare a pozitiilor partilor contractante, drepturile si obligatiile corelative fiind cuprinse in clauze a caror interpretare sa nulase loc unor viitoare litigii in derularea operatiunilor specifice.

Expresie a atentiei ce se acorda operatiunilor de leasing ,adoptarea Legii nr.287/2006 raspunde unora dintre legitimele semen de intrebare privind inadvertentele de text, inconsecvente ale legiuitorului , ori omisiuni sau stipulatii contradictorii , inechitabile , interpretabile.

Dispozitiile O.G. nr. 51/1997, modificate si completate prin legea nr. 287/2006, raportate la concluziile formulate in finalul lucrarii, sunt demne de a pune in evidenta obiectivitatea acestora din urma, dar si raspunsul prompt al legiuitorului la inlaturarea impreciziunilor in abordarea unitara a operatiunilor de leasing.

Oscilatia reglementarii intre norme imperative si norme supletive nu apare suficient de articulata si de eficienta. Dispozitiile art.5 din O.G. nr. 51/1997, in forma anterioara aparitiei legii nr.287/2006, au fost apreciate ca lacunare si, raportate la art. 9 lit.a), am considerat ca atata timp cat este necesar acordul finantatorului in alegerea de catre utilizator a furnizorului, logic, alegerea furnizorului are o valoare conventionala -finantatorul avea dreptul sa se opuna optiunii utilizatorului si deci, finalitatea urmarita prin acordarea dreptului la alegere, practice nu mai subzista.

Legea 287/2006, fara a mai pastra continutul vechii reglementari, prin art. 5 inlatura din text prevederea referitoare la dreptul de a alege furnizorul, care trebuia a fi raportata si la norma prevazuta in art.9 lit.a), norma ce inlocuieste sintagma ,,potrivit necesitatii"cuconstructia ,,potrivit intereselor sale", consacrand astfel dreptul utilizatorului de a alege furnizorul fara nici o alta conditie sau acord.

Prin noua reglementare, art.5 da un nou continut obligatiei de asigurare a bunului - obiect al contractului de leasing.

Consecventi aprecierii exprimate in lucrare, consideram ca solutia prin care legea romana fixeaza obligatia asiguarii in sarcina finantatorului este contrara reguluilor admise in practica internationala si reglementarilor nationale din mai multe state, practica ce instituie cerinta asigurarii bunului luat in leasing de catre utilizator.

Norma cadru O.G. nr. 51/1997 contine prevederi clare, din care rezulta obligativitatea contractului de asigurare a bunului, obiect al contractului de leasing,concretizarea acestei dispozitii legale fiind dovedita prin clauza privind obligatia asigurarii bunului -art. 6 lit. f).

Obligarea utilizatorului sa suporte costul contractului de asigurare creaza un dezechilibru financiar, stiut fiind faptul ca nivelul ratelor de asigurare cunoaste valori ridicate fata de valoarea bunului.

Luand in considerare acest fapt, Legea nr. 287/2006 stabileste costurile asigurarii in sarcina locatarului / utilizatorului, daca prin contract partile nu convin altfel. Astfel , legea lasa partlor libertatea de a stabili costurile asigurarii prin contractul incheiat.

Definit ca modalitate specifica de finantare ,leasingul are ca principal ,,actor,, societatile de leasing ,care pot imbraca forma oricarei societati comerciale , legiuitorul lasand , din aceasta perspectiva , o libertate prea larga de acces la asemenea obiect de activitate.

Rigoarea si acuratetea etapelor ce se succed in incheierea ,derularea ,si incetarea contractului de leasing indeamna la mun plus de prudenta si apreciem ca legea ar trebui sa prevada expres formele acceptate ale societatilor comerciale ce pot accede la asemenea relatii economice si comerciale.

In cazul contractului de vanzare -cumparare incheiat in cadrul operatiunii de leasing , plata pretului - obligatie esentiala a cumparatorului in orice contract de vanzare-cumparare - se executa prin derogare de la dreptul comun ,in ceea ce priveste data platii , chiar fara sa existe o reglementare expresa in legislatia noastra.

Lipsa unei asemenea reglementari a condus - asa cum practica a demonstrat - la aparitia unor litigii in legatura cu livrarea bunului , imprejurare ce face necesara dispozitia legala privind obligativitatea inserarii in contractul de vanzare-cumparare a unei clauze potrivit careia cumparatorul nu plateste pretul bunului decat in momentul in care intra in posesia procesului-verbal de predare-primire , incheiat intre furnizor si utilizator.

Consideram ca oclarificare si definire aunor termeni uzitati in operatiunile de leasing , o determinarea mai riguroasa a conditiilor impuse unei societatide leasing sau inalturarea inadvertentelor ce afecteaza echilibrul drepturilor si obligatiilor finantatorului si utilizatorului sunt principalele deziderate ale evolutiei leasingului ,iar supletea normelor aplicabile nu poate fi asigurata fara aportul decisive al celor ce se apleaca asupra acestei institutii ,fie ca obiect de studiu ,fie ca ,,instrument,, de lucru.



Apreciem ca , in ansamblu , dispozitiilenoilor reglementari imbunatatesc norma juridica aplicabila in material leasingului,aliniind-o la cerintele legislatiei europene ,caracterizata prin suplete si raportare la dinamica practicii judiciare.

Concluzionamca instrumentul juridic , reprezentat de contractul de leasingeste astazi indispensabil pietei distributiei ( majoritatea achizitiilor de bunuri de folosinta indelungata , personala sau industriala , fiind astazi facuta in leasing ) si ca utilizarea acestuia a dat un nou curs - necesar si essential - economiei de piata avansate.

††† †††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††††

BIBLIOGRAFIE

1.A. Banta, V. Nastasescu- "Dictionar economic englez-roman ", 1997

2 A. Szabo-"Dreptul comertului international", 1980

3. Brouners, Mallon, Barnes- "Law of Commercial Transactions ", 1995

4. D. Clocotici, Gh. Gheorghiu- "Operatiuni de leasing ", 1998††††††††††††††††††††

5. D. Voiculescu, M. Cosas-"Leasing ", 1985

6. El. Moktar Bey- "De la symbiotique dans le leasing et credit-bail, 1970

7. Graham Bamock, R. E. Darter and Evan Davis- "Dictionary of economics

8. Gheorghe Ciobunce-'Tranzactii economice internationale

9. loan Macovei- "Dreptul comertului international", Editura Junimea, 1980

10. loan Popa- "Tranzactii comerciale Internationale ", 1997

11. John Simpson- "Business Terms-Chamber Commercial Reference "

12. M. Costin- "Dictionar de drept international al afacerilor "

13. N Suta, Sultana Suta Selegean-†† "Istoria comertului mondial, si a politicii comerciale ", 1997

14. O. Capatina- "Aspecte noi in Revista de drept comercial"†††

15. O. Capatina, B. Stefanescu- "Dreptul comertului international"

16. P. Bairoch-"Commerce cxterieur ", 1976

17. Pride William, Hughes Robert- "Kapoor Jack-Business "

18. Patulea Turianu- "Curs rezumat de drept al afacerilor "

19. Rainelli Michel- "Comertul international", Editura Humanitas†††††††††††††††††††††††††††††††

20. Roxana Munteanu- "Institutiile de drept comercial", 1982

21. Rcece Roellene- "Droit conteucier ", 1975

22. Stuart Bruchey- "Enterprise "

23. T.R.Popescu-"Dreptul comertului international"

24. Yves Bernard, J.Claude Colli - "Vocabular econominc si financiar cu indice de termeni in 4 limbi, 1994†††



[1]C.Stanescu , C.Barsan , Drept civil .Teoria generala a obligatiilor,Ed.All Educational , Bucuresti,1998,pag.91

[2] Art.10 lit. b)din O.G. nr.51/1997

[3] D. Clocotici, Gh.Gheorghiu ,,Revista de drept comercial "nr. 3/1997, pag.60













Document Info


Accesari: 2031
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )